11,061 matches
-
iluminarea (în literatura de specialitate regăsim o exprimare metaforică revelatoare: bisocierea este similară cu lovirea a două bucăți de silex una de alta pentru a produce scânteia). 4.2.7. Metoda rezolvării creative de problemetc "4.2.7. Metoda rezolvării creative de probleme" Esența cercetărilor asupra rezolvării creative de probleme se află în dezvoltările conceptuale aparținând lui Alex Osborn (1950). Sidney J. Parnes, Ruth B. Noller și Angelo M. Biondi (apud Treffinger, Isaksen, 1985) au extins aceste concepte de bază într-
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
exprimare metaforică revelatoare: bisocierea este similară cu lovirea a două bucăți de silex una de alta pentru a produce scânteia). 4.2.7. Metoda rezolvării creative de problemetc "4.2.7. Metoda rezolvării creative de probleme" Esența cercetărilor asupra rezolvării creative de probleme se află în dezvoltările conceptuale aparținând lui Alex Osborn (1950). Sidney J. Parnes, Ruth B. Noller și Angelo M. Biondi (apud Treffinger, Isaksen, 1985) au extins aceste concepte de bază într-o abordare sistemică a rezolvării creative de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
rezolvării creative de probleme se află în dezvoltările conceptuale aparținând lui Alex Osborn (1950). Sidney J. Parnes, Ruth B. Noller și Angelo M. Biondi (apud Treffinger, Isaksen, 1985) au extins aceste concepte de bază într-o abordare sistemică a rezolvării creative de probleme (de la o abordare inițială în trei etape la cinci pași). În prezent, Institutul american pentru Rezolvarea Creativă de Probleme dezvoltă șase faze importante în procesul de rezolvare creativă a problemelor: descoperirea „dezordinii”, descoperirea problemei, descoperirea ideilor, descoperirea de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Noller și Angelo M. Biondi (apud Treffinger, Isaksen, 1985) au extins aceste concepte de bază într-o abordare sistemică a rezolvării creative de probleme (de la o abordare inițială în trei etape la cinci pași). În prezent, Institutul american pentru Rezolvarea Creativă de Probleme dezvoltă șase faze importante în procesul de rezolvare creativă a problemelor: descoperirea „dezordinii”, descoperirea problemei, descoperirea ideilor, descoperirea de soluții, descoperirea „acceptării”. Rezolvarea creativă de probleme introduce, de asemenea, câteva reguli de bază grupate în două categorii: divergentă
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
aceste concepte de bază într-o abordare sistemică a rezolvării creative de probleme (de la o abordare inițială în trei etape la cinci pași). În prezent, Institutul american pentru Rezolvarea Creativă de Probleme dezvoltă șase faze importante în procesul de rezolvare creativă a problemelor: descoperirea „dezordinii”, descoperirea problemei, descoperirea ideilor, descoperirea de soluții, descoperirea „acceptării”. Rezolvarea creativă de probleme introduce, de asemenea, câteva reguli de bază grupate în două categorii: divergentă și convergentă. Regulile divergente sunt: amânarea evaluării, căutarea a cât mai
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
abordare inițială în trei etape la cinci pași). În prezent, Institutul american pentru Rezolvarea Creativă de Probleme dezvoltă șase faze importante în procesul de rezolvare creativă a problemelor: descoperirea „dezordinii”, descoperirea problemei, descoperirea ideilor, descoperirea de soluții, descoperirea „acceptării”. Rezolvarea creativă de probleme introduce, de asemenea, câteva reguli de bază grupate în două categorii: divergentă și convergentă. Regulile divergente sunt: amânarea evaluării, căutarea a cât mai multor idei, acceptarea tuturor ideilor, perspectiva „întinsă” asupra gândirii, lăsarea ideilor să „fiarbă la foc
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
unor idei sau posibilități), adecvarea la obiective (în timpul rezolvării de probleme, nu trebuie uitate obiectivele, iar flexibilitatea gândirii trebuie totuși dirijată și concentrată în funcție de acestea pentru a selecta un mod eficient de rezolvare a problemei). Figura 11. Pașii metodei rezolvării creative de probleme (adaptare după Treffinger, Isaksen, 1985) Descoperirea dezordinii presupune identificarea și acceptarea „provocării” și evitarea tendinței naturale de a „sări la soluții”. Descoperirea datelor vizează acumularea informațională inițială prin intermediul a cinci mari criterii: informațiile, impresiile, simțurile, observațiile și întrebările
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
În acest fel se dezvoltă o atmosferă constructivă, fiecare idee primind maximum de atenție, deoarece de la o explicație a fenomenului aparent greșită, prin contagiune, se pot propune soluții originale. Edward de Bono (1990) consideră chiar că oamenii nu pot gândi creativ decât în grupuri; în această perspectivă, părerile celorlalți pot juca un rol stimulativ și motivant pentru propriile idei, pe care le pot include astfel într-un fel de lanț de reacții ale ideilor. În lipsa unei critici, se diminuează o serie
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
întoarcerea în sala de discuții să-și schimbe locurile și să-și cunoască noii vecini înainte de reînceperea discuțiilor); - calitatea este mai puțin importantă decât cantitatea - dar aceasta nu trebuie să-i oprească pe membrii grupului de a încerca să gândească creativ și inteligent; - la încheierea discuțiilor, moderatorul va explica participanților că, dacă mai găsesc idei în aceeași zi sau în alt interval de timp stabilit de comun acord, pot să i le comunice (manieră de lucru care, pe de o parte
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
pot să se simtă, uneori, sub o presiune venită din interacțiunea cu ceilalți; ca atare, apare necesitatea unei astfel de perspective pentru ca membrii grupului să se simtă suficient de „în siguranță” pentru a-și asuma riscurile unor soluții de sorginte creativă. În principiu, există două arii de evoluție a metodei: - producerea mai multor idei; - evaluarea ideilor emise anterior sau a unora dintr-o listă dată. În al doilea caz, participanților li se prezintă o listă detaliată cu idei (în număr de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
asupra modului în care s-a desfășurat procesul de gândire la adresa acestuia (metacogniție). Rolul jucat este cel al organizatorului, al moderatorului întregii activități. 5.6. De la jocul de rol la dramatizarea creativătc " 5.6. De la jocul de rol la dramatizarea creativă" Campbell, Campbell și Dickinson (2004) sugerează că, spre deosebire de metoda teatrului formal (când este pusă efectiv în scenă o piesă), metoda jocului de rol oferă o mai mare libertate de învățare și de creație (aceasta și pentru că orice temă din jurul nostru
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de rol se produce efectiv. În al treilea pas, rezervat evaluării, cei care au interpretat un rol anume își dezvăluie percepția asupra acestuia și își relatează experiența trăită. Ei pot primi întrebări din audiență. Spre deosebire de jocul de rol, tehnica dramatizării creative este mai puțin formală, acțiunile fiind rezultatul improvizației „actorilor”. Un simplu mod de a începe o dramatizare creativă este „jucarea” unor caractere de grup: spre exemplu, o persoană în vârstă, o fetiță etc. După ce grupul respectiv începe să capete experiență
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
își dezvăluie percepția asupra acestuia și își relatează experiența trăită. Ei pot primi întrebări din audiență. Spre deosebire de jocul de rol, tehnica dramatizării creative este mai puțin formală, acțiunile fiind rezultatul improvizației „actorilor”. Un simplu mod de a începe o dramatizare creativă este „jucarea” unor caractere de grup: spre exemplu, o persoană în vârstă, o fetiță etc. După ce grupul respectiv începe să capete experiență cu o astfel de activitate, membrii săi pot alege să interpreteze o situație problematică. O interesantă dezvoltare a
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
jucarea” unor caractere de grup: spre exemplu, o persoană în vârstă, o fetiță etc. După ce grupul respectiv începe să capete experiență cu o astfel de activitate, membrii săi pot alege să interpreteze o situație problematică. O interesantă dezvoltare a dramatizării creative este combinarea acesteia cu metoda TPR (Total Physical Response), inițiată de James Asher. Un exemplu ilustrativ este acela al orei de chimie, în care elevii pot interpreta portrete ale diferitelor substanțe chimice. Fiecare grup trebuie să se decidă cum trebuie
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de consolidare, de dezvoltare, de creație, de evaluare, corective etc. Un alt criteriu, cel al numărului de participanți implicați, produce o tipologie a exercițiilor individuale, de microgrup, de echipă, cu întregul colectiv de cursanți etc. Mai mult, pe axa repetitiv - creativ putem folosi un criteriu al gradului de determinare a activității, distingând exercițiile de tip algoritmic (specificate de pași stricți), semialgoritmic și exerciții libere (cu grad maxim de autodirijare). Ținând cont de aria extinsă sub care putem întâlni această metodă de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Theory and Practice, Academic Press Inc., New York. Argyle, M. (1983), The Psychology of Interpersonal Behaviour, Penguin, Londra. Badders, B. (1998), „Collaborative Work”, Ideas that Work Magazine, Eisenhower National Clearinghouse (ENC), Ohio. Baloche, L.; Mauger, M. Lee et al. (1993), „Fishbowls, Creative Controversy, Talking Chips: Exploring Literature Cooperatively”, English Journal, octombrie. Baron, R.; Byrne, D. (1987), Social Psychology - Understand Human Interaction, Allyn and Bacon Inc., New York. Baron, R.S.; Kerr, N.L. (2003), Group Process, Group Decision, Group Action, Open University Press, Buckingham, Philadelphia
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Iași. Jablin, F.M; Putnam, L.L. (2001), The New Handbook of Organizational Communication, Sage Publications, Inc., Thousand Oaks. Jinga, I.; Negreț-Dobridor, I. (1999), Învățarea eficientă, Aldin, București. Johns, G. (1998), Comportamentul organizațional, Editura Economică, București. Johnson, D.; Johnson, R. (1995), Creative Controversy: Intelectual Challenge in the Classroom, Interaction Book Company, Edina, Minnesota. Johnson, D.; Johnson, R.; Holubec, E.J. (1993), Cooperation in the Classroom, Interaction Book Company, Edina, Minnesota. Jones, F.H. (1987), Positive Classroom Discipline, McGraw-Hill, New York. Kelly, A.V. (1974), Teaching
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Reading. Beyond the Plot”, Phi Delta Kappan Magazine, noiembrie. Miller, G. (1956), „Information and Memory”, Scientific American, august. Moore, K.D. (1992), Classroom Teaching Skills, McGraw-Hill, Inc., New York. Moore, K.D. (1994), Secondary Instructional Methods, WCB Brown & Benchmark, Madison. Morgan, G. (1989), Creative Organization Theory: A Resource Book, Sage Publications, Londra. Moscovici, S. (coord.) (1998), Psihologia socială a relațiilor cu celălalt, Polirom, Iași. Mucchielli, A. (2002), Arta de a influența. Analiza tehnicilor de manipulare, Polirom, Iași. Mucchielli, R. (1982), Metode active în pedagogia
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Pedagogică, București. Toma, S. (1994), Profesorul - factor de decizie, Editura Tehnică, București. Tomșa, G. (1999), Consilierea și orientarea în școală, Viața Românească, București. Torrington, D.; Hall, L. (1991), Personal Management. A New Approach, Prentice-Hall, New York. Treffinger, J.D.; Isaksen, G.S. (1985), Creative Problem Solving: The Basic Course, Bearly Limited, New York. Vander Zanden, J. (1987), Social Psychology, McGraw-Hill, Inc., New York. Wilcox, D.; Ault, P.; Agee, W. (1989), Public Relations. Strategies and Tactics, Harper & Row Publishers, New York. Wilson, M.S. (1989), A Case Concerning Content
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
activarea grupurilor sociale, Editura Politică, București. *** (1996), Influența socială - texte alese, Editura Universității „Al.I. Cuza”, Iași. *** (1998), Oxford Wordpower Dictionary, Oxford University Press, New York. *** (1991), Personnel/Human Resources Management, West Publishing Company. www.brainstorming.co.uk www.jpb.com/creative/brainstorming. html www.ublib.buffalo.edu www.adprima.com www.clcrc.com www.educ.queensu.ca www.educ.state.ak.us www.ericfacility.net www.mcos.k12.md.us www.msdsteuben .k12.in.us www.mycoted.com www.sasked.gov
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
migrație și circulația internațională este similară, probabil, cu a altor tipuri de talent: așteptarea privind posibilitățile economice mai bune în străinătate decât acasă, accesul pe o piață mai largă, interacțiunea cu alți producători de cultură și atracția recunoașterii internaționale. Procesele creative sunt rareori izolate și interacționează cu alți artiști care pot intensifica calitatea culturală a muncii. În același timp, semnalizarea și reputația sunt elemente importante în spatele succesului artiștilor și profilului lor dobândit. Pictori faimoși pot avea agenți care comercializează picturile lor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
dus de vertijul scrisului, nu mai controlează discursul așa cum o făcea în primele capitole ale cărții. Demonstrase ceea ce avea de demonstrat. Așa cum o știm azi, Istoria ieroglifică este, în bună măsură, și rezultatul unui joc al hazardului sau al imaginației creative necontrolate rațional întru totul. Structura arborescentă, de factură barocă, a cărții nu era nici ea premeditată până la amănunt; pe de o parte, e vorba despre o tendință comună primelor opere ale lui Cantemir, manifestată și în Divanul, dar și în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
fără să fie expus explicit, ca în El Aleph de Jorge Luis Borges (1949). Textele de SF construiesc încetul cu încetul, pentru cititor, un punct de vedere coerent asupra haosului inițial derutant, obligându-l totuși să participe, printr-o lectură creativă, la această reconstrucție. 2.5 Vocabularul Esențialul trebuie însă căutat în planul vocabularului, care include imagini noi și derutante. De unde importanța acordată incipiturilor, care-l antrenează pe cititor în decorul realist al povestirii, conotând emoții. Ne vom referi în continuare
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
unei limbi cu un comportament bizar, de exemplu cu o evoluție rapidă și necunoscută, ca în povestirea lui Sheckley. 1.5. Inventivitatea SF-ului Autorii de SF au abordat din alte unghiuri problemele legate de comunicare, într-un mod mai creativ, explorând diverse posibilități rezultate din teoriile și filosofiile limbajului. Acesta este cazul primului roman al lui Salman Rushdie (Grimus, 1977), în care o rasă de extratereștri, gorf-ii (anagramă de la cuvântul englezesc frog broască), are capacitatea ludică de a crea lumi
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
spirit critic, tăios. în această viziune umanistă, agresivitatea reprezintă asertivitatea individului, energia lui de a se susține, de a se mișca și afirma, de a-și satisface nevoile și de a acționa în acord cu drepturile sale, de a fi creativ. Valorizând aceste idei, psihoterapeuții gestaltiști nu ezita să stimuleze în cadrul terapiei manifestările agresivității sănătoase. în momentul în care se produce un derapaj de la această „agresivitate sănătoasă”, prin invadarea spațiului celuilalt, prin dominarea lui, vorbim despre violență, despre utilizarea distructivă, în defavoarea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]