92,886 matches
-
e ca într-un templu. Iar în teatru nu există scene mari și scene mici, ci doar spectacole foarte bune și spectacole proaste. Cum a fost turneul la Veneția? Am prezentat un spectacol la Teatrul Goldoni unde mai dansasem și înainte alături de o companie franceză. Teatrul este o minune. Înainte am fost invitat la Teatrul Parioli Peppino De Filippo din Roma, cu Un minut de dans sau... UF!". Muzica îi aparține omului orchestră Paul Ilea căruia i-am cerut să plece
Claviatura timpului în viziunea lui Gigi Căciuleanu: "Când dansezi, îl iei pe Dumnezeu de un picior” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105958_a_107250]
-
există scene mari și scene mici, ci doar spectacole foarte bune și spectacole proaste. Cum a fost turneul la Veneția? Am prezentat un spectacol la Teatrul Goldoni unde mai dansasem și înainte alături de o companie franceză. Teatrul este o minune. Înainte am fost invitat la Teatrul Parioli Peppino De Filippo din Roma, cu Un minut de dans sau... UF!". Muzica îi aparține omului orchestră Paul Ilea căruia i-am cerut să plece de la temele cele mai cunoscute și populare ale ”colegului
Claviatura timpului în viziunea lui Gigi Căciuleanu: "Când dansezi, îl iei pe Dumnezeu de un picior” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105958_a_107250]
-
mă interesează. Asta nu înseamnă că accept ideea de dictatură. Dar acum nu e vorba despre dictatură, ci despre mersul spre prăpastie al omenirii și asta mă îngrozește. Mesajele noastre sunt inversul distrugerii. Spectacolul viu cred că ajută la mersul înainte al omenirii mai mult decât progresul tehnologic care mă înspăimântă. Dansul e ca o torță” Se apropie sărbătorile. Ce ți-ai dori pentru anul care vine? Proiecte inspirate și nebunie. La orice proiect fluturele își arde aripile. Noi ne dorim
Claviatura timpului în viziunea lui Gigi Căciuleanu: "Când dansezi, îl iei pe Dumnezeu de un picior” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105958_a_107250]
-
Urcam însă pieptiș, răsuflând din greu în urma reverendei. L-am întrebat pe părinte când a urcat ultima dată pe un munte și mi-a răspuns că urcase cu două săptămâni în urmă pe Mont Blanc. Îl rog să mă lase înainte, să urcăm mai încet. Împreună, ajungem într-un loc din vale, între doi pereți înalți, de stâncă, îmbăiați în răcoare și petice de zăpadă. Era acolo o lumină care cădea drept pe locul în care stăteam, de unde se deschidea privirii
Licitație Artmark: Paradă a operelor de artă de patrimoniu de la Nicolae Grigorescu la Adrian Ghenie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105942_a_107234]
-
motivul pentru care am datoria, ca fost Secretar de Stat în Ministerul Culturii, dar și ca simplu cetățean informat, să vă aduc la cunoștință această situație inacceptabilă. Sunteți singurul în măsură să stopați aceste acțiuni ale doamnei ministru C. Suteu, înainte ca justiția să intervină, cu toate efectele nefaste pentru un Guvern într-un Stat de Drept, așa cum ne dorim cu toții să fie România. Domnule Prim Ministru, vă adresez rugămintea de a face tot ce este în puterea dumneavoastră pentru a
Ministru, scrisoare către Cioloș. Dezvăluiri GRAVE din interiorul guvernului by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/106001_a_107293]
-
Principala mea activitate de la clasă este să îi pregătesc pe elevi pentru examen. Îi pregătesc, evident, doar că aleg alte texte care sunt pe placul lor și în care ei se regăsesc. Este nevoie ca elevul să aibă o bază înainte să recepteze textele lui Eminescu, de exemplu", a explicat profesoara pentru . Vezi interviul AICI.
Profesoara care refuza să-l predea pe Eminescu, DATĂ AFARĂ din școală. Ce spunea într-un interviu pentru DC News by Scutaru Cristina () [Corola-website/Journalistic/106013_a_107305]
-
Încredințez copiii mei, inimei Poporului meu, fiind muritori pot greși, dar inimile lor calde așa cum a fost a mea: iubiții și fiți folositori unul altuia căci așa trebuie să fie. Și acum vă zic rămas bun pe veci: de acum înainte nu vă voi putea trimite nici un semn: dar mai presus de toate amintește-ți, Poporul meu, că te-am iubit și că te binecuvântez cu ultima mea suflare. Necunoscând vremea ce-mi este hărăzită pe pământ hotărăsc prin acest testament
Testamentul Reginei Maria by Laurențiu Ganea () [Corola-website/Journalistic/106015_a_107307]
-
în mod repetat, informațiile privind modul de dobândire a acestor produse. Abia săptămâna trecută am primit contractele pe care TVR le-a încheiat cu diverse firme, deși președintele Comisiei de Casare le pusese la dispoziția secretariatului CA cu mult timp înainte. Din păcate, cum multe pagini sunt ilizibile, cu greu poți să descifrezi ceva. Deoarece am fost pusă în situația să dau un vot pentru descărcarea de gestiune pentru toate aceste obiecte de inventor, fără de care TVR probabil că putea să
TVR, stână fără câini. Un membru al CA descrie jaful din postul public de televiziune by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/106033_a_107325]
-
cele ale treburilor, ale bătăilor operaționale de cap, “totul să meargă bine, țeapa să iasă fain, să nu se neglijeze problema de design”, m-a lovit așa ca o iluminare rea: măi să fie, să știi că așa este și înainte să mori. Nu îți iei la revedere, de fapt te desprinzi. Te rupi. Nu-ți mai pasă. Altele sînt problemele urgente: să respiri, să nu respiri, să-ți bată inima, să nu-ți bată inima, să horcăi, să strîngi din
CUTREMURĂTOR. Mirel Palada, despre MOARTE: Voi fi plecat ceva mai mult timp by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/106049_a_107341]
-
precedent, concurența neloială și protecționismul la care făceau apel fiecare din țările europene (între 1929 și 1936, notează autorul, ,comerțul franco-german a scăzut cu optzeci și trei de procente"!), începem să înțelegem de ce s-a ajuns la distrugerea unei civilizații înainte chiar ca tancurile lui Hitler și cizma lui Stalin să-și lase urmele nefaste asupra destinului continental.
Postwar (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-website/Journalistic/10957_a_12282]
-
buletin nu scria 'zingaro' (n.r - rom), scria român. Am venit de acolo, am plecat în altă parte și tot așa. După cum ți-am zis, adunat așa, nu am stat un an în România. DC News: Cum vedeți faptul că înainte se făcea presă de analiză, iar acum aproape orice postare de pe Facebook devine știre? Mirela Voicu: Toți tinerii de astăzi visează să fie prezentatori. Niciunul dintre ei nu vrea să fie jurnalist. Poate și pe vremea noastră exista mirajul televiziunii
Mirela Voicu (Antena 3), despre ziua care i-a schimbat viața: M-am dus de rușine by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/106047_a_107339]
-
exemple de copii care au ajuns la televizor fără să aibă elementele de bază. Este ca și cum ai construi o casă și nu ai face temelia. Pentru orice jurnalist este foarte important să facă teren, să aibă surse, să se documenteze înainte să scrie o știre. Niciun doctor nu intră în sala de operație dacă nu a făcut înainte practică. Așa e și aici. Nota redacției: În partea a doua a interviului, care va fi publicată în zilele următoare, veți afla mai
Mirela Voicu (Antena 3), despre ziua care i-a schimbat viața: M-am dus de rușine by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/106047_a_107339]
-
construi o casă și nu ai face temelia. Pentru orice jurnalist este foarte important să facă teren, să aibă surse, să se documenteze înainte să scrie o știre. Niciun doctor nu intră în sala de operație dacă nu a făcut înainte practică. Așa e și aici. Nota redacției: În partea a doua a interviului, care va fi publicată în zilele următoare, veți afla mai multe detalii atât despre jurnalista Antena 3, cât și despre " Voi cu Voicu", emisiune pe o puteți
Mirela Voicu (Antena 3), despre ziua care i-a schimbat viața: M-am dus de rușine by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/106047_a_107339]
-
s-a speriat de moarte văzând ecourile încurajatoare stârnite de perspectiva creării tandemului Băsescu-Stolojan și de interesul — mărunt, ce-i drept, dar totuși vizibil —, stârnit de evoluția PNȚCD. Ca mușcat de șarpe, a simțit că trebuie să iasă la atac, înainte ca numele să-i fie îngropat definitiv în cimitirul nefericitei tranziții de la un haos la altul. Adrian Năstase a simțit că poate profita de Constantinescu, dar nu pentru scopurile enunțate de către acesta: adică, să „pună umărul" la integrarea României în
Nerozia - studiu de caz - by Tudorel Urian () [Corola-website/Journalistic/14299_a_15624]
-
de la sine, natural, atunci ce altă explicație avem pentru crearea lumii noastre decît ideea de Dumnezeu? Absolut nici una. Închidem ochii și încercăm să ni-l imaginăm pe Marele Acordor. Mai este asta știință ? Cine știe. Poate că abia de aici înainte știința devine capabilă să ne explice pe noi înșine și lumea noastră.
Marele Acordor by Nicolae Manolescu () [Corola-website/Journalistic/14497_a_15822]
-
cu mlaștina și cireșul, cu josul în sus și susul în jos. Simetrice erau legile lumii ăsteia, dar ce mai conta: cîine era tot ce putea fi mai perfect pe lume, gîndi cîinele. Se luară de labe și o porniră înainte, prin lumea goală, fără direcție și imposibil de descris. Erau doi și erau fericiți." Că tot vorbeam de cititorii rutinați ai fantazărilor de tot felul, uzul i-a învățat că poveștile sînt un soi de proză dar, totuși, altceva decît
Moșii roșii by Simona Vasilache () [Corola-website/Journalistic/10963_a_12288]
-
altfel stau lucrurile, nu zăpăcesc lumea cu detalii din alte povești și, mai ales, nu-i lasă, autorului lor, superbia unor ,lovituri" de romancier. Ei bine, la Iaromira Popovici și, încă mai mult, la George Bălăiță, stilul face povestea. Care, înainte de-a fi poveste, e proză, scrisă cu toate tertipurile de azi. Ingeniozitatea nu-i vine din inventarele de daraveri tradiționale, complicate la nesfîrșit (poveștile Iaromirei Popovici sînt scurte, nicidecum nu se iau la întrecere, ca ,ramificare" a acțiunii, cu
Moșii roșii by Simona Vasilache () [Corola-website/Journalistic/10963_a_12288]
-
trecută prin sticla de lapte pe care un copil năzdrăvan i-o duce unui pui de vulpe cuminte. O vulpe prefăcută, ca toate roșcatele poveștilor, ce crește și se îmblînzește, pînă dispare, într-o altă noapte, la frații ei, prăduind înainte cotețele. The Call of the Wild. Aceeași chemare, spre lumile alternative, îi încearcă pe toți copiii (și poate că nu doar pe ei...), luminați, la ceas de seară, de un soare provizoriu, ca dinții de lapte. Știind asta, Iaromira Popovici
Moșii roșii by Simona Vasilache () [Corola-website/Journalistic/10963_a_12288]
-
cele două personaje e profesia (unul e mecanic/inginer, celălalt avocat), dar similitudinile ce țin de conduită și viață interioară ambiguizează finalul nuvelei: unul dintre ei moare fără să reușească să-l cunoască pe celălalt (nu fără a fi produs înainte un monolog interior stil Céline), vegheat de toate cele trei femei (cele două menționate și femeia de serviciu, Mioara) și de o fetiță (a Mioarei? a Liei?). Iată o decentă explorare a temei dublului, deplasată din patrimoniul romantismului și recontextualizată
Céline. O variantă autohtonă by Alexandra Olivotto () [Corola-website/Journalistic/14621_a_15946]
-
Gheorghe Grigurcu Punctul de pornire al amplei cercetări pe care Ștefan Melancu (născut în 1958 în Albeni, Gorj) o dedică pamfletului lui Tudor Arghezi îl constituie constatarea că scriitorul, înainte de-a se impune "ca un poet de mare forță și certă originalitate", prin Cuvinte potrivite (1927), și-a șocat contemporaneitatea datorită prestației de pamfletar. După debutul "fulminant" din Facla (1911), își continuă discursul de specifică incisivitate în Cronica, Seara
Pamfletul arghezian (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Journalistic/14624_a_15949]
-
din Țara de Kuty, Cimitirul Buna-Vestire), cît și ca una lirică (Flori de mucigai și, chiar dacă sub un unghi conjunctural, 1907 - peizaje). Poate că prin-tr-o atare apreciere nu e chiar respinsă, cum crede Nicolae Balotă, semnatar al unui generos Cuvînt înainte, "tema preeminenței lirismului" în creația în chestiune, întrucît modul pamfletar nu e, în fond, altceva decît o expresie incendiară a eului, o paroxistică izbucnire a acestuia, lăsînd la o parte, în cazul în speță, lucrătura de orfevru a fiecărei propoziții
Pamfletul arghezian (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Journalistic/14624_a_15949]
-
o anume "democratizare" a spiritului în epoca modernă, mai precis o mișcare centrifugă în raport cu canoanele, de "emancipare", din plin probată de impactul Revoluției franceze, dar și prin ceea ce a precedat-o nemijlocit (efervescența polemică a "Secolului luminilor"), ca și, mai înainte, prin războaiele verbale din timpul Reformei și al Contrareformei. Să precizăm că autorul Manualului de morală practică nu s-a simțit însă un exponent al unei mișcări de masă, un lider al colectivității oprimate, ci și-a circumscris insurgența prin
Pamfletul arghezian (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Journalistic/14624_a_15949]
-
acestuia, descrisă de Corneliu Belciugățeanu cu aceeași lipsă de menajamente de care dăduse și poetul dovadă, când își simțise exploatată bunăvoința de moment a ascultării câtorva versuri. Prima constatare "cu stupoare" a lui Mihai Apostol în, ceea ce eu consider cuvânt înainte al volumului, este că "viața poetului nu este prea cunoscută". E adevărat că, exceptând monografia semnată de Dem. Bassarabeanu, Poezia lui Al. T. Stamatiad, apărută la "Cultura Românească" în 1937, alte studii extinse nu există. Dar despre om, despre chipul
Viața documentelor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-website/Journalistic/14597_a_15922]
-
la rubrica "Viața culturală" reproduce după " Ideea Europeană", câteva catrene. Sub titlul Rabayatele lui Omar Khayyam, "Universul literar" în 1925 publică 13 catrene în traducerea lui Gilbi (Anghel Pomescu) după versiunea franceză a lui Toussaint, în vreme ce cu doi ani mai înainte, în 1923, "Adevărul literar și artistic", la rubrica "Literatura străină", apropie cititorul român de lirica persană, prin traducerea în proză de către Zaharia Stancu, a altor șapte catrene. Nu consider necesar să înregistrez aparițiile, cu începere din 1927, din "Plaiuri dobrogene
Viața documentelor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-website/Journalistic/14597_a_15922]
-
te umplu, tristețe,/ decât cu tine însăți?". În felul acesta, poezia tristeții, în loc să lase sufletul sfâșiat, pustiu, îl consolează cu un sentiment de melancolie luminoasă, de "singurătate activă", care poate vindeca rănile pe care tot ea le-a provocat mai înainte. Și apoi această singurătate nu este totală, fiindcă intervine uitarea. Viziunea lui Cernuda se completează: lumea nu este numai un presentiment, ci și o uitare, nu numai o pre-realitate, ci și o post-realitate. Iubirea are "culoarea uitării". Poetul are "o
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]