93,304 matches
-
1991; editor adjunct al revistei "Roumanian Chemical Quarterly Reviews" (1993-2001); editor șef al revistei "Proceedings of the Roumanian Academy, Series B: Chemistry, Life-Sciences and Geosciences" (1999 - 2005); editor regional al revistei "Molecules" (1999- 2005)" "și Arkivoc (2000-2005); membru în comitetul editorial de referenți al revistei "Heterocyclic Communications." Recunoașterea meritelor sale științiifice este atestată de alegerea ca membru al mai multor societăți științiifice naționale și internaționale dintre care menționăm: Consiliul Național al Societății Române de Chimie, al Societății Europene de Chimie, al
Mircea Desideriu Banciu () [Corola-website/Science/307086_a_308415]
-
2008) ; Winter School on Coordination Chemistry, Karpacz, Polonia (2008, 2010, 2012, 2014); European Materials Research Society - Symposium Design, characterization and modelling of molecule-based magnetic materials” (Strasbourg, 2006), etc. Membru "Comité Scientifique - Chimie," Agence Naționale de la Recherche", Franța (2007-2010, 2015-)." Membru Editorial Board "Journal of Coordination Chemistry, Magnetochemistry, ChemistrySelect" . Redactor șef "Revue Roumaine de Chimie". Președinte al Comisiei Centrale a Olimpiadei Naționale de Chimie. A fost decorat cu Ordinul Național pentru Merit, în rang de Cavaler (2008). "Doctor Honoris Causa" al Universității
Marius Andruh () [Corola-website/Science/307079_a_308408]
-
editate, 5 cărți de popularizare a științei, 10 cărți despre jocuri logice, 17 cărți de literatură (SF, romane, memorii și poezie). Multe dintre cărțile sale au fost traduse în limbile japoneză, chineză, rusă, engleză, maghiară, italiană. Este membru în colectivele editoriale a 12 reviste internaționale și este implicat în comitetele de program și organizare a mai multor conferințe internaționale și workshop-uri. În prezent, este redactorul-șef al revistei lunare de cultură "Curtea de la Argeș". În 1997 a fost ales membru corespondent
Gheorghe Păun () [Corola-website/Science/307109_a_308438]
-
textelor existente, M. demonstrează în volumul "Între Orient și Occident. Studii de cultură și literatură română în secolele al XV-lea - al XVII-lea" (1999) că fenomenul de creație are și în acest spațiu un caracter continuu. Într-o apariție editorială mai recentă, "Langue et culture roumaines dans l’espace sud-est européen. Румынский язык и култура в Юго-Восточной Европе" (2002), sunt reunite studii și comunicări susținute la congrese și simpozioane internaționale, între anii 1958 și 1998, și publicate în reviste și
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
că mulți dintre ei au debutat pe când erau studenți. Pe parcursul vieții sale a fost membru în conducerea a numeroase reviste de specialitate din străinătate din domeniul matematicii, informaticii, lingvisticii matematice, teoriei literaturii, ș.a. La academie a fost membru în Comitetul editorial al "Procedings of the Romanian Academy:A", în colectivul editorial al Editurii Academiei Române și în Consiliul editorial al revistei Academica. A fost profesor invitat la universități de prestigiu pentru a ține cursuri sau numai conferințe, numărul universităților depășind cifra de
Solomon Marcus () [Corola-website/Science/307200_a_308529]
-
a numeroase reviste de specialitate din străinătate din domeniul matematicii, informaticii, lingvisticii matematice, teoriei literaturii, ș.a. La academie a fost membru în Comitetul editorial al "Procedings of the Romanian Academy:A", în colectivul editorial al Editurii Academiei Române și în Consiliul editorial al revistei Academica. A fost profesor invitat la universități de prestigiu pentru a ține cursuri sau numai conferințe, numărul universităților depășind cifra de 100. La congrese de semiotică sau de lingvistică matematică a condus secțiuni și a fost raportor de
Solomon Marcus () [Corola-website/Science/307200_a_308529]
-
general de redacție la Editura Fundației Culturale Române (din 1999), ulterior director la Editura Institutului Cultural Român și redactor asociat la "Adevărul literar și artistic" (2003-2005), director de imagine la Grupul Editorial Corint (2005-2007). În prezent, este conferențiar universitar, consilier editorial la Editura Polirom și cronicar literar la revista "Observator cultural". A ținut săptămânal cronica literară în "Adevărul literar și artistic" (1997-2005), apoi în "România literară" (2005-2009). Colaborări (cu cronici, studii, eseuri, interviuri, texte publicistice) la "Ziarul de duminică", "Cultura", "Suplimentul
Daniel Cristea-Enache () [Corola-website/Science/307255_a_308584]
-
1978) în: Echinox, Vatra, România Literară, Contemporanul, Viața Studențeasca, Amfiteatru, Tribuna, Napoca Universitaris, Discobolul, Poesia, Convorbiri literare, Poesis, Euphorion, Semenicul, Pagini corvine, Argo/bonn, Observator/Muenchen, Arca lui Noe/Muenchen, Agora/Blois, Franța, Orte/Elveția, autre temps/Marsilia etc. Apariți editoriale: 1984 - Poemele Nordului /București, ed. Albatros 1993 - Un străin în bîrlogul lupilor (poeme), ed. Pronto, Brașov 1994 - Elegiile din Regensburg (poeme) ed. Arhipelag, Mureș 1995 - Euroblues, (poeme) ed. Hermann, Sibiu 1997 - dupăamiază cu branduardi, (poeme)ed. prontopress, Brașov 2001 - nopțile
Andrei Zanca () [Corola-website/Science/307298_a_308627]
-
1969 se instalează în Barcelona (Spania) unde trăiește mai mulți ani stabilind legături cu numeroși intelectuali. Din 1975 locuiește în Mexic, Cartagena de indias, Havana și Paris. În 1982 primește Premiul Nobel pentru Literatură. în 1988 este președintele unei grupări editoriale și proprietarul revistei "Revista Cambio" în Columbia, dar în 2006 își vinde acțiunile. În 2002 publică autobiografia să intitulată: "Vivir pară contarla" ("A trăi pentru a-ți povești viață"). În 1981 decide să se retragă în Mexic, unde locuiește și
Gabriel García Márquez () [Corola-website/Science/308615_a_309944]
-
Giurgiului a început să amenajeze: Centrul Pastoral-Cultural „Gavril Drugănescu”, sediul protoieriei Bolintin, un muzeu etnografic al Episcopiei Giurgiului și un centru de restaurare al obiectelor de patrimoniu din eparhie. De asemenea, a fost înființată Editura Eparhială și Muzeul eparhial. Activitatea editorială a Editurii Episcopiei Giurgiului cuprinde apariția publicației lunare „Revista Ortodoxă”, precum și o serie de studii și cărți cu conținut teologic și duhovnicesc. Din anul școlar 2008-2009, Seminarul Teologic din Giurgiu poartă numele celui de al V-lea patriarh ortodox, care
Ambrozie Sinaitul () [Corola-website/Science/308633_a_309962]
-
un (eventual) profit. În România, editurile au apărut și s-au dezvoltat o dată cu tiparul. Coresi este considerat primul editor român, fiind numit și „părintele limbii românești”. Ion Heliade Rădulescu, la sfârșitul secolului al XIX-lea, desfășoară de asemenea o activitate editorială importantă. În Moldova, recunoscuți pentru acest lucru sunt Gheorghe Asachi și Mihail Kogălniceanu. În anul 1886 ia ființă prima editură de stat Editura Casa Școalelor cu un caracter enciclopedic, iar în 1898 la București apare Editura Minerva. În perioada interbelică
Editură () [Corola-website/Science/308631_a_309960]
-
industriilor media (mai recent). În același timp, o editură este o societate comercială care va trebui să îndeplinească următoarele funcții: O editură va mai îndeplini și cele 5 funcții socio-culturale specifice mijloacelor de comunicare în masă: B. Miège clasifică modelul editorial drept unul cu un grad mare de concentrare. Produsele (cărți, CD-uri, DVD-uri, mai recent e-book-uri etc.) dispun de un fenomen de vânzare aleatoriu, cu un succes greu de prezis; companiile au puțini salariați și preferă să lucreze cu
Editură () [Corola-website/Science/308631_a_309960]
-
a reuși să obțină un anume profit. Pentru ca o editură să fie luată în calcul la determinarea ofertei de carte ea trebuie să funcționeze permanent și să editeze un număr minim de titluri anual (aproximativ 10). În majoritatea țărilor producția editorială are "un grad mare de concentrare": în Franța 10% dintre casele editoriale dețin peste 70% din producția de carte (în special cele 4 grupuri editoriale mari: Hachette, Seuil, Gallimard și Armand Colin); în România se estimează că un număr de
Editură () [Corola-website/Science/308631_a_309960]
-
luată în calcul la determinarea ofertei de carte ea trebuie să funcționeze permanent și să editeze un număr minim de titluri anual (aproximativ 10). În majoritatea țărilor producția editorială are "un grad mare de concentrare": în Franța 10% dintre casele editoriale dețin peste 70% din producția de carte (în special cele 4 grupuri editoriale mari: Hachette, Seuil, Gallimard și Armand Colin); în România se estimează că un număr de 5 grupuri editoriale dețin în jur de 80% din producția națională de
Editură () [Corola-website/Science/308631_a_309960]
-
grad mare de concentrare": în Franța 10% dintre casele editoriale dețin peste 70% din producția de carte (în special cele 4 grupuri editoriale mari: Hachette, Seuil, Gallimard și Armand Colin); în România se estimează că un număr de 5 grupuri editoriale dețin în jur de 80% din producția națională de carte). Producția de carte este îmbogățită cu titlurile editate de unele trusturi de presă cum ar fi cele de la editura Adevărul ce ține de trustul Adevărul sau cu titluri realizate în
Editură () [Corola-website/Science/308631_a_309960]
-
pieței editorialale a "jucătorilor tradiționali"; de aici și apariția anumitor tensiuni . În prezent prăbușirea pieței locale și comprimarea din motive financiare a structurilor media și a departamentelor specifice a dus la schimbări extrem de dinamice în topul jucătorilor și a politicilor editoriale. Cartea chioșc deseori hulită de unii editori se află în prezent într-un trend descendent (pe cât de rapid a fost și ascendentul). Unele asemenea direcții au dispărut în totalitate împreună cu structurile media de care țineau. Este foarte posibil ca în
Editură () [Corola-website/Science/308631_a_309960]
-
trend descendent (pe cât de rapid a fost și ascendentul). Unele asemenea direcții au dispărut în totalitate împreună cu structurile media de care țineau. Este foarte posibil ca în viitorul apropiat acest fenomen să dispară de tot sau să devină neglijabil. Oferta editorială din România era la nivelul anului 2004 de aproximativ 35 de milioane de dolari, adică de 1,75 dolari per capita. (cf. Ziarul Financiar, 21 iunie 2004). În 2008, piața de carte din România se apropia de 80 milioane de
Editură () [Corola-website/Science/308631_a_309960]
-
timp real ale industriei sunt aproape imposibil de stabilit majoritatea surselor de informare în acest domeniu fiind articolele apărute în presa cotidiană sau pe unele site-uri (cifre care sunt bazate pe răspunsurile date în urma chestionării unor reprezentanți ai pieței editoriale și pe alocuri inexacte). AER (Asociația Editorilor din România, cel mai mare organism autohton de profil) nu a mai actualizat aceste informații. Cel mai recent raport al Asociației Editorilor din România datează din 2002, dar în ultimii ani piața a
Editură () [Corola-website/Science/308631_a_309960]
-
Asociației Editorilor din România asupra pieței de carte în 2004 arată cifre de 27 milioane euro. În 2006 vorbim de o piață în expansiune cu un profit de 50 milioane de dolari. În comparație cu unele țări europene, Ungaria de exemplu, piața editorială este de 7,5 ori mai mare, iar în Polonia de 40 de ori mai mare. După 1991, numărul editurilor din România a crescut masiv (aproximativ 10.000), pentru ca treptat să scadă la 1.091 (1999) respectiv 663 (2000). Aceste
Editură () [Corola-website/Science/308631_a_309960]
-
în România există 4.500 de edituri. Dintre acestea nu toate sunt active. Potrivit datelor obținute de la Biblioteca Națională, în 2005 au fost active 800 de edituri, în timp ce în 2006 numărul acestora era de 1100. O deosebire esențială între producția editorială și alte tipuri de activități asemănătoare constă în importanța majoră pe care o are prezența, vizibilă sau invizibilă, a autorului. Numele unui autor reputat poate fi garanția unui bestseller editorial. Un asemenea autor contribuie în mod esențial la promovarea cărții
Editură () [Corola-website/Science/308631_a_309960]
-
numărul acestora era de 1100. O deosebire esențială între producția editorială și alte tipuri de activități asemănătoare constă în importanța majoră pe care o are prezența, vizibilă sau invizibilă, a autorului. Numele unui autor reputat poate fi garanția unui bestseller editorial. Un asemenea autor contribuie în mod esențial la promovarea cărții sale, putând face el însuși mai mult decât întreaga echipă a editurii; de exemplu, Paulo Coelho și succesul reputat de editura Humanitas prin traducerea operelor acestuia. Astfel, editurile se află
Editură () [Corola-website/Science/308631_a_309960]
-
autor, titlu, editură, locul publicării, colecție, nume traducător, prefață, postfață (atunci când sunt semnate de altcineva) etc. În acest mod, librăriile, bibliotecile și difuzorii de carte vor dispune din timp de informațiile necesare pentru selectarea, achiziționarea și prelucrarea unor noi titluri editoriale. Această descriere se tipărește și pe pagina 2 a unei cărți respectându-se întocmai punctuația și forma în care a fost redactată (pentru identificare este foarte important ca descrierea CIP să fie conformă cu orginalul). Apariția și dezvoltarea editurilor au
Editură () [Corola-website/Science/308631_a_309960]
-
sub egida Asociației Editorilor din România). UER (fostă AEPPC) numară 50 de membri, aceștia deținând peste 80% din piața cărții școlare. Asociația pentru Inițiativă Culturală în Internet este o organizație non-profit ce asigură prezența spiritualității românești pe Internet (efectuează transpuneri editoriale în limbaj electronic și le difuzează pe Internet). Principala preocupare este dezvoltarea Bibliotecii Românești Virtuale, după modelul marilor biblioteci digitale existente în Occident. Pentru evaluarea cererii și a ofertei de carte, asociațiile naționale de editori în colaborare cu institutele specializate
Editură () [Corola-website/Science/308631_a_309960]
-
în Occident. Pentru evaluarea cererii și a ofertei de carte, asociațiile naționale de editori în colaborare cu institutele specializate alcătuiesc anual statistici cu privire la producția și vânzarea de carte. În România, AER realizează aceste statistici începând cu 2001, pentru principalele domenii editoriale (dicționare și enciclopedii, literatură, științe umaniste, științe socio-umane, științe aplicate, medicină, drept, economie și afaceri, limbi străine, carte pentru copii, ghiduri turistice, hobby și cărți practice, albume de artă etc.). Statisticile sunt esențiale pentru activitatea editurilor, fiind utile în procesul
Editură () [Corola-website/Science/308631_a_309960]
-
științe umaniste, științe socio-umane, științe aplicate, medicină, drept, economie și afaceri, limbi străine, carte pentru copii, ghiduri turistice, hobby și cărți practice, albume de artă etc.). Statisticile sunt esențiale pentru activitatea editurilor, fiind utile în procesul de alcătuire a planurilor editoriale conform cu dinamica cererilor. Mai jos sunt redate câteva informații din catalogul AER „Piața cărții în România. Statistici 2001/ Cine sunt cei care nu citesc cărți?”: Indiferent de domeniul de activitate al unei edituri, etapele parcurse în procesul de publicare a
Editură () [Corola-website/Science/308631_a_309960]