9,535 matches
-
Plasa Hălmagiu a fost o unitate administrativă, o sub-diviziune administrativă de ordin doi, din cadrul județul Arad (interbelic), cu reședința în localitatea omonimă Hălmagiu. Plasa Hălmagiu a funcționat între anii 1918-1950. Prin Legea nr. 5 din 6 septembrie 1950 au fost desființate județele și plășile din țară, pentru a fi înlocuite cu "regiuni" și "raioane," unități administrative organizate
Plasa Hălmagiu, județul Arad () [Corola-website/Science/329430_a_330759]
-
(4 septembrie 1898, Băilești - 1 februarie 1936, Cornereva) a fost unul dintre cei mai cunoscuți aviatori români din perioada interbelică. Instructor de zbor la Centrul de Instrucție al Aeronauticii Române (militar) din Tecuci și la școala civilă de zbor a ARPA. Evoluează în numeroase demonstrații de acrobație aeriană, fiind unul dintre membrii inițiali ai formației Dracii Roșii. Ia parte la
Petre Ivanovici () [Corola-website/Science/330929_a_332258]
-
O municipalitate (în spaniolă: "municipio") este o subdiviziune administrativ-teritorială de ordin doi a Mexicului, precum plășile interbelice ale României Mari. O municipalitate din Mexic nu este un oraș, dar are ca reședință a sa o localitate urbană, de multe ori omonimă toponimic cu municipalitatea. O municipalitate din Mexic nu este similară cu localitățile urbane de ordin întâi
Municipalitate (Mexic) () [Corola-website/Science/331019_a_332348]
-
(n. 3 iunie 1895, Focșani - d. noiembrie 1977) a fost un magistrat militar român cunoscut pentru participarea sa în procese politice atât în perioada interbelică cât și ulterior, în perioada de instalare a comunismului în România. Alexandru Petrescu a fost președintele completului de judecată care, în 1941, i-a condamnat la numai 10 ani de închisoare pe Teohari Georgescu și Iosif Chișinevschi, secretari ai CC
Alexandru Iancu Petrescu () [Corola-website/Science/328020_a_329349]
-
autonom. Când Italia a intrat în război, sectoarele I și V au trecut sub comanda Corpului XV, sectoarele s II, III și IV sub comanda Corpului II, iar VI, VII, VIII, IX și X sub comanda Corpului I. În perioada interbelică, efectivele forțelor armate italiene au variat foarte mult datorită valurilor de mobilizări și demobilizări. În momentul intrării în război a Italiei, erau mobilizați peste 1.500.000 de oameni. "Regio Esercito" (Armata Regală Italiană) a organizat din acest flux de
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]
-
grele și erau îngropate parțial în stânca muntelui. El a notat că hărțile de slabă calitate, fumul și zăpada au crescut dificultățile de identificare a țintelor, iar echipajele nu fuseseră pregătite pentru astfel de operațiuni, nici în timpul pregătirilor din perioada interbelică, nici după izbucnirea războiului. Doar în timpul a 115 dintr-un total de 285 misiuni ale bombardierelor italiene, echipajele au reușit să își identifice corect țintele, lansând 80 t de bombe. În dimineața zilei de 23 iunie, echipajele italiene care aveau
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]
-
un copil minune în domeniul pianului de jazz, și în timpul Ocupației, a studiat la Conservatorul de muzică din Nișă, fiind elevul lui MĂrie Louise „Bob” Collin, pianista, trompetista și toboșară într-una din orchestrele de femei la modă în perioada interbelică. Ulterior s-a mutat și a continuat studiile la Paris, unde a trait cea mai mare parte a vieții. La vârsta de 16 ani Booling a câștigat la Paris concursul de muzicieni amatori organizat de „Jazz Hoț” și „Hoț Club
Claude Bolling () [Corola-website/Science/334964_a_336293]
-
total 43 de titluri și au terminat pe locul al doilea de 33 de ori în 92 de ediții disputate până acum. A treia cea mai prolifică echipă este Venus București care a câștigat toate cele opt titluri în perioada interbelică, înainte de desființarea sa în 1949. De la prima ediție în 1909-10, liga a fost câștigată de 22 de echipe reprezentând 11 orașe, aproape două treimi dintre ediții (59 de titluri) fiind câștigate de echipe din București. În sezonul 2007-2008 CFR Cluj
Lista campioanelor României la fotbal () [Corola-website/Science/335017_a_336346]
-
junimiști (Titu Maiorescu, Vasile Pogor, P.P. Carp, Mihai Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, Ion Slavici și alții), literatura de la "Contemporanul" și "Viața Românească", perioada Garabet Ibrăileanu, sala Masa Umbrelor, sala scriitorilor Mihail Sadoveanu, Cezar Petrescu, Alexei Mateevici, Calistrat Hogaș, perioada interbelică (George Bacovia, Magda Isanos, Eusebiu Camilar), Nicolae Labiș. La parterul casei se află biblioteca muzeului. Sunt expuse obiecte cu valoare memorială, tapiserii, tablouri din secolul al XIX-lea, manuscrise (Mihail Sadoveanu, Cezar Petrescu, George Topârceanu, Otilia Cazimir, Mihai Codreanu), fotografii
Casa Memorială „Vasile Pogor” () [Corola-website/Science/331917_a_333246]
-
Lullaby of birdland, precum și câteva cântece de leagăn. Colaborarea celor trei muzicieni este una de succes, confirmată până acum în foarte multe concerte. Repertoriul lor este alcătuit din piese cunoscute de gen - jazz, samba, bossa nova, tango argentinian, muzica românească interbelică, muzica franceză, muzica rusească și folclor. Originală este însă interpretarea care, de la o apariție la alta, este din ce in ce mai spectaculoasă prin expresivitate, improvizație, imaginație, demonstrație de virtuozitate, tehnica solo și de grup. Jocul relațiilor dintre voce și instrumente este de fiecare
Eveniment special pentru 8 martie: poezie și muzică. Intrare liberă by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101350_a_102642]
-
Hristo Boicev, regia Felix Alexa și „Tartuffe"de Molière, direcția de scenă Victor Ioan Frunză. RODICA POPESCU- BITĂNESCU Actrița căreia îi place să scrie „comedii amare", așa cum ea însăși declară, s-a născut în 5 august 1938, la Răsuceni, județul interbelic Vlașca și a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiele" București în 1960, clasa profesor A. Pop Marțian. Este prezentă pe scena Teatrului Național București încă din 1966 jucând sub îndrumarea regizorilor Horea Popescu, Ion Fintesteanu, David Esrig
Nume mari ale teatrului românesc, omagiate pe Aleea Celebrităților by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101356_a_102648]
-
primit statutul de oraș sau comună urbană: Băile Slănic, Eforia, Fălciu, Fălești, Fetești, Predeal, Rezina-Târg și Sulița. Astfel, numărul total de așezări orășenești a ajuns la 180. Localitățile urbane ale României Mari erau repartizate pe teritoriul celor 71 de județe interbelice în care era divizată țara. Județele cu cele mai multe orașe erau Constanța și Prahova, fiecare cu câte opt. Urmau șase județe care aveau câte cinci centre urbane pe teritoriul lor: Dorohoi, Hunedoara, Ismail, Putna, Tulcea, respectiv Vâlcea. Alte șapte județe aveau
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
pierdut o parte dintre teritoriile din partea estică: Basarabia, Bucovina de Nord, Ținutul Herța și Cadrilaterul, pierzând implicit și cele 33 de municipii și orașe aflate în aceste zone. Pe teritoriul Ucrainei de astăzi se regăsesc 17 dintre vechile localități urbane interbelice românești. Cele mai mari și mai importante sunt Cernăuți (în regiunea omonimă), Cetatea Albă și Ismail (în regiunea Odesa). Aceste trei orașe au stat regional în cadrul Ucrainei. Alte 12 orașe au statul raional: Cozmeni, Herța, Hotin, Storojineț, Sulița, Vășcăuți, Vijnița
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
Reni, Vâlcov (în regiunea Odesa). Acestora li se adaugă fostele târguri românești Tuzla (astăzi comună sau selsoviet în regiunea Odesa), respectiv Sadagura (în prezent cartier sau microraion înglobat în orașul Cernăuți). Pe teritoriul actual al Republicii Moldova se regăsesc 11 orașe interbelice românești. Patru dintre ele au astăzi statut de municipiu: Chișinău (capitala Republicii Moldova), Bălți (supranumit "„capitala nordului”"), Comrat (aflat în Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia) și Tighina sau Bender (în Republica Moldovenească Nistreană). Celelalte șapte orașe sunt fiecare reședința raionului omonim: Cahul
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
Găgăuzia) și Tighina sau Bender (în Republica Moldovenească Nistreană). Celelalte șapte orașe sunt fiecare reședința raionului omonim: Cahul, Călărași-Târg, Fălești, Leova, Orhei, Rezina-Târg și Soroca. Bulgaria are pe teritoriul său cinci localități care între 1913-1940 au făcut parte dintre orașele interbelice românești: Bazargic (actualmente Dobrici), Balcic și Cavarna în regiunea Dobrici, respectiv Silistra (sau Dârstor) și Turtucaia (actualmente Tutrakan) în regiunea Silistra. Restul de 147 de orașe interbelice se regăsesc în România contemporană: 92 au rang de municipiu (dintre care 41
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
pe teritoriul său cinci localități care între 1913-1940 au făcut parte dintre orașele interbelice românești: Bazargic (actualmente Dobrici), Balcic și Cavarna în regiunea Dobrici, respectiv Silistra (sau Dârstor) și Turtucaia (actualmente Tutrakan) în regiunea Silistra. Restul de 147 de orașe interbelice se regăsesc în România contemporană: 92 au rang de municipiu (dintre care 41 sunt reședințe de județ), 49 au rang de oraș (fostele comune urbane Carmen Sylva și Eforia formează în prezent un singur oraș - Eforie), iar șase au fost
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
49 au rang de oraș (fostele comune urbane Carmen Sylva și Eforia formează în prezent un singur oraș - Eforie), iar șase au fost retrogradate la statutul de comună (Fălciu, Filipești-Târg, Mihăileni, Ostrov, Plenița și Vama). Marea majoritate a orașelor românești interbelice și-au păstrat numele până în prezent. Există câteva excepții, precum: Diciosânmartin (începând cu 1941 se numește Târnăveni), Tighina (astăzi cu denumirea oficială de Bender), Bazargic (care a devenit Dobrici), Carmen Sylva (în prezent Efore Sud), Băile Slănic (azi Slănic-Moldova). Note
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
Maximilian (Max) Manolescu (22 decembrie 1902, Constanța - 30 august 1985, Paris) a fost unul dintre cei mai cunoscuți aviatori români din perioada interbelică. Instructor de zbor la Centrul de Instrucție al Aeronauticii Române (militar) din Tecuci. Evoluează în numeroase demonstrații de acrobație aeriană, fiind unul dintre membrii inițiali ai formației Dracii Roșii. În 1933 participă la primul raid aviatic românesc din Africa. Devine
Maximilian Manolescu () [Corola-website/Science/331496_a_332825]
-
acest canal, precum regimul necesarului de apă pentru irigații, și nu scotea în evidență faptul că, în perioadele în care necesarul de apă al irigațiilor era maxim, debitul Siretului era insuficient pentru acoperirea acestuia. Problema a fost reluată în perioada interbelică de inginerul Dimitrie Leonida, care studia posibilitatea realizării unui baraj pe Râul Bistrița, la Bicaz. În analizele sale, Dimitrie Leonida a demonstrat că lacul de acumulare pe care îl proiecta putea avea un efect de regularizare a debitelor Siretului, astfel încât
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
inutilă, el stă în același timp mărturie asupra viziunii curajoase a responsabililor feroviari și a spiritului ingineresc de la începutul secolului trecut. Dacă ar fi fost realizat, Tunelul Izvor ar fi fost cel mai lung tunel din România. Încă din perioada interbelică a apărut ideea scurtării distanței feroviare dintre București și Transilvania prin realizarea unei linii care să conecteze magistralele CFR 901 (București-Pitești) și 201 (Râmnicu Vâlcea-Podu Olt). Traseul urma să se desprindă din linia CFR 906 în zona haltei Vâlcele din
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
compus și publicat peste 40 de piese de teatru, dintre care unele au fost jucate pe scenele unor teatre din București, Iași, Cluj etc. Piesele de teatru ale lui Ion Luca se înscriu în curentul literar tradiționalist, promovat în perioada interbelică de revista "Gândirea", condusă inițial de Cezar Petrescu și apoi de Nichifor Crainic. Poemul dramatic "Icarii de pe Argeș" (1933) este inspirat de legenda Meșterului Manole. Alte drame ale lui Ion Luca prezintă episoade ale istoriei românilor: "Alb și negru" (1933
Ion Luca () [Corola-website/Science/337005_a_338334]
-
al Uniunii Arhitecților din România. A fost mulți ani membru al conducerii Uniunii Arhitecților din România și Președinte al Fondului de Arhitectură până în 1990, poziție din care a ajutat, cu respect și foarte multă atenție, o serie de cunoscuți arhitecți interbelici, aflați în dificultate în acei ani. În 1976 a obținut Bursă „FORD” pentru Urbanism și Amenajarea Teritoriului - Bruxelles. A efectuat o serie de călătorii de documentare, de studii și pentru proiecte internaționale, ramânâd să locuiască și să lucreze în România
Romeo Ștefan Belea () [Corola-website/Science/337038_a_338367]
-
Pușca cu repetiție „Mannlicher”, model 1888/1895 a fost o armă individuală de infanterie de calibrul 8 mm, cu încărcare manuală, aflată în înzestrarea Armatei Austro-Ungare și a altor armate, în perioada Primului Război Mondial și în perioada interbelică. Pușca a fost utilizată și de Armata României, începând cu campania din anul 1916, fiind achiziționate în total un număr de 60.000 de bucăți. Pușca Mannlicher era o armă portativă neautomată, destinată tragerii la distanțe medii și mari. Avea
Pușcă cu repetiție „Mannlicher”, model 1888/1895 () [Corola-website/Science/337495_a_338824]
-
un parc (parcul Tătărași), iar pe o altă parte s-au construit blocuri. Cimitirul evreiesc „nou” din Iași, din cartierul Păcurari, este în uz din secolul al XIX-lea (anul 1881). Cimitirul conține circa 150.000 de morminte, în perioadă interbelică evreii reprezentând aproximativ jumătate din populația orașului. Aici se află „Parcela eroilor evrei căzuți la datorie în războiul pentru întregirea României 1916-1918”. Cimitirul „nou” conține și victimele Pogromului de la Iași în gropi comune. Aici s-au ridicat monumente în memoria
Cimitirul evreiesc din Iași () [Corola-website/Science/336466_a_337795]
-
nou” este situat în spatele cartierului Păcurari și a început să fie folosit din 1881. Pe o întindere de 26 de hectare se află circa 150,000 de morminte. Acest număr mare de morminte este explicat prin faptul că în perioadă interbelică evreii reprezentau jumătate din populația orașului, adica 45.000-50.000 de locuitori. În acest cimitir se găsește „Parcela eroilor evrei căzuți la datorie în războiul pentru întregirea României 1916-1918”, unde sunt îngropați soldați evrei din timpul Primului Război Mondial. Tot aici sunt
Cimitirul evreiesc din Iași () [Corola-website/Science/336466_a_337795]