93,155 matches
-
impozit pe profit și penalități aferente sumelor recalculate", se arată într-un comunicat de presă. Sistemul Medical MedLife și Rețeaua de sănătate REGINA MARIA, în calitate de furnizori de servicii medicale private și, în același timp, de cei mai mari investitori în medicina privată din România, cred într-un sistem de facilități echitabile, care să permită în continuare dezvoltarea sistemului de sănătate din România și creșterea accesului populației la servicii medicale de calitate. Modificarea legii Primii doi cei mai mari furnizori de servicii
Două mari clinici private își unesc forțele și cer schimbarea legii () [Corola-website/Journalistic/101100_a_102392]
-
private din vestul țării. CM Dr. Grigoraș, un pionier al sistemului medical privat "Centrul Medical Dr. Grigoraș este unul dintre pionerii sistemului medical privat din Timișoara, fondat din dorința de a alinia piața serviciilor medicale locale la standardele europene de medicină. Am reușit să facem acest lucru și ne-am extins în permanență, atât ca număr de locații, cât și din punct de vedere al gamei de servicii oferite. Proiectele noastre de viitor au vizat dintotdeauna o și mai mare extindere
REGINA MARIA a preluat centrele Dr. Grigoraș. Mutare cheie în vestul țării () [Corola-website/Journalistic/101111_a_102403]
-
Grigoraș. Fondat în anul 2000, Centrul Medical Dr. Grigoraș este recunoscut pentru serviciile de obstetrică-ginecologie, specializare cu care și-a început activitatea. Ulterior, centrul medical și-a extins specialitățile medicale, numărând în prezent o gamă largă de servicii, printre care medicină internă, oftalmologie, chirurgie generală, dermatologie, urologie, endocrinologie, ORL, alergologie, ortopedie-traumatologie, neurologie, psihiatrie, nefrologie etc. La acestea se adaugă un laborator propriu de analize medicale, dotat la cele mai înalte standarde, aparatură performantă de diagnostic și un centru de Medicina Muncii
REGINA MARIA a preluat centrele Dr. Grigoraș. Mutare cheie în vestul țării () [Corola-website/Journalistic/101111_a_102403]
-
care medicină internă, oftalmologie, chirurgie generală, dermatologie, urologie, endocrinologie, ORL, alergologie, ortopedie-traumatologie, neurologie, psihiatrie, nefrologie etc. La acestea se adaugă un laborator propriu de analize medicale, dotat la cele mai înalte standarde, aparatură performantă de diagnostic și un centru de Medicina Muncii. "Le mulțumesc domnului prof. univ. dr. Dorin Grigoraș și întregii sale echipe pentru ce au reușit să construiască în Timișoara și ne bucurăm că se alătură, în formulă completă, familiei REGINA MARIA. Împreună vom continua să oferim bănățenilor servicii
REGINA MARIA a preluat centrele Dr. Grigoraș. Mutare cheie în vestul țării () [Corola-website/Journalistic/101111_a_102403]
-
Medicii și spitalele private din România se află în topul încrederii pacienților în componentele sistemului medical românesc, în timp ce spitalele de stat se află pe ultimul loc în acest clasament, potrivit unui sondaj realizat de IMAS împreună cu Centrul pentru inovație în medicină. Studiul arată că 66% din repondenți manifestă destul de multă și foarte multă încredere în medicii din România, în timp ce, atunci când este vorba despre spitalele private, procentul este de 65%. Pe ultimul loc se plasează spitalele de stat, cu nivel de încredere
Sondaj de ultimă oră. Studiul care arată o relație în premieră by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101106_a_102398]
-
și tratamentele existente. Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1.010 persoane, în perioada 1 - 20 aprilie și are o marjă de eroare de aproximativ 3%. În premieră, relația dintre români și cancer Președintele Centrului de Inovație în Medicină, Marius Geantă, a afirmat, în conferința de prezentare a studiului, că cercetarea sociologică relevă, în premieră, relația dintre români și cancer. 'Pacienții cu cancer din România nu sunt parte dintr-un registru, nu avem un registru pentru a identifica fiecare
Sondaj de ultimă oră. Studiul care arată o relație în premieră by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101106_a_102398]
-
fără o finalitate concretă, ci pentru a susține afaceri dubioase, după cum vedem în cazul HexiPharma. I pot avansa alta idee, legată de precedenta: investiția în resursa umană, mai ales în Sănătate, este cea mai rentabilă. Poate sună paradoxal, dar în medicină, importanța cea mai mare în tratamentul unui pacient nu o au nici aparatele, nici analizele, nici medicamentele, ci oamenii care pun diagnosticul și duc la capăt tratamentul. A treia observație ar fi că nu neapărat salariile sunt problema. La prima
Reacția medicilor la noua lege a salarizării () [Corola-website/Journalistic/101139_a_102431]
-
microunde, atrăgea atenția că „extinderea necontrolată a sistemelor de telefonie mobilă este cel mai grav genocid pe care această planetă l-a cunoscut vreodată”. La rândul său, încă din anul 2000, dr. R. Becker, dublu nominalizat la Premiul Nobel pentru medicină, susținea că „Principalul factor de poluare a mediului este proliferarea câmpurilor electromagnetice cu impact mult mai mare la scară planetară decât încălzirea globală sau poluarea chimică”. Riscul major este acela că, bombardați cu evenimentele meteo extreme și cu spectaculozitatea lor
Vremea, amenințările care pun în PERICOL omenirea și mediul său de existență. Dialog cu prof. univ. dr. Mircea Duțu by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/101216_a_102508]
-
mari specialiști din România în domeniul viticulturii și oenologiei, manifestându-se deopotrivă ca cercetător, practician de excepție, teoretician și creator de școală. La vârsta de 25 de ani, în 1950, era deja asistent universitar în cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară ' Ion Ionescu de la Brad'din Iași, Facultatea de Horticultură, devenind apoi șef de lucrări, conferențiar, profesor, șef de catedră. Între anii 1972-1974 și 1984-1986 a fost decan al acestei facultăți. Începând cu 1992 a fost director al Centrului de
Academia Română este în doliu by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101205_a_102497]
-
Silvicultură și Zootehnie din cadrul Consiliului Naționale de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare de pe lângă Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului. Este Doctor Honoris Causa al Universității din Oradea, al Universității Bioterra din București și Universităților de Științe Agronomice și de Medicină Veterinară din București și Cluj. A fost distins de patru ori cu premiul Organizației Internaționale a Viei și Vinului din Paris (1982, 1989, 2000, 2008), cu Medaille de la Ville d'Arbois (Franța), Pionero de la Viticultura Mundial (Argentina), Confrade de Merito
Academia Română este în doliu by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101205_a_102497]
-
logică, metafizică, matematică, fizică, "economia ruralis", limba latină, filosofie comparată și istoria Regatului Ungariei), politică și drept (inclusiv "jus naturae", "jus privatum civile et criminale", "scienciae politicae"), și teologie (inclusiv teologie morală și dogmatică, hermeneutică, limba greacă, limba ebraică, fizică, medicină, drept natural, drept public și drept internațional). Studiile la această școală au fost foarte importante pentru viața lui, așa cum a subliniat el însuși mai târziu, și, deoarece liceul urmat era în mare măsură o școală germană, el a fost capabil
Pavel Jozef Šafárik () [Corola-website/Science/336014_a_337343]
-
trădat prin utilizarea armelor atomice împotriva Japoniei și a pledat pentru un moratoriu de trei ani cu privire la cercetarea atomică. Rotblat a susținut că cercetarea lui ar trebui să aibă un scop pașnic, așa că a devenit preocupat de folosirea radiațiilor în medicină și biologie. În 1949, el a devenit profesor de fizică la Spitalul Sf. Bartolomeu („Barts”) din Londra, cu scurt timp înainte de a primi titlul de doctor la Universitatea din Liverpool în 1950. De asemenea, el a lucrat la mai multe
Joseph Rotblat () [Corola-website/Science/336064_a_337393]
-
său de vedere au fost cuvintele Manifestului Russell-Einstein cu care a încheiat discursul său de acceptare a Premiului Nobel în 1995: „"Mai presus de toate, amintiți-vă de umanitatea voastră"”. Rotblat a servit ca redactor-șef al revistei Physics in Medicine and Biology și a fost fondator și membru al consiliului editorial al "Journal of Environmental Peace". Rotblat a fost președinte al mai multor instituții și asociații profesionale și, de asemenea, co-fondator și membru al consiliului de conducere al Stockholm International
Joseph Rotblat () [Corola-website/Science/336064_a_337393]
-
a Jocurilor Olimpice moderne. A fost medaliat și la Jocurile Intercalate din 1906, cucerind aurul la individual și argintul pe echipe. Doar cinci scrimeri s-au prezentat la proba de sabie din cadrul Jocurilor Olimpice din 1896: trei grecii, inclusiv , un student la medicină, precum și austriacul Adolf Schmal, care a participat și la proba de ciclism, și danezul Holger Nielsen, care a luat parte și la proba de tir sportiv. Întrecerea s-a disputat după formula fiecare cu fiecare, meciurile fiind la trei tușe
Ioannis Georgiadis () [Corola-website/Science/336111_a_337440]
-
A pierdut cu Germania și s-a mulțumit cu medalia de argint. Georgiadis a participat și la Jocurile Olimpice de vară din 1924, dar a fost eliminat în faza de grupe. În paralel cu cariera sa sportivă, a fost profesor de medicină legală la Universitatea Națională și Kapodistriană din Atena și a înființat Institutul medico-legal din același oraș.
Ioannis Georgiadis () [Corola-website/Science/336111_a_337440]
-
absolvit în 1943 "gimnaziul" Reálné din localitatea natală. Timp de doi ani, în cel de-al Doilea Război Mondial, a fost muncitor forțat la fabrica de avioane Messerschmitt din Náchod. După război, el a început să studieze la Facultatea de Medicină a Universității Caroline din Praga, dar după primul an s-a transferat la Facultatea de Arte, unde a studiat filosofia și a absolvit în 1949. În 1951 el a obținut un doctorat în filosofie. Apoi, el a predat timp de
Josef Škvorecký () [Corola-website/Science/336157_a_337486]
-
(; 10 august 1896 - 17 mai 1944) a fost o jurnalistă, scriitoare, editoare și traducătoare cehă. Jesenská s-a născut în Praga, Austro-Ungaria (acum în Republica Cehă). Familia ei era considerată a coborî din Jan Jesenius, primul profesor de medicină de la Universitatea Carolină din Praga, care a fost printre cei 27 de iluminați boemi ce au fost executați în Piața Orașului Vechi din Praga, la 21 iunie 1621, pentru că au sfidat autoritatea regelui Habsburg Ferdinand al II-lea. Cu toate
Milena Jesenská () [Corola-website/Science/336276_a_337605]
-
ei, Milena Hejzlarová, a murit când Milena avea 16 ani. Jesenská a studiat la Minerva, primul gimnaziu academic de fete din Imperiul Austro-Ungar. După absolvire s-a înscris pentru o scurtă perioadă la Conservatorul din Praga și la Facultatea de Medicină, dar a abandonat studiile după două semestre. În 1918 s-a căsătorit cu Ernst Pollak, un intelectual și critic literar evreu pe care l-a cunoscut în cercurile literare din Praga, și s-a mutat cu el la Viena. Căsătoria
Milena Jesenská () [Corola-website/Science/336276_a_337605]
-
urmat cursurile primare la Școala Generală Nr. 194 „Marin Sorescu” în perioada 1983 - 1991, apoi Liceul Teoretic „Ion Creangă”, secția - Matematică - Informatică, sector 4, București între anii 1991 - 1995. În anul 2001 a absolvit Facultatea de Stomatologie din cadrul Universității de Medicină Carol Davila din București. În iunie 2012 a fost ales consilier local în cadrul Consiliului Local Sector 4 București, fiind din iulie 2013 până în 5 iunie 2016 viceprimar al Primăriei Sectorului 4. Din 4 noiembrie 2015, după demisia primarului sectorului 4
Daniel Băluță () [Corola-website/Science/336349_a_337678]
-
privind prezența unei școli de drept laic și monahal în Pisa provin din a doua jumătate a secolului al XII-lea, atunci când Pisa reușise o remarcabilă dezvoltare economică. Din secolul următor datează primele documente care atestă prezența unor doctori în medicină și chirurgie. Cel mai vechi document păstrat despre această școală ("Studium") pisană datează din 1338, când juristul Ranieri Arsendi de la Universitatea din Bologna s-a transferat la Pisa. El, împreună cu Bartolo da Sassoferrato, lector de drept civil, erau plătiți de către
Universitatea din Pisa () [Corola-website/Science/336355_a_337684]
-
botanice a universității. El a fost urmat de Andrea Cesalpino, care a inițiat prima metodă științifică de clasificare a plantelor, și care este considerat și un precursor în descrierea circulației sanguine. Gabriele Falloppio și Marcello Malpighi au predat anatomie și medicină. Galileo Galilei, care s-a născut și a studiat în Pisa, a devenit profesor de matematică al acestei universități în 1589. În cursul secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea Universitatea din Pisa a cunoscut o lungă perioadă de
Universitatea din Pisa () [Corola-website/Science/336355_a_337684]
-
a fost anexată de Imperiul Napoleonian, Universitatea din Pisa a fost transformată în „Academie Imperială”, filială a Universității din Paris. Programele de studiu și cursurile au fost structurate după modelul educațional francez. Au fost înființate cinci noi facultăți: teologie, drept, medicină, științe și literatură). În 1810 a fost înființată "Scuola Normale Superiore din Pisa", după modelul celebrei "École normale supérieure" din Paris. În 1839, Universitatea din Pisa a găzduit primul congres al oamenilor de știință. Între 1 și 15 octombrie, peste
Universitatea din Pisa () [Corola-website/Science/336355_a_337684]
-
dreptul de proprietate asupra "Post" a fost transferat către Benjamin Franklin Literary and Medical Society, companie fondată în 1976 de către editorul revistei "Post", Dr. Corena „Cory” SerVaas (soția lui Beurt SerVaas). Revista s-a concentrat acum pe teme legate de medicină și sănătate; într-adevăr, site-ul revistei inițial a menționat că „credibilitatea "The Saturday Evening Post" a făcut-o un activ valoros pentru atragerea cititorilor de articole medicale și pentru a-i ajuta pe cercetătorii medicali să obțină evoluții ale
The Saturday Evening Post () [Corola-website/Science/336395_a_337724]
-
(n. 6 mai 1933 - d. 18 iunie 2016) a fost un medic și profesor universitar român, co-fondator al Serviciului Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare (SMURD). A absolvit Facultatea de Biologie a Universității „Babeș-Bolyai” în 1957 și Facultatea de Medicină a Universității „Iuliu Hațieganu” în 1964. În 1982 a devenit doctor în științe medicale la Universitatea „Carol Davila” din București, iar în 1990 a devenit medic primar al Spitalului Clinic Județean de Urgență din Târgu Mureș, secția de anestezie și
Mircea Chiorean () [Corola-website/Science/336418_a_337747]
-
la Universitatea „Carol Davila” din București, iar în 1990 a devenit medic primar al Spitalului Clinic Județean de Urgență din Târgu Mureș, secția de anestezie și terapie intensivă (AȚI). Între anii 1992 și 2003 a fost profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș. A contribuit la scrierea a trei monografii de specialitate și a numeroase articole științifice despre anestezie, terapie intensivă și imunologie, fiind de asemenea coordonator de doctorat în domeniul medicinei. La 28 septembrie 2010, cu ocazia
Mircea Chiorean () [Corola-website/Science/336418_a_337747]