9,865 matches
-
multe fricțiuni. Era recunoscut faptul că relațiile dintre tinerele soții și soacrele lor constituiau o dificultate majoră în aceste căsnicii. Legăturile strînse dintre familii și indivizi se manifestau și prin intermediul altor instituții, în primul rînd prin cea a nașilor de botez. Cea mai mare parte a copiilor din Balcani erau încredințați la naștere unor nași, care răspundeau teoretic de bunăstarea finilor lor. În unele zone, în special în Grecia, un lider local putea avea nenumărați fini și fine; familiile acestora îi
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
în 1860 pe moșia Zvoriștea „în bună stare”. Pentru perfecționarea procesului de producție, intendentul făbricuței, Ilie Olehanovschi, a adus un specialist englez - August Hamilton. Într-un contract încheiat între Franz Kureck, arhitectul orașului Suceava, neamț ce nu știa romînește, și Botez Forăscu, prin care cel dintâi își lua obligația să construiască pe moșia Preutești din ținutul Suceava „o velniță cu mașină”, se dau unele amănunte interesante privitoare la acest tip de instalație industrială. Velnița-mașină nu poate fi confundată cu alambicul obișnuit
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
stricte și de puțin firești erau, în acești ani 1900, relațiile dintre băieți și fete. Nimeni nu se tutuiește vreodată în public, nici chiar verii între ei, nici chiar soțul cu soția. Nimeni nu se adresează altcuiva folosind numele de botez". Asta nu înseamnă că toate aceste distracții în care se antrenează împreună băieții și fetele, și în care aparențele sunt menținute cu sfințenie, nu îi fac să trăiască "peripeții romantice pline de neprevăzut prin parc și prin bătrânul conac". Peripeții
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
gest neobișnuit, că despre acest gest trebuie să fi fost vorba [...] când se pomenea în romane de săruturi pe buze". Nici nu apucase Clara să se obișnuiască bine cu gândul straniului gest, că este la rându-i supusă la același botez al focului. Căci cei doi băieți se înțeleseseră să-și sincronizeze practicile inițiatice. În timpul următorului dans, Marcel o informează râzând pe Clara că fratele ei tocmai o sărutase pe Lisbeth și o întreabă ce ar face ea dacă ar păți
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
obiectiv erau sovieticii, deoarece: "... ei vor fi convinși că facem un joc chinezesc". România, ca țară-satelit și periferie sovietică, interesează ca pîrghie în dialogul cu sovieticii, ca placă turnantă în contactele cu statele socialiste. Nu trebuie neglijat deloc, scrie Mihai Botez, reprezentantul României la ONU în 1994, oportunitatea, folosul pe care americanii îl considerau cîștigat, de a avea, prin intermediul românilor, un contact pragmatic și direct, cu centrul de decizie al Pactului de la Varșovia, al cărui membru cu drepturi depline era România
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
iar ierarhia caută să se eschiveze de la lovituri trișînd asupra bilanțurilor. "Haosul statistic și cel al informațiilor creează condiții excelente pentru înflorirea corupției, care își țese rețeaua prin toate unghiurile vieții sociale și sub cele mai diferite forme", scrie Mihai Botez. Apelul la imperativele "organizatorice" este permanent. Acest apel structurează rezoluțiile partidului din decembrie 1977: "Rezoluția relevă importanța măsurilor de creare și perfecționare a cadrului organizatoric atît la nivelul unităților socio-economice, al orașelor și comunelor, cît și la nivel național unic
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și toarce într-o pseudorevoluție care nu este decît un conservatorism. Colaborarea cu puterea și deci aderarea de principiu la proiectul ei este unul din singurele mijloace de a ajunge la un nivel de viață normală. Criza economică, arată Mihai Botez, mi s-a părut a fi o sursă evidentă de insatisfacție dar într-o oarecare măsură, un factor de stabilizare a situației pentru putere, ca și pentru populație." Criza de lungă durată dintre anii 1970-1989 se desfășoară după două scenarii
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
exagerate. La începutul anilor '80, unii actori tăcuți caută să regăsească contactul cu realitatea, să opereze o întoarcere la o raționalitate pragmatică, să reflecteze la modalități de reformă care să nu repună în discuție cîștigurile scump plătite după 1945. Mihai Botez se întreabă: de ce intelectualii români sînt indiferenți la ceea ce se întîmplă prin alte părți, în Polonia și apoi în Uniunea Sovietică? Și, în sfîrșit, de ce îngrijorarea omului de pe stradă este interpretată ca semnul menținerii ideologiei marxiste? CAPITOLUL V Perestroika în
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
o concepție noncomunistă a reformei, ca un om al unei reîntoarceri posibile la anii buni ai compromisului între un vis de prosperitate și o alienare politică nedureroasă? Întrebarea, rămasă fără un răspuns adevărat, privește modul de a vedea comunismul. Mihai Botez, analist al ultimilor zece ani ai ceaușismului, crede că mai mult proasta administrare a sistemului este denigrată de compatrioții săi decît sistemul însuși: "Este adevărat că sînt puțini cei care consideră ca normală actuala direcție a vieții politice din România
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Unele din aceste reflecții critice împotriva administrației lui Ceaușescu erau cunoscute în Vest încă din 1987, altele au fost dezvăluite după căderea regimului în 1989 de către participanții la această cădere. 1986 și 1987 sînt în Occident anii descoperirii lui Mihai Botez, descoperire legată de stupiditatea represiunii românești care urmărește personajul amintit, de fapt un protejat al Ligii Române a Drepturilor Omului, apoi un oaspete de marcă la Kennan Center din Washington, înainte de a fi invitat de o universitate americană. Discursul lui
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
descoperire legată de stupiditatea represiunii românești care urmărește personajul amintit, de fapt un protejat al Ligii Române a Drepturilor Omului, apoi un oaspete de marcă la Kennan Center din Washington, înainte de a fi invitat de o universitate americană. Discursul lui Botez este în același timp simplu și nuanțat: este simplu, pentru că el se prezintă ca un reformist și nu repune fundamental în discuție referințele de legitimare a sistemului. Cu acest matematician și sociolog care nu se gîndește doar la drepturile individului
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
referințele de legitimare a sistemului. Cu acest matematician și sociolog care nu se gîndește doar la drepturile individului, ci, global, la mecanismele și pasiunile sociale, sîntem departe de reflecțiile lui Paul Goma din 1977. Această măsură aparentă a ambițiilor lui Botez este, fără îndoială, urmarea unei experiențe personale: Botez cunoaște Statele Unite. El nu-și face iluzii asupra realității democratice concrete a societăților occidentale și nu este convins că împărțirea operată de războiul rece între un Vest democratic și un Est totalitar
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și sociolog care nu se gîndește doar la drepturile individului, ci, global, la mecanismele și pasiunile sociale, sîntem departe de reflecțiile lui Paul Goma din 1977. Această măsură aparentă a ambițiilor lui Botez este, fără îndoială, urmarea unei experiențe personale: Botez cunoaște Statele Unite. El nu-și face iluzii asupra realității democratice concrete a societăților occidentale și nu este convins că împărțirea operată de războiul rece între un Vest democratic și un Est totalitar corespunde unei opoziții radicale între două sisteme sociale
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sovietică după cel de-al doilea Război Mondial și care a dezvoltat un sistem politic foarte puțin european, și o Europă Centrală din care Bulgaria și România sînt excluse și care caută să intre în armonie cu Europa de Vest", declară Mihai Botez într-un interviu acordat ziarului Lupta, pe 22 septembrie 1987. Botez a analizat în amănunt motivațiile acelei Realpolitik americane care a acordat susținere Bucureștiului pînă în 1985, cu toate derivele interne ale sistemului ceaușist. Această politică din partea Washingtonului a fost
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
dezvoltat un sistem politic foarte puțin european, și o Europă Centrală din care Bulgaria și România sînt excluse și care caută să intre în armonie cu Europa de Vest", declară Mihai Botez într-un interviu acordat ziarului Lupta, pe 22 septembrie 1987. Botez a analizat în amănunt motivațiile acelei Realpolitik americane care a acordat susținere Bucureștiului pînă în 1985, cu toate derivele interne ale sistemului ceaușist. Această politică din partea Washingtonului a fost oportunistă și Botez se exprimă foarte dur în privința montajului de "success
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
interviu acordat ziarului Lupta, pe 22 septembrie 1987. Botez a analizat în amănunt motivațiile acelei Realpolitik americane care a acordat susținere Bucureștiului pînă în 1985, cu toate derivele interne ale sistemului ceaușist. Această politică din partea Washingtonului a fost oportunistă și Botez se exprimă foarte dur în privința montajului de "success story" românesc a administrației americane: "Creditul (economic și politic) acordat în alb conducătorilor de la București viza crearea unei success story: alte țări socialiste ar fi trebuit să înțeleagă din exemplul românesc pînă
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
era doar o problemă internă a Guvernului român, dar și o obligație (evident nescrisă) față de protectorii străini, încercînd să justifice creditul investit în România". Administrația Carter, viziunea asupra lumii a lui Reagan diferă profund față de strategiile epocii Nixon. Dar, după Botez, presiunile americane au servit regimului României: direct, cu success story, și indirect, lăsînd să se audă criticile pe care conducătorii români au știut să le întoarcă împotriva Vestului: "Voci viclene explică el prezintă greutățile actuale ale țării ca rezultat al
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Chiar clauza națiunii celei mai favorizate, atît de scumpă Guvernului român, este explicată cetățenilor prin interesul Statelor Unite, deci al Occidentului, de a recupera creditele pe spinarea unui popor chinuit, exploatat și spoliat de jocul nemilos al pieței capitaliste". Vederile lui Botez asupra analizei greșite a administrației americane în privința capacităților de manevră ale Guvernului român reprezintă rezultatul unei conștiințe lucide a raporturilor de forțe mai puțin simple decît le crede Washingtonul. Meritul lui Botez este acela că nu a subestimat inteligența politică
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de jocul nemilos al pieței capitaliste". Vederile lui Botez asupra analizei greșite a administrației americane în privința capacităților de manevră ale Guvernului român reprezintă rezultatul unei conștiințe lucide a raporturilor de forțe mai puțin simple decît le crede Washingtonul. Meritul lui Botez este acela că nu a subestimat inteligența politică a Bucureștiului, care a știut să profite de bunăvoința și de distanțele reprobatoare ale Vestului, că nu a subevaluat atracția unei părți a opiniei românești pentru o Uniune Sovietică care, pînă la
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
reprobatoare ale Vestului, că nu a subevaluat atracția unei părți a opiniei românești pentru o Uniune Sovietică care, pînă la urmă, împarte un destin comun cu țările frățești în relația ei complexă cu Occidentul. Formularea moderată a proiectelor alternative de către Botez este reflexul românesc al unei perestroika: înseamnă a pomi de la realitate, a transforma raportul guvernanți-guvernați, a recrea o dinamică a meritului, a concurenței și a competiției. Botez incită la o nouă participare a oamenilor dezamăgiți la un proiect social. Asupra
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
frățești în relația ei complexă cu Occidentul. Formularea moderată a proiectelor alternative de către Botez este reflexul românesc al unei perestroika: înseamnă a pomi de la realitate, a transforma raportul guvernanți-guvernați, a recrea o dinamică a meritului, a concurenței și a competiției. Botez incită la o nouă participare a oamenilor dezamăgiți la un proiect social. Asupra acestui punct al noii participări, vorbele lui Botez, spuse pe ton moderat, își găsesc întreaga forță a desprinderii, în timp ce luarea sa de poziție conduce la reforma revoluționară
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a pomi de la realitate, a transforma raportul guvernanți-guvernați, a recrea o dinamică a meritului, a concurenței și a competiției. Botez incită la o nouă participare a oamenilor dezamăgiți la un proiect social. Asupra acestui punct al noii participări, vorbele lui Botez, spuse pe ton moderat, își găsesc întreaga forță a desprinderii, în timp ce luarea sa de poziție conduce la reforma revoluționară. Botez vrea să oprească ritualul comportamentelor alienante și să reangajeze în politic indivizi care, luînd obiceiul mental de a nu oferi
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
incită la o nouă participare a oamenilor dezamăgiți la un proiect social. Asupra acestui punct al noii participări, vorbele lui Botez, spuse pe ton moderat, își găsesc întreaga forță a desprinderii, în timp ce luarea sa de poziție conduce la reforma revoluționară. Botez vrea să oprească ritualul comportamentelor alienante și să reangajeze în politic indivizi care, luînd obiceiul mental de a nu oferi politicii decît gesticulații seci, și-au blocat pasiunile într-un spațiu privat. Botez nu mai vorbește de etică, nu se
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sa de poziție conduce la reforma revoluționară. Botez vrea să oprească ritualul comportamentelor alienante și să reangajeze în politic indivizi care, luînd obiceiul mental de a nu oferi politicii decît gesticulații seci, și-au blocat pasiunile într-un spațiu privat. Botez nu mai vorbește de etică, nu se situează pe terenul redefinirii societății civile, ci pe acela al redefinirii contractului dintre societate și putere. Riscurile pe care le reperează în situația prezentă, riscuri ce grevează asupra viitorului sînt, pe de o
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sînt, pe de o parte, constituirea unei societăți paralele avînd codurile și modurile sale de funcționare, care se împacă cu puterea în măsura în care aceasta n-o deranjează; pe de altă parte, reangajarea societății în simbolica și crezul naționaliste. Mitul naționalist, arată Botez, este unul din rarele mituri care au rezistat iconoclasmului critic contemporan și care beneficiază de pe urma falimentului altor mituri, cum ar fi acela al utopiei socialiste a egalității sociale... Or, acest mit al naționalismului a fost întreținut de occidentali, care au
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]