9,532 matches
-
a insului respectiv 5. La aceeași identitate se referă tema numelui tainic, secret, diferit de numele civil al insului. Pe această temă, prezentă în iudaism și mai ales în Cabala, se sprijină Walter Benjamin cînd își interpretează un episod de biografie interioară 6. Cu șaptesprezece secole înainte, Grigore de Nyssa socotea că Macrina era doar numele exterior al surorii sale, iar cel exemplar, revelat mamei sale într-o viziune, o asocia martirei fecioare Tecla 7. Schimbarea numelui la intrarea în monahism
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
primul loc. Pe 6 septembrie, la scurtă vreme după ce Tribunalul Electoral Federal l-a declarat președinte ales, Calderón a ținut un discurs în care a declarat că va face din combaterea sărăciei principala prioritate (Enriquez, 2006b). George Grayson, autorul unei biografii critice consacrată lui López Obrador afirmă că: "Mesianicul Andrés Manuel López Obrador a făcut un mare serviciu poporului său. (...) a bagat frica de Dumnezeu în răsfățata elită a Mexicului, care trăiește bine, platește taxe relativ mici, îi neglijează pe cei
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Mircea Anghelescu, Ieronim Șerbu, LCF, 1965, 27; Alexandra Stamate, „Urmărirea”, VR, 1967, 5; Perpessicius, Alte mențiuni, III, 137-143; Crohmălniceanu, Literatura, I, 436; Nicolae Balotă, „Itinerarii critice”, LCF, 1972, 51; Lascăr Sebastian, La moartea lui Ieronim Șerbu, RL, 1972, 51; Corbea-Florescu, Biografii, I, 225-232; Nicolae Manolescu, „Vitrina cu amintiri”, RL, 1974, 3; Popa, Dicț. lit. (1977), 545; George, Sfârșitul, III, 229-232; Micu, Scurtă ist., III, 11, 70, 325; Popa, Ist. lit. I, 967; Dicț. scriit. rom., IV, 448-449. D. Gr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289641_a_290970]
-
a prezentat aceleași simptome în jurul vârstei de paisprezece ani, dar acestea au dispărut spontan. La vâsta de aproximativ douăzeci și cinci de ani suferea de violente dureri abdominale fără cauză organică evidentă. Aceste crampe au dispărut fără tratament și fără consultație specializată. Biografie Doamna S este sora mai mică dintr-o familie cu doi copii. Sora sa este cu trei ani mai mare decât ea. Atunci când pacienta avea trei ani, mama sa a fost diagnosticată cu un cancer la sân. Părinții săi au
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cererea medicului său curant. Medicul psihiatru a modificat ușor dozajul medicației sale, o tabletă de benzodiazepine o dată pe zi, timp de doi ani, datorită efectelor sale anxiolitice, și un hipnotic, luat înainte de culcare timp de mai mult de zece ani. Biografie Informațiile prezentate în rezumatul dosarului medicului psihiatru o prezintă pe Marie ca fiind primul născut dintr-o familie cu patru copii (trei fete și un băiat). Ea este apropiată de fratele său și de surorile sale cât și de mama
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
fază a terapiei, pacientul și terapeutul învață să identifice schemele actuale, să înțeleagă originea acestora legată de istoria pacientului, să identifice coping-urile neadaptate și efectul de întărire al acestora asupra schemelor. Instrumentele utilizate sunt: - ipotezele pornind de la anamneză și de la biografie, - revizuirea chestionarelor, - auto-observațiile, - imageria. Chestionarele puse la punct de către Young au fost validate prin lucrări experimentale recente. Imageria prezintă un interes particular în specificarea schemelor. Pornind de la auto-observații, de exemplu, terapeutul îl determină pe pacient să se focalizeze asupra a
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a prof. H.H. Stahl în două direcții: la constituirea și expansiunea Școlii sociologice de la București, condusă de D. Gusti, și la edificarea unei concepții proprii de sociologie istorică ce depășește cadrul monografiei sociologice. Sunt puse în lumină date inedite de biografie intelectuală a sociologului și istoricului H.H. Stahl, evaluări privind semnificația istorică și contemporană a contribuțiilor sale la codificarea tehnicii monografiei sociologice, la redactarea „monografiei sociologice exemplare” a satului Nerej (Vrancea), la construcția unei noi paradigme de analiză istorică bazată pe
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
scopul unei cât mai adevărate înțelegeri ale sale ar consta în construcția unei „hărți” a disputelor ce îi structurează alternativele teoretice și pragmatice și îi specifică temele majore. Aceste dispute vor fi dublate sau, mai exact, vor fi situate în cadrul „biografiilor reprezentative” ale celor implicați în polemici. Perspectiva pe care dorim să o folosim în cele de mai jos este una comparativă, conștientă de existența unor niveluri diferite ale comparației, pornind de la cele mai evidente polemici și ajungând la tensiunile mai
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
niveluri diferite ale comparației, pornind de la cele mai evidente polemici și ajungând la tensiunile mai puțin clare ce structurează discuția pentru a obține, în final, accesul la acea zonă discursivă comună de unde apar teme diferite, uneori chiar contradictorii. Pilonul sociologic Biografia reprezentativă a lui Anton Golopenția este o parte importantă a proiectului nostru de înțelegere a pilonului sociologic al geopoliticii și antropogeografiei românești. Prin „biografie reprezentativă” (Muller, 1987), conform opiniei lui Jerry Muller înțelegem, istoria condensată a unui individ în care
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
final, accesul la acea zonă discursivă comună de unde apar teme diferite, uneori chiar contradictorii. Pilonul sociologic Biografia reprezentativă a lui Anton Golopenția este o parte importantă a proiectului nostru de înțelegere a pilonului sociologic al geopoliticii și antropogeografiei românești. Prin „biografie reprezentativă” (Muller, 1987), conform opiniei lui Jerry Muller înțelegem, istoria condensată a unui individ în care interesul nostru se orientează nu spre ceea ce este unic și idiosincrasic, ci pe urmărirea contextelor formative și a experiențelor împărtășite cu alții ce au
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în competiție chiar, dar având un foarte puternic aer de familie. Acreditările științific-pozitiviste nu pot ridica sociologia deasupra unor încercări concurente de a defini specificul cultural și național românesc, cum ar fi morfologia culturală, istoria religiilor, filosofia etc. Anton Golopenția: biografia reprezentativă Anton Golopenția, membru important al Școlii de la București, chiar dacă relativ marginal din punctul de vedere al poziției sale academice, poate și fiindcă era considerat prea critic de către Dimitrie Gusti (Rostas 2003), s-a născut în 1909 în satul Prigor
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
București, Editura Albatros, 2004 (494 p.) Profund pilduitor este devotamentul cu care doamna Sanda Golopenția se ocupă de editarea operei părinților săi, Anton și Ștefania Golopenția, precum și a unor documente și scrisori care contribuie la cunoașterea demersului științific și a biografiei celor doi. Un demers care‑i cere nu numai devotament exemplar, ci și multă știință, pe care a dovedit-o cu prisosință în îngrijirea scrierilor celor doi. Travaliu editorial cu atât mai angajant și de durată cu cât în cazul
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
școlar 1943 - 1944. S-a dovedit a fi și un scriitor de mare talent, dar și autorul unor piese apreciate de marele public precum și de critica literară. Amintim lucrări în proză precum: Sfîrlează cu fofează, Maistorașul Aurel, ucenicul lui Dumnezeu (Biografia lui Aurel Vlaicu, pionierul aviației), Velerim și Veler Doamne (Ecranizat sub titlul Osânda). În portretul pe care E. Lovinescu i-l face lui Victor Ion Popa în Memorii, cu adevarat izbitor este calificativul de „Om al Renașterii”. Dacă n-a
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93463]
-
Kogălniceanu pentru deceniile postpașoptiste, precum și deschiderile pe care le-a făcut posibile. Cu Alice Călugăru. O poetă pe nedrept uitată P. propune, utilizând puținele informații păstrate sau oferite de investigațiile anterioare, ca și pe acelea obținute prin eforturi proprii, o biografie cât mai completă a scriitoarei, precum și o analiză cu mijloace actuale a operei poetice și a romanului La Tunique verte. Textul propriu-zis este însoțit de un florilegiu de versuri și de o anexă care include acte, documente și informații biobibliografice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288843_a_290172]
-
sabotarea logicii mitice de către logica mimesisului. Deși pare a gravita pe o altă orbită de preocupări, eseul Rimbaud (1997; Premiul Asociației Scriitorilor din Timișoara) se dezvoltă pe un teritoriu similar celor anterioare. Utilizând o metodă care postulează „emergența operei în biografie și a biografiei în operă”, criticul delimitează trei ipostaze ale poetului („diurnă”, „umbros-sălbatică” și „vizionară”), a căror combinatorie ar face din Rimbaud un „protagonist într-o piesă în care a jucat toate rolurile”, unic actor în spectacolul creației de sine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288968_a_290297]
-
de către logica mimesisului. Deși pare a gravita pe o altă orbită de preocupări, eseul Rimbaud (1997; Premiul Asociației Scriitorilor din Timișoara) se dezvoltă pe un teritoriu similar celor anterioare. Utilizând o metodă care postulează „emergența operei în biografie și a biografiei în operă”, criticul delimitează trei ipostaze ale poetului („diurnă”, „umbros-sălbatică” și „vizionară”), a căror combinatorie ar face din Rimbaud un „protagonist într-o piesă în care a jucat toate rolurile”, unic actor în spectacolul creației de sine. Organizat secvențial, demersul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288968_a_290297]
-
ale poetului („diurnă”, „umbros-sălbatică” și „vizionară”), a căror combinatorie ar face din Rimbaud un „protagonist într-o piesă în care a jucat toate rolurile”, unic actor în spectacolul creației de sine. Organizat secvențial, demersul critic montează scrieri și episoade ale biografiei rimbaldiene (poemele în limba latină, corespondența, Corabia beată, relația cu Verlaine, Iluminările, Un anotimp în Infern etc.), vizând stabilirea corespondențelor între cele două planuri. Ipoteza pare incitantă, deși se clădește uneori pe conjecturi improbabile (de exemplu, poemul Corabia beată e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288968_a_290297]
-
viața și opera, după modelul clasic lansonian, ci anumite fapte biografice sunt corelate cu analiza operei, care trece pe primul plan. De altfel, implicațiile complexe ale acestui tip de relaționare sunt urmărite metodic într-un capitol special, intitulat Operă și biografie. G. face distincție între „biografia poetului” și „biografia omului”, numai prima interesându-l pe critic. Determinantele operei s-ar afla în ființa scriitorului, în întâlnirea unor predispoziții native „cu anumite împrejurări biografice, istorice și cu un anume univers cultural”. Investigând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287139_a_288468]
-
clasic lansonian, ci anumite fapte biografice sunt corelate cu analiza operei, care trece pe primul plan. De altfel, implicațiile complexe ale acestui tip de relaționare sunt urmărite metodic într-un capitol special, intitulat Operă și biografie. G. face distincție între „biografia poetului” și „biografia omului”, numai prima interesându-l pe critic. Determinantele operei s-ar afla în ființa scriitorului, în întâlnirea unor predispoziții native „cu anumite împrejurări biografice, istorice și cu un anume univers cultural”. Investigând fundamentele operei, criticul se oprește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287139_a_288468]
-
anumite fapte biografice sunt corelate cu analiza operei, care trece pe primul plan. De altfel, implicațiile complexe ale acestui tip de relaționare sunt urmărite metodic într-un capitol special, intitulat Operă și biografie. G. face distincție între „biografia poetului” și „biografia omului”, numai prima interesându-l pe critic. Determinantele operei s-ar afla în ființa scriitorului, în întâlnirea unor predispoziții native „cu anumite împrejurări biografice, istorice și cu un anume univers cultural”. Investigând fundamentele operei, criticul se oprește inițial la „sentimentul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287139_a_288468]
-
Constantinopol, și ale Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București, absolvită în 1945. Își susține teza de doctorat, Romanul de senzație în literatura română din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, cu excursul suplimentar Contribuțiuni la biografia lui Ion Pillat, în 1947, îndrumător fiindu-i G. Călinescu, al cărui asistent a fost între 1945 și 1947. Își pierde postul de la Universitate și străbate o lungă perioadă de privațiuni, optând forțat pentru soluții disperate, dureroase și umilitoare. Mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288814_a_290143]
-
Mozaic istorico-literar. Secolul XX (1969) se ocupă de „cazuri literare insolite”, precum M. Blecher, Emil Botta, Serghei Esenin, pentru că din cultură pe critic îl interesau mai ales „chestiunile care puteau furniza certitudini tensiunilor sale interioare” (Lucian Valea), dar și reconstituirea biografiei unor autori precum Ion Pillat, Ion Barbu sau G. Călinescu, Ionel Teodoreanu, V. Voiculescu, pe care i-a considerat întotdeauna părinți spirituali. În 1976 apare postum eseul Dostoievski în conștiința literară românească, cu o prefață de Alexandru Paleologu. Din păcate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288814_a_290143]
-
nu doar ca revelația literaturii de sertar, ci ca un fapt cultural de amploare ce merită a fi studiat din dublă perspectivă: critica memorialisticii și critica receptării. Colocviile Literatura mărturisirilor (10-11/1991), Sertarul cu jurnale, jurnalul cu sertare (3/1992), Biografie și literatură (2/1995) analizează tipologia formelor literare ale confesiunii, cauzele și efectele acestui fenomen cultural. Sunt semnalate interesul cititorului pentru culisele unui trecut fie ocultat, fie prezentat în mod deformat, dorința de recuperare a unei perioade cenzurate sau chiar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
semnalate interesul cititorului pentru culisele unui trecut fie ocultat, fie prezentat în mod deformat, dorința de recuperare a unei perioade cenzurate sau chiar interzise, deconspirarea minciunii. Totodată, interesul pentru istoria adevărată ce poate fi, în sfârșit, reconstituită generează setea de biografii pilduitoare, implicațiile justițiare decurgând firesc. Literatura memoriei devine o instanță morală demascatoare și acuzatoare atât a istoriei, cât și a ficțiunii oficiale publicate în totalitarism, pusă în relație cu „romanul obsedantului deceniu”, care oferise doar iluzia adevărului mărturisit. În primul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
144-148; Barbu, O ist., 98-100; Regman, Colocvial, 296-304; Vlaicu Bârna, Dragoș Vrânceanu, RL, 1977, 19; Eugen Jebeleanu, Buimacul frenetic, LCF, 1977, 32; Gheorghe Grigurcu, Ceremonie critică, VR, 1977, 12; Adrian Popescu, Poezia lui Dragoș Vrânceau, ST, 1978, 5; Dorin Tudoran, Biografia debuturilor, Iași, 1978, 235-246; Grigurcu, Poeți, 241-246; Zaharia Sângeorzan, Pelerini români la Columna lui Traian, București, 1979, 230-232; Crăciun, Confesiuni, 244; Lit. rom. cont., I, 119-122; Negoițescu, Alte însemnări, 111-112; Nicolae Pop, Perimetru sentimental, Craiova, 1980, 331-336; Grigurcu, Critici, 541-544
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]