10,287 matches
-
golfuri mari: Siam și Bakbo. Temperatura apei la suprafață variază de la +20 până la +27 °C în februarie și de la +28 până la +29 °C în august, iar salinitatea de la 31 la 34‰. Marea este un bazin de pescuit cu o bogată faună tropicală. Aici au loc frecvent erupții vulcanice submarine și taifunuri.
Marea Chinei de Sud () [Corola-website/Science/311415_a_312744]
-
petraea", păduri de "Pinus sylvestris", păduri de amestec (fag și carpen), lunci aluvionare cu "Alnus glutinosa", tufărișuri de mesteacăn și alun, pajiști și pășuni cu graminee. Acestea adăpostesc o gamă variată de floră spontană (arbori, arbuști, ierburi și flori) și fauna sălbatică (mamifere, păsări, reptile, amfibieni și insecte) specifică nordului Apusenilor. Vegetația întâlnită este eterogena, de la făgete și gorunete până la pajiști și plantații de conifere (pin). Pădurile ce acoperă o importanță suprafață a măgurii au în componență arbori cu specii de
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
alcătuită în cea mai mare parte din plante cu specii mediteranene, daco-balcanice, pontice sau panonice; dintre care unele protejate la nivel european prin "Directivă C.E." 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică). Printre speciile de plantele semnalate în arealul Măgurii Priei se află: laptele cucului ("Euphorbya amygdaloides"), osul iepurelui ("Ononis spinosa"), pătlagina ("Plantago major"), clopoțel ("Campanula serrata"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), vinarița ("Asperula odorata"), sănișoara ("Sanicula europaea"), pâștița ("Anemone nemerosa
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
sud (2 km), pietruit în anul 1941 de armata română a fost în timpul războiului o importantă cale de comunicație între Turda și Huedin. Situat pe valea Stolnei, satul este așezat la picior de munte cu multă vegetație naturală și cu faună bogată. Altitudinea medie este de 481 m. Populația, potrivit datelor ultimului recensământ, este de 220 locuitori, dintre care 217 români, 4 rromi, după confesiune: 201 ortodocși, 1 reformat, 19 baptiști. Din actul publicat de cu anchetele întreprinse în comitatul Cojocnei
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
de Dinotherium gigantissimum găsit lângă Vaslui, expus la muzeul Antipa din București. Dintre speciile înrudite rinocerilor, este de reținut imensul Baluchiterium, considerat cu cei 5 m lungime și 4 înălțime, cel mai mare mamifer terestru ce a existat vreodată. Tabloul faunei Neozoice se completază cu rozătoare, specii de lilieci etc. și cu primatele (maimuțele) ce ne interesează în mod deosebit, căci din ele va lua naștere omul. Ele au apărut încă de la începutul Paleogenului cu forme primitive (lemuroide), dar la sfârșitul
Neozoic () [Corola-website/Science/310942_a_312271]
-
mai tinere (de pildă Subcarpații noștri) iar India, desăvârșindu-și călătoria, ajunge să se ciocnească de Asia, ridicând aici cel mai grandios lanț de munți, Himalaya. Interesantă este desprinderea insulei Madagascar de Africa, ea plecând la începutul Paleogenului cu o faună primitivă de mamifere, pe care o conservă până astăzi, ferită fiind de imixțiunea altor forme evoluate care în alte părți ale lumii au distrus pe cele primitive.
Neozoic () [Corola-website/Science/310942_a_312271]
-
veverița cât și, uneori, pisica sălbatică. În zona colinară, ba chiar și în lunca Oltului, își fac veacul, „iezănea”(bursucul), iepurele, vulpea,nevăstuica, „helciu”(hermelina) și dihorul. Prin cotloanele săpate în țărmuirea Oltului, tot mai rar se vede vidra. Din fauna mărunta amintim: ariciul, „sobolul” (cârtița), liliacul, șoarecele de câmp, „cloțanul”(șobolanul) și „cățălu pământului”(hârciogul). Păsări: Amfibii, reptile, pești și insecte:
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
de o importanță deosebită pentru arealul vital al fluturelui de zi din familia papilipnpidea și al fluturilo de noapte din familia zygaenidae. Aceste specii se pot gasi în special în zonele limitrofe văii râului Diemel. În conformitate cu Directiva habitatului florei și faunei orhideele aparținând sortului sarac în calcar sunt au nevoie de zone de habitat protejate.. Începând din nord în sensul acelor de ceasornic localitățile învecinate cu Warburgul sunt următoarele: Willebadessen, Borgentreich (ambele în județul Höxter din Renania de Nord-Westfalia), Liebenau, Breuna
Warburg () [Corola-website/Science/309524_a_310853]
-
originile omului pun în lumină repere temporale diferite; antropologia reprezintă astăzi o variantă aproape unanim acceptată de lumea științei, fiind, de departe, teoria cea mai bine documentată arheologic. Procesul de antropogeneză se explică ca urmare a schimbărilor climei, florei și faunei Pământului. Cele mai vechi urme au fost descoperite pe teritoriul Africii, având o vechime de peste 2,5 milioane de ani, în zona Riftului. În această zonă soții Louis (1907-1972) și Mary Leakey au identificat primul craniu aproape complet al unui
Preistorie () [Corola-website/Science/309529_a_310858]
-
argintii ale lunii pline pe suprafața lacului. Există specii hidrofite, cum ar fi stuful din lac și din preajma lui. Rezervația găzduiește 139 de specii de plante, dintre care 11 sunt amenințate cu dispariția în afara teritoriului Srebarnei. În zonă există o faună foarte variată. 39 de specii de mamifer, 21 de reptile și amfibieni și 10 de pești trăiesc în rezervație, care este cunoscută mai ales pentru cele 179 de specii de păsări care cuibăresc acolo, între care se numără pelicanul dalmat
Rezervația naturală Srebărna () [Corola-website/Science/309712_a_311041]
-
arbustiv, arborescent inferior mediu și superior). Arborii au frunze lațe, sempervirente și o etajare maximă. Trunchiurile se ramifică în treimea sau pătrimea superioară. Etajele inferioare sunt situate în umbră, cu un număr redus de specii, dominând lianele și plantele epifite. Fauna este foarte diferită: mamifere carnivore (tigru, jaguar, pantera) și frugivore (maimuțe), păsări (papagali, colibri), insecte (fluturi etc). Se estimează că mai mult de 40% din oxigenul produs pe pamant provine din aceste spații vegetale, care au fost supuse la despăduriri
Pădure tropicală umedă () [Corola-website/Science/309699_a_311028]
-
Crișului la 50 m de răul Crișul Repede, pe versantul nordic al Munților Pădurea Craiului. La peșteră se poate ajunge foarte usor cu trenul personal pe ruta Cluj Napoca-Ordea. Peșteră este cunoscută ca una din peșterile cu cea mai bogată fauna cavernicola din România. Descoperită de către Czaran Gyula și cei doi colaboratori Karl Handt și Veress Istvan la 10 noiembrie 1903. Descoperirea s-a făcut prin dinamitarea versantului ca urmare a unor bănuieli că deasupra cascadei Vadu Crișului ce poate fi
Peștera de la Vadu Crișului () [Corola-website/Science/310002_a_311331]
-
denumirea de "Mormântul lui Mahomed, Vulturul Alb, Adam și Eva, Barbă lui Mahomed" chiar și "Albă că Zăpadă și cei Șapte Pitici". Peșteră nu poate fi vizitată în totalitate, o parte fiind rezervată cercetărilor speologice. Peșteră adăpostește cea mai bogată fauna cavernicola din România. Aici sunt specii de melci, viermi, insecte și crustacee. Peșteră fiind atât de mare și cu galerii multe este bine populată de liliacul cu botul în formă de potcoava. Originea apei este Izvorul Bătrânului care după un
Peștera de la Vadu Crișului () [Corola-website/Science/310002_a_311331]
-
teritoriul comunei) și din pâraie cu debit continuu și aproape constant: Valea Mare (peste 20 km), Valea Bistrișorii (18 km), Valea Dobrii (9 km), Valea Lipăii (8 km), Valea Petreșii, Ștefanca și multe alte zeci de pâraie mai mici. În fauna piscicola predomina păstrăvii, clenii, mrenele, scobarii. Comună Bistra se află într-o zonă muntoasă cu mari rezerve de material lemnos (în special rășinoase). Au fost restituite, conform Legii 18/1991, Legii 1/2000 și Legii 10/2001, 98% din pădurile
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
robertianum"), măcrișul de pădure ("Oxalis acetosella") cunoscută și ca trifoi acru, murul ("Rubus fructicosus"), mușchi de piatră ("Centraria islandica"), ciuboțica-cucului ("Primula officinalis") sau anglicelul. În adâncul pădurilor întâlnim: toporași ("Viola adorata"), rostopasca ("Chelidonium majus") etc. Dintre animalele mari care compun fauna comunei Petriș cele mai răspândita sunt: mistrețul, cerbul, căpriorul și vulpea. Se întălnesc mai rar, în locurile împădurite izolate, lupul, pisica sălbatică și cerbul lopătar. Animalele mici care populează dealurile din comună sunt: dihorii, viezurii, iepurii, aricii, nevăstuicile, șoarecii și
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
precum și etajului pădurilor de foioase (subetajul pădurilor de gorun și de amestec). Dacă în partea vestică a comunei, pădurile acoperă dealurile, în partea estică dealurile sunt cultivate cu vii ale localnicilor. Vegetația de lunca s-a păstrat în mică măsură. Fauna terestră este reprezentată de specii caracteristice habitatelor din zonelor colinare. În estul comunei se află o mică suprafață (9 %) a sitului Natură 2000 (ROSPA 0063) „Lacurile de acumulare Buhuși, Bacău, Berești”, arie de protecție specială avifaunistică. Cele două localități ale
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
vest a insulei „Papua de vest” după războiul din 1963 aparține de Indonezia, iar partea de est a insulei în anul 1975 se declară independentă sub numele de „Papua-Noua Guinee”. Noua Guinee are teritorii întinse de păduri ecuatoriale, cu o faună și o floră foarte variate, peste 11 000 de specii de plante, între 500 - 600 specii de păsări, 400 de specii de amfibii, 455 specii de fluturi tropicali și 180 specii de mamifere ca și nenumărate reptile și insecte. Regiunea
Noua Guinee () [Corola-website/Science/310185_a_311514]
-
8] , prin precipitațiile sale mult mai mari și prin activitatea vulcanică mai intensă, având drept cel mai înalt punct său Puncak Jaya, care ajunge la o altitudine de 4884 m (16023 ft). Cu toate acestea, cele două teritorii prezintă o faună similară, cu marsupiale, inclusiv wallabies, possums, monotreme care depun oua, anteater cu spini sau echidna . În afara liliecilor și a două duzini de tipuri indigene de rozătoare, [9] nu exista soiuri indigene de mamifere placentare. Porci împreună cu mai multe specii de
Noua Guinee () [Corola-website/Science/310185_a_311514]
-
1970, Polul Nord Magnetic se afla pe insula Bathurst Deși peisajul predominant este format din câmpii și platouri pietroase, lipsite de copaci, pe alocuri există straturi subțiri de sol pe care se dezvoltă o vegetație joasă, suficientă pentru a menține o faună mai numeroasă decât în alte insule arctice. Pe insulă se află Rezervația Naturală de Animale Sălbatice Polar Bear Pass și se preconizează înființarea unui nou parc național, Parcul Național al Nordului Insulei Bathurst, mai cunoscut sub denumirea inuită de Tuktusiuqvialuk
Insula Bathurst () [Corola-website/Science/310182_a_311511]
-
Vegetația lemnoasă este în prezent absentă în cuprinsul teritoriului extravilan. Înainte de colectivizare existau păduri unde se întâlneau salcâmi, rugi și porumbari. În cuprinsul vetrei satului se întâlnesc salcâmi, plopi, duzi și pomi fructiferi. Pe marginea ulițelor există pruni și zarzări. Fauna cuprinde specii puține: iepurele de câmp, lupul, căprioara și mistrețul. În pădurea Brebu au fost crescuți fazani; dropia nu s-a mai văzut de ani de zile, în schimb prepelițele și potârnichiile populează lanurile. Rozătoarele, cum ar fi dihori, șobolani
Florica, Buzău () [Corola-website/Science/310272_a_311601]
-
anotimpuri o medie multianuală, distribuită astfel: b)precipitații(mm): c)activitatea eoliană, este sub dominarea circulației zonale din V și NV. Frecvența medie pe anotimpuri indică direcțiile dominante de deplasare a maselor de aer: Datorită reliefului, morfologiei, geologiei, florei și faunei, pe teritoriul județului Caraș - Severin s-a impus necesitatea protejării unor areale de excepție prin înființarea a 3 parcuri naționale, 1 parc natural, 50 rezervații, precum și propunerea în prezent a noi obiective. Parcul Național Semenic-Cheile Carașului este situat în partea
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
Fraxinus ornus sunt rezultatul colonizării primare a versanților stâncoși, unde au o compoziție relativ constantă, pe când vegetația învecinată a suferit modificări importante cauzate de evoluția climei și de procesele de auto-geneză caracteristice perioadei post-glaciare. Prin varietatea, bogăția și originalitatea ei, fauna nu rămâne cu nimic mai prejos decât flora. Și pentru faună, acest ținut cu un climat aparte reprezintă limita nordică a arealului de răspândire a multor specii. Din cercetările efectuate în Munții Aninei a rezultat că această zonă reprezintă un
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
o compoziție relativ constantă, pe când vegetația învecinată a suferit modificări importante cauzate de evoluția climei și de procesele de auto-geneză caracteristice perioadei post-glaciare. Prin varietatea, bogăția și originalitatea ei, fauna nu rămâne cu nimic mai prejos decât flora. Și pentru faună, acest ținut cu un climat aparte reprezintă limita nordică a arealului de răspândire a multor specii. Din cercetările efectuate în Munții Aninei a rezultat că această zonă reprezintă un refugiu din timpul glaciațiunilor care a permis supraviețuirea unor specii terțiare
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
arealului de răspândire a multor specii. Din cercetările efectuate în Munții Aninei a rezultat că această zonă reprezintă un refugiu din timpul glaciațiunilor care a permis supraviețuirea unor specii terțiare ca: Amphimellania holandri dintre nevertebrate și Cobitis elongata dintre vertebrate. Fauna de nevertebrate este dominată de coleoptere și opilionide, urmate de colembole, arahnee, chilopode, izopode, orthoptere, formicide, gasteropode, larve de diptere ș.a.. Unele gasteropode ca: Carpathica langi, Zenobiella umbrosa sunt endemice, iar dintre plecoptere unele sunt considerate endemisme carpatice: Nemoura carpathica
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
din țară. În această unitate geografică vegetația naturală se înscrie în zona pădurilor de foioase, existând o alternanță a gorunetelor cu făgetele. Sunt prezente și specii de influență submediteraneană, cu tufișuri alcătuite din elemente termofile: liliacul sălbatic, cărpinița, mojdreanul. În ceea ce privește fauna, predomină speciile caracteristice pădurii de foioase: mistrețul, viezurele și unele animale de pradă ca lupul, vulpea. Se remarcă prezența unor elemente termofile mediteraneene:broasca testoasa. În cuprinsul acestei unități geografice predomină solurile cenușii și solurile brun-roșcate ce fac parte din
Podișul Mehedinți () [Corola-website/Science/309108_a_310437]