9,602 matches
-
de urmărit, stabilirea unui rol clar al parlamentelor naționale în arhitectura europeană, ca o modalitate de a răspunde sentimentului larg răspândit privind existența unui deficit democratic în instituțiile U.E. Tratatul Constituțional semnat la Roma în 200512 aducea o seamă de inovații semnificative în arhitectura instituțională a U.E. și în procedurile acesteia. Una dintre cele mai importante inovații privea dimensiunea parlamentară a procesului decizional în cadrul U.E. Prin prevederile Tratatului constituțional, Parlamentul European urma să aibă un rol mai mare și competențe lărgite
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a răspunde sentimentului larg răspândit privind existența unui deficit democratic în instituțiile U.E. Tratatul Constituțional semnat la Roma în 200512 aducea o seamă de inovații semnificative în arhitectura instituțională a U.E. și în procedurile acesteia. Una dintre cele mai importante inovații privea dimensiunea parlamentară a procesului decizional în cadrul U.E. Prin prevederile Tratatului constituțional, Parlamentul European urma să aibă un rol mai mare și competențe lărgite în procesul de luare a deciziilor și, de asemenea, parlamentele naționale urmau să fie implicate mai
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
țișeaz] ideea de etic] în mod deschis și recunoaște c] valorile comune mențin o anumit] cultur]. Exist], inc], loc și pentru „antreprenorul” individualist, dar el este important numai în m]sura în care joac] un rol semnificativ pentru excentricitate și inovație. Dar problema cu aceast] metafor] a „culturii” este c] și ea tinde s]-si formeze un circuit închis. O corporație nu seam]n] cu un trib izolat din insulele Trobriand. O cultur] organizațional] este o parte inseparabil] a unei culturi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
să îmbrace utilul sau funcționalul cu o haină familiară pentru cel care consumă. În sens negativ, hibridizarea înseamnă surogat sau kitsch, ea distruge atât noul, cât și vechiul și produce forma fără fond. În sens pozitiv, hibridizarea poate să însemne inovație și poate să compenseze nevoia de nou. Indigenizarea înseamnă autohtonizare, întoarcere către ceea ce e considerat în mod tradițional bun. Indigenizarea înseamnă rezistență, ea presupune reorientarea către rădăcini (nu numai a elitelor), către cultura considerată autentică, de acasă, și totodată resemnificarea
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
că "în ciuda diversității sistemelor de valori în timp și spațiu, transformarea la scară socială nu se face aleatoriu", ci omenirea tinde către un anumit nucleu valoric teza ireversibilității axiologice a lui Boudon; c) schimbările valorice nu înseamnă atât de mult inovații axiologice, cât o reierarhizare a orientărilor valorice individuale și de grup. Acest tip de schimbări are loc mai ales, după cum susțin Inglehart (1997) și Rochon (1998), odată cu schimbările de generații. Rochon (1998:54 ) vorbește despre trei tipuri de schimbări valorice
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cadrului temporal al evului mediu românesc, a fost identificată în textele istoriografice și juridice, în actele de cancelarie și în scrisorile pentru cancelariile străine, în raport cu ideile politice basileice și după o metodă statistică incontestabilă, o sumă de "politograme" relevante pentru inovațiile de la nivelul structurilor imaginative. Politograma este o secvența de text sau un text care conține un concept politic. Termenul este propus de Vlad Georgescu, în Istoria ideilor politice românești (1369-1878), lucrare pentru care sunt analizate 2049 de texte. În baza
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
V. Planificarea în afaceri Tema VI. Organizarea firmelor pentru afaceri Tema VII. Decizia în afaceri Tema VIII. Conducerea afacerilor (1) Tema IX. Conducerea afacerilor (2) Tema X. Strategii în afaceri Tema XI. Antreprenoriatul - noua tehnologie managerială Tema XII. Antreprenoriatul și inovația economică și socială Tema XIII. Strategii antreprenoriale (1) Tema XIV. Strategii antreprenoriale (2) 4. MANAGEMENT FINANCIAR Tema I. Managementul financiar. Definiție. Obiective. Tema II. Mediul decizional al managementului financiar Tema III. Analiza financiară - baza managementului financiar Tema IV. Concepte financiare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178529_a_179858]
-
sub semnul întrebării posibilitatea emergenței unei conștiințe globale. Ca vector al celorlalte dimensiuni, cea tehnologică semnifică expansiunea globală și uniformizarea la vârf a tehnologiilor informațiilor, comunicațiilor și de transport, fiind principala responsabilă pentru comprimarea simbolică a spațiului și a timpului. Inovația și difuzia tehnologică antrenează schimbări organizaționale în toate sferele și la toate nivelurile, schimbări orientate spre flexibilizare și adaptabilitate într-un mediu global în continuă schimbare. În sfârșit, ca epifenomen al proceselor sus menționate, globalizarea socială semnifică expansiunea geografică a
RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
potențialului uman reprezintă obiectivele strategice ale Axei 3. Măsurile din Axa 4 vizează sprijinirea dezvoltării rurale prin îmbunătățirea guvernării locale și promovarea potențialului endogen. O prioritate de finanțare a acestei axe o reprezintă și implementarea programului pilot LEADER pentru încurajarea inovației în sectorul agricol și forestier, folosirea resurselor naturale și culturale într-un mod rațional și îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale. Programul Operațional pentru Pescuit (POP) 2007 - 2013 a fost elaborat în așa fel încât contribuția financiară alocată prin Fondul
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
de a lua decizii pe baza procesării rapide a acestei informații. Integrarea tehnologiilor informației nu trebuie să se raporteze doar la obiectivele învățării. Câteva principii orientative sunt recomandate pentru construirea eficientă a situațiilor educative, și anume: interacțiunea, introspecția, nivelul de inovație, integrarea și informația. În acest context, educația asistată de computer permite abordarea sistemică a instruirii, o nouă viziune pe care psihopedagogia o teoretizează în ultimii ani, dar care devine operativă în momentul în care strategia didactică se împletește cu tehnologiile
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alexandra BARBU, Gheorghe BARBU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93150]
-
de scară ale activităților economice și deci, implică un proces de creștere economică. Această intervenție poate lua diferite forme: subvenționarea activităților generatoare de externalități pozitive; taxarea activităților care conduc la externalități negative; crearea mecanismelor de stimulare și de implementare a inovațiilor (brevete); dezvoltarea de proiecte în ceea ce privește infrastructura de transport; promovarea și susținerea investiției în educație (Dinu, Socol, 2006, p. 122). Principala contribuție a noilor teorii de creștere endogenă a fost deci, rezolvarea acestui impas prin introducerea unor mecanisme prin care creșterea
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
de capital. În această abordare, progresul tehnic este atât identificat, cât și realizat prin investiții, astfel că acestea servesc simultan ca: mijloc de creștere a stocului de capital; cale de identificare a noi posibilități de inovare; mijloc de alimentare a inovațiilor tehnologice în procesul de producție. Teoria creșterii endogene se bazează pe numeroase studii și rezultate din economia industrială sau din microeconomie. Creșterea sustenabilă devine posibilă prin existența unor randamente de scară constante sau crescătoare sau a externalităților pozitive în procesul
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
Statele Unite ale Americii 39. În plus, IMM-urile au reușit să țină pasul cu rentabilitatea marilor companii formând rețele, În care pun În comun resursele lor fizice și umane, pentru a obține avantajele marilor firme fără să sacrifice spiritul de inovație și flexibilitatea care de multe ori caracterizează intreprinderile mai mici. Uniunea Europeană s-a ocupat În mod special de interesele IMM-urilor și a adoptat În anul 2000Carta Europeană pentru Intreprinderi Mici pentru a promova creșterea numărului și a dezvoltării acestora
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
la Lisabona) Într-un efort de a măsură acest progres, Uniunea Europeană publică anual așa numitul European Inovation Scoreboard (EIS), care arată progresul Uniunii Europene prin prisma a șaptesprezece indicatori economici principali. Indicatorii sunt Împărțiți În patru categorii: resurse umane pentru inovație, crearea de noi cunoștiințe, transmiterea și folosirea informatiei, finanțarea inovatoare, producția și piețele. După cum arată acest raport, Uniunea Europeană este Înaintea Statelor Unite ale Americii În trei dintre cei zece indicatori pentru care avem informații: numărul de absolvenți În știință și inginerie, cheltuielile publice
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pâine veche. La sfârșitul mesei, mesenii aruncau pâinea pătată și Îmbibată cu sos pe podea pentru câini 12. Erasmus și alții erau dornici să transforme servirea mesei dintr-un „comporttament animalica”, Într-unul mai elevat. Au introdus un număr de inovații atât pentru a separa oamenii de animalele pe care le omorau și apoi consumau, cât și pentru a crea bariere Între comeseni Înșiși. Obiceiul de a aduce un animal Întreg la masă - un miel sau un porc - pentru a fi
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de a ataca problemele celorlalți, cu cât fiecare membru este doritor să Împărtășească din ideile lui, cu atât mai mare este probabilitatea succesului. Atât În industria de Înaltă tehnologie, cât și În comerț, unde a aduce primul pe piață o inovație este În detrimentul succesului, a putea să pună Împreună cunoștiintele cu un grup mare de jucători, fiecare dintre ei Înțelegând o anumită parte a procesului, poate determina o rezolvare mai rapidă a problemelor. Iată ce a spus alt director executiv: Când
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
rezolve conflictele cu ajutorul terapiei internaționale a proceselor de pace, cumpărând agresiunea cu ajutorul fondurilor pentru dezvoltare sau ridicând o palisadă de hârtie formată din legi internaționale, pe care cei nescrupuloși o perforează Întotdeauna. Europenii se pot autoconvinge că aceste lucruri sunt inovațiile unui continent În avangarda progresului, dar În realitate sunt fructele tomnatice și stafidite ale unei civilizații În declin 73. Așadar, americanii și europenii reprezintă două concepții foarte diferite despre modul În care trebuie condusă politica externă și de securitate. Europenii
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
europene, cât și publicul larg sunt de acord. Probabil că mult mai puțini politicieni și cetățeni americani ar sprijini această politică. Principiul precauției În noiembrie 2002, Comisia Europeană a adoptat o comunicare privitoare la folosirea principiului precauției În controlul reglementării inovațiilor În știință și tehnologie și introducerea de noi produse pe piață, În societate și În mediul Înconjurător. După cum arată comisia, un experiment propus, o aplicație tehnologică sau introducerea unui produs fac obiectul analizei și chiar suspendării În „cazurile În care
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
americane Într-un raport publicat În mai 2003. Consiliul a avertizat că invocarea de către Uniunea Europeană a principiului precauției „a interzis În mod efectiv exportul, din Statele Unite ale Americii și alte țări din afara Uniunii, de produse considerate periculoase, a Înnăbușit atât inovația În știință și industrie, cât și progresul”32. Margot Wallstrom, comisarul Uniunea Europeană pentru mediul Înconjurător, a exprimat clar credința că Europa și America pornesc pe drumuri diferite În ceea ce privește problema dezvoltării sustenabile și managementului global al mediului Înconjurător. Ea a observat
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cauza dezvoltării durabile Într-o lume globalizată. Dar impactul principiului precauției este și mai profund. Este relaționat cu o schimbare profundă În modul În care societatea vede relația ei cu natura și În felul În care abordează investigațiile științifice și inovațiile tehnologice. Tradiția iluministă Europeană (iar America a devenit sprijinitorul ei cel mai entuziast) pune mare preț pe dominarea naturii. În general, americanii privesc natura ca pe un tezaur de resurse folositoare, care așteaptă să fie utilizate În scopuri productive. Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
succesul științei iluministe ridică un semn de Întrebare științei moderne. Cu cât știința și tehnologia se dezvoltă mai mult, cu atât mai complexe și neprevăzute sunt efectele și consecințele acestora. Mulți membri ai comunității științifice sunt Îngrijorați că „puterile de inovație crescânde ale științei par să depășească abilitatea de a prevedea consecințele aplicațiilor ei, În timp ce scara intervenției umane asupra naturii mărește posibilitatea ca orice efecte periculoase pot fi serioase și globale”36. Vechea știința iluministă pare să nu mai aibă răspunsuri
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
fumat... (ia o țigară) Octav: Dacă te-ai lăsat și de mîncat... să știi că mai am o găinuță friptă... Groparul: Mai ai?! Patroane, să știi că nu merg găinile fripte date peste groapă... NU merg. Degeaba am băgat noi inovația asta... Oamenii vor găini vii... Astea fripte aduc numai necazuri... pofte... n-o mai apucă nici dascălii, nici groparii... dispar direct în sacoșele țiganilor... Și n-ai ce să le faci! Și zici că mai ai una? Octav: La dispoziția
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
prin faptul că, în timp, complementul de agent al unei structuri pasive a căpătat caracteristicile sintactice ale unui subiect. Autorul subliniază faptul că în limbile din Asia Occidentală și din India se pare că acest tip de evoluție este o inovație destul de recentă. Folosind spre exemplificare limba kurdă, Van de Visser (2006: 188) observă că limbile pot pierde construcția activă în favoarea celei pasive, de unde rezultă apariția unui tipar morfologic ergativ. 5.3. Există pasiv și în limbile ergative? Răspunsul la această
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
92, cazul ergativ (oblic) a evoluat istoric în genitiv, iar absolutivul este la originea atât a nominativului, cât și a acuzativului (identice formal, așa cum sunt și astăzi în foarte multe limbi indo-europene), formele distincte pentru aceste două cazuri fiind o inovație. Mai recent, Shields 93 a arătat că în proto-indo-europeană exista o clasă de nume inanimate care nu apăreau niciodată în cazul ergativ, dar și o clasă de "agenți naturali" inanimați (de exemplu, vântul), care puteau apărea în cazul ergativ, ca
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
-S). Tipar special de marcare cazuală ergativă: cazul ergativ nu marchează numai subiectul verbelor tranzitive, ci și pe cel al anumitor verbe intranzitive. Cercetătorii nu au căzut de acord dacă folosirea ergativului cu verbe intranzitive este un arhaism sau o inovație. Marcare prin flexiune cazuală sau prin acord. Cu verbele ce redau sensurile 'a muri' și 'a arde', subiectul este în nominativ, dacă situația este obișnuită, dar în ergativ dacă este vorba de o stare de lucruri neobișnuită, în care referentul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]