51,240 matches
-
organizații, atât din mediul privat, dar și din cel public, ce nu și-au pregătit tranziția către stadiul de organizație bazată pe cunoștințe. Cunoștințele reprezintă un termen la modă în prezent. Este utilizat, împreună cu managementul bazat pe cunoștințe, cu o frecvență deosebită. Pentru aceasta, sunt argumente pro și contra. Este normal ca, în stadiul în care ne aflăm, de pregătire către trecerea la o formă nouă de manifestare la nivel macro și microeconomic, să utilizăm termenii care descriu cel mai bine
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
1948, devenit mirean, trăia din veniturile de proprietar al unor mici unități productive (moară, presă de ulei). Exmatriculat din liceu în 1951, ultimul an de studiu, din cauza originii sociale „nesănătoase” - fiu de „exploatator” -, B. își termină studiile în formula „fără frecvență”, la Oradea, unde lucrează ca funcționar. După bacalaureat (1952), se stabilește la București unde vrea să se înscrie la Universitate, dar nu e admis, tot din cauza „originii sociale”. Urmează cursuri de calificare, devenind strungar la Uzinele „23 August”, ulterior și
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
ucidă ceva. Și totul se încheie cu bine; șovăielnicii se dumiresc și intră în colectivă. Eroii sunt, de asemenea, asemănători între ei, marionete confecționate după șablon, nu oameni vii, precis individualizați, care să exprime esența forței sociale respective (...). Semnificativ, prin frecvența cu care apare în scrisul multor prozatori, este și alt personaj: bătrânul sfătos și cu vederi înaintate. Îl întâlnim în numeroase schițe, în nuvele, în romane ca Temelia de E. Camilar, Trandafir de la Moldova de I. Istrati etc., adesea uzurpând
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
mulți ziariști. Vladimir Tismăneanu: Se mai Întâmplă și În regimurile de așa-numită democratură din America Latină. Mircea Mihăieș: Nu știam Însă că Într-una din țările cu fățișe aspirații europene, prooccidentale, democratice, acest lucru se poate produce, și cu o frecvență care trebuie să ne pună pe gânduri; am citat doar două exemple - sunt mult mai multe. Vladimir Tismăneanu: Parlamentul European dă cifra de paisprezece ziariști molestați. Nimeni nu poate să acuze În mod direct guvernul că a participat la molestarea
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Yitzhak Rabin la Brașov și prin niște declarații care mai mult au iritat decât au convins. În paralel cu semnele de bunăvoință arătate evreilor și ideii de evreitate, În revista lui, România Mare, textele antisemite continuă să apară cu aceeași frecvență și tonalitate. Unde putem plasa categoria de oameni pe care Vadim Tudor o reprezintă cu mult aplomb? Vladimir Tismăneanu: Spre a cita un text publicat mai demult de Michael Shafir (e ideea lui, și țin să o recunosc), avem două
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
vor fi selectate și supuse analizei. Abordarea categoriilor formei se referă la caracteristicile subtile, stilistice sau lingvistice, ale anumitor părți ale narațiunii. De exemplu, analiza de acest tip ar putea avea drept temă tipurile de metafore utilizate de narator sau frecvența construcțiilor pasive prin raport cu cele active. Fragmentele care sunt relevante pentru criteriile în cauză vor fi selectate - din unul sau mai multe texte - și numărate, în aceeași manieră ca și în cazul analizei de conținut. Fiecare dintre cele patru
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
am spus până acum?”). Transcrierile răspunsurilor subiecților reprezentau datele studiului. Unele dintre concluziile cercetătorilor privind modelele de interpretare în cele trei grupe de vârstă s-au bazat pe o analiză cantitativă prin care s-a urmărit și s-a comparat frecvența anumitor cuvinte în grupele respective. În vreme ce studiul lui Feldman și al colaboratorilor săi s-a bazat pe numărarea unor cuvinte separate, Schulman, Castellon și Seligman (1989) au lucrat cu categorii mai largi, și anume cu „secvențele care explicau un eveniment
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
clar: decide care sunt punctele esențiale ale conținutului sau temele pe care dorești să le urmărești de-a lungul poveștii pe măsură ce se derulează, de la început până la final. Focarul poveștii se poate adesea distinge în funcție de spațiul acordat respectivei teme în text, frecvența cu care apare și numărul de detalii pe care naratorul le oferă în legătură cu ea. Totuși, omiterea anumitor aspecte din povestire sau referințele foarte scurte la un subiect pot fi interpretate uneori ca indicând un focar de semnificație, așa cum vom demonstra
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
și primire a unei atenții individuale - fiind niște prelungiri și generalizări ale relațiilor de familie, în sfera ocupațională. 4. Bărbați și perspectiva de a rămâne fată bătrână. În căutarea înțelesurilor unei povești a vieții, subiectele se caracterizează de obicei prin frecvența mare cu care apar, prin lungimea lor proporțională sau prin însuflețirea cu care povestește. În orice caz, componente semnificative ale unei narațiuni se manifestă prin tăceri - , mai exact, prin neelaborarea lor în cadrul narațiunii. Forța lor de-a lungul poveștii se
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
a beneficia apoi de fiabilitatea confruntării rezultatelor, fie, dimpotrivă, în grup, pentru a determina o mai mare sensibilitate față de text și de înțelesul său unitar. Formularea concluziilor pe baza rezultatelor. Frazele din fiecare categorie pot fi numărate, catalogate, ordonate în funcție de frecvență ori supuse diverselor proceduri statistice - toate, în funcție de scopurile studiului și de întrebările și/sau preferințele cercetătorului. Succesiv, conținuturile incluse în fiecare categorie pot fi folosite descriptiv pentru a forma o imagine generală a universului de conținut în anumite grupuri de
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
în școală. 6. Oferă un exemplu concret. 7.Minimalizează semnificația școlii. Numărul de ocurențe ale fiecărei categorii într-un dosar individual a fost, astfel, 2, 1 sau 0. Am adoptat, firește, și alte reguli, cum ar fi, de pildă, evaluarea frecvenței fiecărei categorii de fiecare dată când apărea în text. 5. Fiindcă subiectul studiului nostru s-a referit la diferențele dintre grupe, categoriile obținute din relatările individuale au fost restrânse pentru fiecare grupă în parte (vezi tabelul 6.2). Am obținut
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
mulțumitor la întrebarea noastră. Profilurile rezumate - am folosit doar primele zece dintre cele mai pregnante categorii pentru fiecare grupă - apar în tabelul 6.2. Prima categorie dintr-un anumit profil este cea mai frecventă, iar ordinea categoriilor se bazează pe frecvența lor. Deoarece ne referim la primele zece (din 35) cel mai des întâlnite categorii, trebuie amintit faptul că până și cele mai puțin frecvente din tabelul nostru au fost, de fapt, destul de populare - au apărut cel puțin o dată la mai
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
putea fi utilizată și a tipurilor de concluzii ce s-ar putea formula în urma aplicării sale. Etapele - selectarea subtextului relevant pentru un anumit subiect de studiu, urmat de definirea categoriilor, de sortarea enunțurilor pe categorii și de ierarhizarea lor în funcție de frecvență - au fost mai întâi descrise și apoi puse în practică. Deși procedura poate părea clară și precisă, dilemele apărute pe parcurs nu vor fi puține, mai ales în etapa selectării categoriilor, în sortarea și numărarea lor. Fiecare decizie luată trebuie
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
-și să-și vadă copiii făcând progrese și obținând rezultate bune la școală. Chiar părinții analfabeți, incapabili să-și ajute copiii la teme, au reușit totuși să le insufle motivații puternice în ceea ce privește studiul. Pe locul doi după acest subiect, ca frecvență, au fost referințele la modul în care părinții au investit copiii lor și la sentimentele rezultate de aici pe care copiii le aveau vizavi de aceștia. Deși majoritatea participanților la cercetare își lăudau părinții acest sens, în sfera socială sau
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
categorii. Contribuția părinților la educația intervievatului. Această atribuire a contribuției părinților la actualul statut al intervievaților s-a dovedit a fi cea mai directă referință la categoria noastră de bază care privea continuitatea. În general, s-ar putea spune că frecvența mare a referințelor de acest fel înseamnă și o mai mare continuitate. Referirile la „persoanele semnificative”, altele decât părinții. Această subcategorie arată că altele au fost persoanele care le-au purtat de grijă povestitorilor și le-au îmbogățit viața acolo
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
continuitate. Referirile la „persoanele semnificative”, altele decât părinții. Această subcategorie arată că altele au fost persoanele care le-au purtat de grijă povestitorilor și le-au îmbogățit viața acolo unde contribuția părinților nu a fost suficient de consistentă. În general, frecvența mare a acestui tip de referințe indica lipsa continuității. Asemănarea dintre povestitor și frații săi. Similaritățile și diferențele se referă la talente, învățătură, realizări, măsura în care li s-a oferit dragoste și grijă, gradul de atașament față de părinți, stilul
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
Dar de obicei doar oamenii naivi roșesc, iar eu nu mă-ncadrez în categoria asta”. Pentru a afla dacă există sau nu diferențe în ceea ce privește capacitatea de a gândi diferențiat la nivelul celor două grupe, le-am comparat în două dimensiunI: frecvența generalizărilor: bărbații au făcut 28 de generalizări, prin comparație cu cele 34, câte au realizat femeile; frecvența generalizărilor limitate: bărbații au făcut zece asemenea generalizări, iar femeile 13. Pornind de la aceste descoperiri, putem spune că femeile generalizează mai mult decât
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
afla dacă există sau nu diferențe în ceea ce privește capacitatea de a gândi diferențiat la nivelul celor două grupe, le-am comparat în două dimensiunI: frecvența generalizărilor: bărbații au făcut 28 de generalizări, prin comparație cu cele 34, câte au realizat femeile; frecvența generalizărilor limitate: bărbații au făcut zece asemenea generalizări, iar femeile 13. Pornind de la aceste descoperiri, putem spune că femeile generalizează mai mult decât bărbații. Cele două grupuri se servesc în aceeași proporție de generalizările calificate (reprezentând aproximativ o treime din
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
o prezint prin contrast cu alte teorii cognitive sau educaționale. Mai mult decât atât, este clar că toate cele trei abilități cognitive s-ar fi putut evidenția și cu ajutorul altor măsurători operaționale. De pildă, ar fi fost posibil să urmărim frecvența comparațiilor făcute de intervievații noștri ca indicând al capacitatea de a evalua diferențele și similitudinile. Sau ar fi fost la fel de posibil să urmărim gradul în care intervievații explică diferitele întâmplări în termenii unor legi sau principii generale, ca indicator al
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
am realizat o listă cu aspectele formale ale tulburărilor emoționale și mentale. Nu ne așteptăm să le descoperim pe toate în relatările noastre și nici nu considerăm că acelea pe care le vom detecta vor avea aceeași intensitate și/sau frecvență. Lista ne servește ca simplu ghid care înregistrează elementele formale ce ar putea apărea într-o poveste cu încărcătură emoțională. Lista care urmează nu este completă, fiind prezentată doar ca exemplu. Adverbe cum ar fi deodată ar putea indica gradul
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
analize de conținut din capitolul 6 sau în exemplul celor două analize pe categorii formale prezentate în capitolul 7. În vreme ce prima dintre ele, privind impactul programului liceal experimental, se dorea a fi exactă în numărarea enunțurilor și ierarhizarea categoriilor în funcție de frecvența acestora, a doua, privind naratorii și familiile lor, a fost mult mai interpretativă și impresionistică în abordarea datelor. Folosind termenul intersubiectivitate, a doua analiză de conținut oferă exemplul unei cercetătoare care ascultă subiectiv vocile subiective ale povestitorilor. Aceasta poate conduce
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
a vizat compararea absolvenților unui program special de reabilitare cu absolvenții care au urmat cursuri liceale obișnuite, ambele grupe de absolvenți făcând parte din aceleași categorii de vârstă. În capitolul de față, comparația se va face între bărbați și femei. Frecvența și natura intervențiilor sunt cu siguranță influențate de tendințele intervievatoarelor și de relațiile care se stabilesc între ele și intervievați. Deși nu m-am angajat într-un studiu sistematic al acestui aspect, impresia mea este că intervievat oarele de orientare
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
nu i-au acordat o prea mare atenție. Nu trebuie exagerat totuși caracterul ei de publicație „populară”, ceea ce ar minimaliza-o. Prestigiul îi este dat de strălucita sa echipă de eseiști și de critici, la care se adaugă, cu o frecvență sporadică, Lucian Blaga, Mircea Eliade, Tudor Vianu, precum și de strategia literară adoptată, deloc neglijabilă. Revista îl publică astfel pe ultimul clasic în viață, Ioan Slavici, publică substanțiale pagini de călătorie (chiar dacă unele sunt reproduse) ale lui N. Iorga, de memorialistică
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
fost tentate de a ajunge pe aceeași treaptă politică și culturală cu homo europaeus sunt câteva dintre întrebările cărora le aflăm interesante și utile răspunsuri, în opera Supplex Libellus Valachorum. Este foarte bine să precizez din capul locului că fără frecvența contribuțiilor cărturarilor amintiți și ale multor altora, asupra cărora voi avea ocazia să fac referiri de nenumărate ori, secolele istoriei medievale și moderne ar fi fost foarte greu accesibile și cu atât mai puțin ar fi fost posibilă înțelegerea sensului
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Să trecem în Serbia și pe malul Adriaticii spre a afla și alte tangențe cu societatea central-sud-estică a Europei, dar și spre a ne apropia de unul dintre focarele de expresie mistică evreiască. Arhivele din Dubrovnik amintesc o destul de mare frecvență a evreilor încă la sfârșitul secolului al XIV-lea, în următoarele sute de ani prezența lor aici fiind o realitate confirmată de o puternică organizare comunitară. La fel ca Veneția, Ragusa medievală oferă prilejul întâlnirilor între cele două mari mentalități
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]