93,304 matches
-
cheltuieli Articolul 633 Veniturile CFR se constituie din: a) taxa de înscriere; ... b) cotizații lunare ale membrilor; ... c) contravaloarea serviciilor prestate membrilor sau persoanelor fizice și juridice; ... d) donații și sponsorizări de la persoane fizice și juridice; e) legate; ... f) drepturi editoriale; ... g) încasări din vânzarea publicațiilor proprii; ... h) fonduri rezultate din manifestările culturale și științifice; ... i) organizarea de cursuri de educație profesională continuă; ... j) alte surse. ... Articolul 634 (1) Cotizațiile datorate și neplătite în termenul fixat de către consiliul teritorial de către membrii
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278122_a_279451]
-
utilizează și se contabilizează de către acestea potrivit dispozițiilor legale. ... (2) Veniturile proprii ale bugetelor instituțiilor publice, finanțate potrivit art. 67 alin. (1) lit. b) și c), provin din prestări de servicii, chirii, manifestări culturale și sportive, concursuri artistice, publicații, prestații editoriale, studii, proiecte, valorificări de produse din activități proprii sau anexe și altele. ... Articolul 69 Bunuri materiale și fonduri bănești primite de instituțiile publice (1) Instituțiile publice mai pot folosi pentru desfășurarea activității lor bunuri materiale și fonduri bănești, primite de la
LEGE nr. 273 din 29 iunie 2006 (*actualizată*) privind finanţele publice locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278121_a_279450]
-
administrează, se utilizează și se contabilizează de către acestea, potrivit dispozițiilor legale. ... (2) Veniturile proprii ale instituțiilor publice, finanțate potrivit art. 62 alin. (1) lit. b) și c), provin din chirii, organizarea de manifestări culturale și sportive, concursuri artistice, publicații, prestații editoriale, studii, proiecte, valorificări de produse din activități proprii sau anexe, prestări de servicii și altele asemenea. ... Excedentele bugetelor instituțiilor publice Articolul 66 (1) Excedentele rezultate din execuția bugetelor instituțiilor publice, finanțate în condițiile art. 62 alin. (1) lit. b), se
LEGE nr. 500 din 11 iulie 2002 (*actualizată*) privind finanţele publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272255_a_273584]
-
administrează, se utilizează și se contabilizează de către acestea, potrivit dispozițiilor legale. ... (2) Veniturile proprii ale instituțiilor publice, finanțate potrivit art. 62 alin. (1) lit. b) și c), provin din chirii, organizarea de manifestări culturale și sportive, concursuri artistice, publicații, prestații editoriale, studii, proiecte, valorificări de produse din activități proprii sau anexe, prestări de servicii și altele asemenea. ... Excedentele bugetelor instituțiilor publice Articolul 66 (1) Excedentele rezultate din execuția bugetelor instituțiilor publice, finanțate în condițiile art. 62 alin. (1) lit. b), se
LEGE nr. 500 din 11 iulie 2002 (*actualizată*) privind finanţele publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272269_a_273598]
-
minor, infantil), Luna, Muzeu (replică nemărturisită la un poem antologic de Marin Sorescu). Plăcându-i jocul, joaca de-a mimarea poeziei, doamnei profesoare Beatrice Silvia Sorescu îi este la îndemână să ne ofere - prin cea de-a opta sa apariție editorială - un album cu inscripții sentimentale, adolescentine. Într-o garnitură de 91 de creații în versuri zglobii - cât două trenuri marfare gonind spre portul Constanța - dăm, din când în când, dacă nu neapărat de răcoroase luminișuri (de cuvinte), cel puțin de
[Corola-other/Science/93_a_126]
-
nu se poate lepăda de ispita periculoasă mărturisită la pagina 102: Eu nu pot dormi de rime. Obsedată, probabil, de perfecțiunea tehnică, rămâne la poarta poeziei. Doamna Beatrice Silvia Sorescu s-ar cuveni să se grăbească încet în ceea ce privește cadența aparițiilor editoriale, pentru că volume de versuri găsești pe toate drumurile, dar cărți de poeme adevărate destul de rar. Necesarul salt calitativ de la versuri (înzorzonate cu epitete colbuite) la poeme de reală profunzime și respirație lirică nu credem că este posibil decât printr-un
[Corola-other/Science/93_a_126]
-
ziarul ZIUA și-a încetat apariția. Un grup de foști jurnaliști de la Ziua au înființat, tot în ianuarie 2010, publicația online Ziua Veche. O altă echipă a fostului ziar se poate găsi și pe site-ul www.ziuaonline.ro Politica editorială a cotidianului, după relansarea din 1994, a fost de a publica articole despre președintele Ion Iliescu, în care se făcea legătura dintre studiile făcute la Moscova, ale liderului politic, și o posibilă recrutate de către serviciile KGB-ului. În urma acestor articole
Ziua () [Corola-website/Science/300043_a_301372]
-
ligă a campionatului românesc de fotbal. La data de 12 ianuarie 2008, ProSport revine în trustul care l-a creat prin intermediul Publimedia International, una din cele mai mari companii de publishing din România. Tranzacția a inclus transferul titlului, al echipei editoriale, al tuturor mărcilor adiacente și al domeniilor online. De la această dată a fost numit ca redactor-șef Dan Filoti. La 18 februarie 2008 are loc relansarea ziarului Prosport într-un format grafic nou cu orientare puternică spre multimedia, consolidând mai
ProSport () [Corola-website/Science/300041_a_301370]
-
principalul acționar, în ceea ce privește asigurarea mijloacelor necesare dezvoltării, începând de la sursele informaționale, până la promovare. Pro Sport este un ziar realizat cu mijloace moderne. Din punct de vedere al surselor informaționale, este la nivelul oricărui ziar european. Cotidianul a avut deplină independență editorială și financiară.""
ProSport () [Corola-website/Science/300041_a_301370]
-
Ovidiu Vîntu. Între 2006 și 2009 ziarul trece prin mâinile mai multor redactori șefi, niciunul dintre ei nereușind să stopeze trendul descendent al ziarului (care ajunsese la 6.000 copii vândute înainte de a fi închis). De la 1 august 2009, directorul editorial al ziarului devine Cornel Nistorescu, care schimbă politica ziarului, devenind un puternic critic al președintelui Traian Băsescu, Nistorescu încercând totodată să stopeze scăderea tirajului. Venirea lui Nistorescu atrage mai mult demisii în corpul editorial al ziarului, printre care mai mult
Cotidianul () [Corola-website/Science/300038_a_301367]
-
închis). De la 1 august 2009, directorul editorial al ziarului devine Cornel Nistorescu, care schimbă politica ziarului, devenind un puternic critic al președintelui Traian Băsescu, Nistorescu încercând totodată să stopeze scăderea tirajului. Venirea lui Nistorescu atrage mai mult demisii în corpul editorial al ziarului, printre care mai mult nume sonore ale presei (Bușcu, Turcescu). fusese perceput în ultimii ani ca un ziar pro Băsescu, alături de "Evenimentul Zilei". La data de 23 decembrie 2009, ziarul a publicat pentru ultima dată. Domeniul de internet
Cotidianul () [Corola-website/Science/300038_a_301367]
-
publicat de "Editura Evenimentul și Capital". Acționarul majoritar al firmei care editează ziarul este omul de afaceri Bobby Păunescu. Fondat în 1992 de Mihai Cârciog, Cornel Nistorescu și Ion Cristoiu, EVZ a revoluționat piața media din România, atingând sub conducerea editorială a lui Ion Cristoiu cifre de vânzări neegalate până în prezent de vreun cotidian central. Subiectele populare, un format de prezentare a știrilor preluat din presa interbelică și poziționarea editorială anti-putere i-au adus Evenimentului zilei, în primii ani de la înființare
Evenimentul zilei () [Corola-website/Science/300039_a_301368]
-
Cristoiu, EVZ a revoluționat piața media din România, atingând sub conducerea editorială a lui Ion Cristoiu cifre de vânzări neegalate până în prezent de vreun cotidian central. Subiectele populare, un format de prezentare a știrilor preluat din presa interbelică și poziționarea editorială anti-putere i-au adus Evenimentului zilei, în primii ani de la înființare, sute de mii de cititori și renumele de publicație critică la adresa puterii postcomuniste. În 1997, după despărțirea de Ion Cristoiu și după șocul provocat de câteva valuri succesive de
Evenimentul zilei () [Corola-website/Science/300039_a_301368]
-
de publicații locale. Trecut recent de la formatul berliner la cel compact, EVZ mai păstrează puține legături cu ziarul inventat de Ion Cristoiu. Cea mai pregnantă moștenire rămâne brandul EVZ, probabil cel mai influent din media autohtonă postdecembristă. Cu o producție editorială situată în zona premium, cotidianul se adresează unui public urban și educat. Ediția online a ziarului a cunoscut o dezvoltare accelerată în ultimii ani, fiind în prezent una dintre cele mai accesate pagini de internet din mass-media românească. Pe 11
Evenimentul zilei () [Corola-website/Science/300039_a_301368]
-
medie de exemplare vândute pe zi - în jur de 675.000 de bucăți. La vremea respectivă, EVZ apărea în trei ediții: prima - națională, a doua - destinată publicului bucureștean și zonelor limitrofe Capitalei, a treia - "Evenimentul de prânz ("Bulina albastră")". Ritmul editorial, care asigura 24 de ore din 24 acoperirea informațională, a transformat cotidianul într-o "uzină de presă". De altfel, mulți dintre ziariștii care activează astăzi în media românească au trecut la un moment dat prin redacția EVZ. Imbatabil pe segmentul
Evenimentul zilei () [Corola-website/Science/300039_a_301368]
-
dat prin redacția EVZ. Imbatabil pe segmentul "vânzări la tarabă", EVZ era deficitar însă la capitolul publicitate, din cauza aversiunii lui Ion Cristoiu față de astfel de inserturi, pe care le considera dăunătoare pentru echidistanța ziarului. Pe fondul tensiunilor iscate între conducerea editorială a cotidianului și administratorii săi, Ion Cristoiu părăsește EVZ în februarie 1997, iar locul său este luat de Cornel Nistorescu. În anii de început a jurnalismului românesc de după Revoluția din 1989 multe din știrile din "Evenimentul zilei" (chiar și cele
Evenimentul zilei () [Corola-website/Science/300039_a_301368]
-
deschis între noii proprietari și redacție și plecarea redactorului-șef Dan Turturică. Numărul de exemplare vândute a scăzut cu 40% de la o medie de 100.000 de mii de ziare pe zi. Stabilizarea s-a produs după instalarea la conducerea editorială a lui Răzvan Ionescu, rămas în funcție până în martie 2008. Din toamna lui 2008, redactorul-șef al EVZ este Vlad Macovei. În prezent, după etapele succesive care au transformat ziarul popular de odinioară, Evenimentul Zilei se situează în zona premium
Evenimentul zilei () [Corola-website/Science/300039_a_301368]
-
dar la data de 14 ianuarie 2008, le-a închis pe cele din Timișoara, Cluj și Iași, păstrând totuși ediția de București. Ediția de Transilvania avea 50.000 de cititori pe ediție. EvZ de Transilvania acoperea nouă județe, iar echipa editorială avea cinci jurnaliști la sediul central de la Cluj și 12 corespondenți județeni. Trustul Ringier a mai deținut timp de un an, între 1998 și 1999, un cotidian local la Cluj-Napoca, Ziarul de Cluj, închis din cauza neîndeplinirii planului de afaceri impus
Evenimentul zilei () [Corola-website/Science/300039_a_301368]
-
memoria localnicilor cât și de documentele istorice maghiare. O posibilă localizare a domeniului Tinodului donat de Iancu de Hunedoara Capitlului din Alba Iulia, în 1442 o face profesorul Octavian Tătar, în anul 1997 consemnând într-un articol publicat în organul editorial al Muzeului castelului corvineștilor, Corvineana nr.3, faptul că domeniul era situat între Râul Mureș, Valea Gârbovei și drumul pietruit (actuala șosea Teiuș- Aiud), iar satul poate fi plasat în extremitatea nordică a domeniului, în locul numit astăzi Țifra de către localnici
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
Sarmizegetusa. Editura Saeculum I.O. București, pp. 257. 26. ROBEA, M. M., 1980. Folclorul poetic din Stroești - Argeș, Societatea Cultural - Științifică „Stroești - Argeș”, București. 27. ROBEA, M. M., 1997. Basme, snoave, legende, povestiri populare - Proză populară din Stroești - Argeș, Casa Editorială Muntenia, București. 28. SACERDOȚEANU, A., 1974. Toponimie și onomastică pe Valea Vâlsanului, îndeosebi la Stroești - Argeș. Comunicare la A 3 - a Sesiune Științifică de Vară a Societății Cultural - Științifice „Stroești - Argeș”, 28 iulie. În Dare de Seamă, Proces Verbal nr.
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
repede sub influența protestantismului lutheran. Regele Ferdinand I i-a adus la Viena pe iezuiți, care au exercitat o influență majoră asupra poporului. Iezuiții au pus bazele unui colegiu, li s-a transferat conducerea universității din Viena, au practicat cenzura editorială, au implementat prin acțiunile lor la așa-zisa „contrareformă” a Sfântului Imperiu Roman. Reprezentantul iezuit cel mai de seamă a fost Melchior Khlesl, arhiepiscop de Viena în jurul anului 1600. Acest război religios a dus la exproprieri și expulzări brutale, încât
Viena () [Corola-website/Science/296758_a_298087]
-
măcar o parte din strălucitele cursuri ale profesorului Nae Ionescu (a cărui influență se face destul de mult simțită în scrisul său de mai târziu)... Activitatea publicistică și-o începe încă din vremea studenției (debutează în revista «Ramuri», în 1928; debutul editorial și-l va face tot la Craiova, în 1934, cu volumul «Versuri»). Face gazetărie la «Dreptatea» (principalul organ de presă al țărăniștilor, puternic ideologizat și prea puțin cultural), «Țărănismul», «Curentul», «Presa», iar o vreme funcționează ca profesor la Râmnicu Vîlcea
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
Doctor Honoris Causa a peste 50 dintre ele. Conduce revista "VS. Quaderni di studi semiotici". În anii 1960 a fost unul dintre reprezentanții de frunte ai avangardei culturale italiene, numărîndu-se printre fondatorii revistelor "Marcatre" și "Quindici". Din 1959 este consilier editorial al celebrei edituri Bompiani. A primit nenumărate premii și distincții culturale, inclusiv Legiunea de Onoare (1993). Este autor de române, eseuri, tratate academice și cărți pentru copii. Profesor de semiotica la câteva dintre cele mai celebre universități europene și americane
Umberto Eco () [Corola-website/Science/298589_a_299918]
-
și la Râmnicu Vâlcea. Între 1946 și 1949 a frecventat cursurile Facultății de Drept a Universității din Cluj. A debutat cu versuri în revista pentru copii „Mugurel” din Drepcăuți (1943), cu eseu în „Tribuna nouă” din Cluj (1945), iar debutul editorial s-a produs în 1950 cu volumul "Poezii". A fost redactor-șef al revistei „Almanah literar”, devenită ulterior „Steaua”, de la Cluj (1953-1959). Dacă în primii ani poezia sa este apropiată de poetica realismului socialist, la maturitate devine un poet neo-expresionist
Anatol Baconsky () [Corola-website/Science/299609_a_300938]
-
franceză, la Universitatea Populară locală, cu jumătate de normă (1981-1986), apoi la Comitatul Essex și Comitatul Norfolk UK, ca profesoară titulara la diverse licee de stat ori particulare, având normă întreagă (1981-prezent). Mariana Zavati Gardner a fost membră a colegiului editorial al revistei „Orizont”, a Liceului Teoretic Internat de Fete/ Colegiul Național „Vasile Alecsandri”, condusă de profesorul emerit de literatură română, prozatorul Marin Cosmescu Delasabar, Bacău 1967, fiind recomandată de eminentul profesor de limbă română de la Școala generală nr.5 Bacău
Mariana Zavati Gardner () [Corola-website/Science/299746_a_301075]