11,439 matches
-
știe cum de-am găsit puterea să-l întreb. Eram atât de calmă de parcă aș fi discutat despre o întâlnire de afaceri sau despre o vizită la dentist, nu ca și cum l-aș fi întrebat pe soțul meu despre relația cu iubita lui. Dar efectul întrebării a fost departe de unul liniștitor. Spre groaza mea, am văzut cum fața i se strânge și îi apar lacrimi în ochii încă fixați în ai mei. Nu, nu! a zis el tare, mișcându-și mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
niște pantaloni marinărești călcați la dungă, care venise la biroul de la recepție. Gilles îi urmări privirea până la ușă în timp ce prindea în folie și ultima șuviță de păr și făcu un gest cu mâinile care vroia să spună “Voilà!” — Am terminat, iubito. Asistenta cu ochi de căprioară o luă pe Adriana de braț și o conduse la o cască de uscat părul. De la locul lui, Gilles strigă suficient de tare pentru ca toată lumea — bineînțeles și noul venit — să audă: — Așează-te acolo și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
ce să zică. — Minunat, querida. E minunat. Îmi place mult ideea asta. Leigh împinse cu cuțitul o bucată de ton și o felie de castravete în vârful furculiței pe care o duse elegant la gură. Mestecă puțin, apoi înghiți. — Emmy, iubito, glumeam și noi, îți dai seama. Cred că e minunat că n-ai fost cu o mulțime de bărbați. Dacă te întreabă cineva cu câți te-ai culcat, nici nu trebuie să împarți la trei! Ei, nu ți se pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
zise Adriana clătinându-se în timp ce se ridica în picioare și trăgând-o pe Leigh de braț. Poate o să te învățăm să te distrezi și tu puțin. Dacă ți se pare prea mare, înseamnă că nu-l meriți — Vino la culcare, iubito. E aproape unu — nu crezi că-i deja noapte? Russell își scoase tricoul și se întoarse pe-o parte cu fața spre Leigh, sprijinindu-și capul acoperit de cârlionți negri în mâna dreaptă. Netezi așternuturile și bătu ușor cu palma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
lui Leigh i se părea întotdeauna puțin amenințător. — Mai am doar câteva pagini. Te deranjează lumina? Pot să mă duc în sufragerie. El oftă și-și luă cartea Cum să-ți păstrezi greutatea să citească. Nu e vorba de lumină, iubito, știi și tu. Doar că n-am mai adormit împreună de săptămâni de zile. Pur și simplu îmi lipsești. Primul gând care îi veni în minte era că el se comportă ca un copil plângăcios și răsfățat; în fond, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
maică-sa, iar el un mucos care tocmai a mânjit covorul cu unt de arahide. În schimb, el zâmbi. Și nu era un zâmbet încărcat de nemulțumire sau resemnare; era un surâs sincer, înțelegător, cu care încerca să se scuze. — Iubito, nu vreau să te stresez. Știu cât de mult îți iubești meseria și vreu să te bucuri de ea cât mai poți. Nu te grăbi și vino să te culci când termini. Cât mai pot? Leigh își ridică brusc capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
partea de jos a spatelui ei. Hei, îi șopti el în ureche, respirația lui mirosind încă a biscuiți. Ea rămase nemișcată, rugându-se ca el să adoarmă la loc și detestându-se în același timp că-și dorea asta. — Leigh, iubito, ești trează? Eu sunt. O mai împinse ușor încă o dată în caz că nu-și dădea seama la ce se referă. — Sunt frântă, Russ. E deja târziu și trebuie să mă trezesc devreme pentru ședința de mâine. Dar de când am început să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
ceafa ei, se simțeau ca din mucava înainte să se întărească de-a binelea. Mucava congelată. — Russ, oftă ea strângând din ochi. O mângâie pe păr și o masă pe umeri, încercând s-o facă să se relaxeze. Ce e, iubito? E așa îngrozitor? Nu îi spuse că fiecare atingere i se părea ca o siluire. Oare altădată sexul nu fusese fantastic? Pe vremea când Russell era mai evaziv, cocheta și era seducător și nu așa de posesiv și hotărât să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
inel de logodnă imens, foarte frumos. — Leigh? Vocea lui tremură. Luă încet cutia din mâna ei și scoase inelul. Cu o mișcare rapidă, îi luă mâna stângă într-a lui și îi strecură inelul pe deget. Îi venea perfect. — Leigh, iubito? Te iubesc din clipa în care te-am întâlnit, astăzi se face un an de-atunci. Cred că amândoi ne-am dat seama din prima seară că este ceva special — ceva pentru totdeauna. Vrei să fii soția mea? Prima întâlnire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
în vacanță. Emmy apucă sticla, se uită la ea și luă o înghițitură. Avea gust de Splenda, doar că mai dulce. Mai luă o gură. Adriana zâmbi, mândră ca un părinte la serbarea de clasa a șasea. — Așa da! Leigh, iubito, ia și tu o guriță. Așa... Acum, fetelor, am un cadou pentru voi. Leigh se forță să înghită și se strâmbă detot. — Cunosc privirea asta. Spune-mi, te rog, că n-ai adus pe furiș ceva ilegal. Dacă ăsta — făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
pacientei mele care-mi descrie consistența scurgerii pe care o are. Închise laptopul și veni s-o sărute pe Emmy pe obraz, apoi o cuprinse pe Izzie într-o îmbrățișare caldă, de bun venit. Mi-a fost dor de tine, iubito, îi șopti el la ureche. Izzie își apăsă buzele pe ale lui și-l mângâie pe față cu dosul mâinii. — Mmm, și mie mi-a fost dor de tine. Cum a fost tura? — Ăă, mă scuzați, zise Emmy întrerupându-le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
zâmbete cuceritoare. — Cred că da, replică Adriana fără ezitare. Ce era să facă o fată? se întrebă ea. O masă în oraș era doar o masă în oraș și nimeni n-ar putea să spună că până aici nu fusese iubita model. Dar el era atât de drăguț! Au flecărit până la sfârșitul zborului și, înainte să coborare din avion, Adriana știa exact ce i-ar face dacă s-ar culca cu el. Abia în ultima clipă își aminti că trebuia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
acolo. Ceea ce era aproape adevărat. Erau destule alte lucruri pe care Leigh ar prefera să le facă în cele două zile de muncă de teren decât să se ducă cu mașina până în Hamptons chiar înainte de weekendul cu Ziua Muncii. — Știu, iubito. Dar nu-l lăsa să te trateze ca pe un nimeni, bine? S-o fi crezând el un superșmecher, dar până una-alta tu ești editorul lui. Tu ești cea care decide, corect? — Corect, spuse ea automat, deși se gândea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
De ce? S-a întâmplat ceva? Emmy s-a concentrat din răsputeri să nu se înece și a spus: Nu fii caraghioasă! Bineînțeles că nu. Mă cunoști doar... Kevin și-a terminat cafeaua, apoi și-a legat șireturile la adidași. — Izzie, iubito, o fi Emmy frumoasă, dar îmi închipui că pe Jorge îl interesează mai multe cele între 18 și 25 de ani. Au! Emmy reproduse conținutul acestei conversații prietenelor ei care, până termină ea de povestit, pur și simplu râdeau cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
a anunțat-o care era planul pentru seara aceea, dar nu vroia să forțeze nota; o fi Toby un picuț cam plictisitor și cam mormoloc, dar era prietenul ei, iar ea avea de gând să treacă prin asta ca o iubită supusă și iubitoare chiar dacă era să moară. Fără să se străduiască prea tare așa cum făcea de obicei, Adriana alese la repezeală o bluză din cașmir, cu mâneci scurte, mulată, petrecută în față, pe care o asortă cu o fustă foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
liftul s-a deschis direct într-un apartament penthouse și Adriana a dat ochii cu prima persoană. — Ei, ia uite cine e aici, strigă Toby eliberând-o pe Adriana din îmbrățișare și se duse să dea mâna cu un bărbat. Iubito, aș vrea să-ți prezint pe cineva. Dean Decker, aceasta este Adriana de Souza. Adriana, Dean. Mintea Adrianei începu să lucreze la turație maximă. Cum se face că Dean și Toby se cunoșteau? Oare ea îi spusese lui Dean ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
deja toate trucurile pe care le știa ca să-l facă pe Toby s-o invite la dans, dar nu-i ieșise niciunul. Era obosit de cât muncise și după călătorie; vroia să se ducă direct la hotel și spera ca iubita lui să vină cu el. Toby nu mai termina de vorbit în timp ce o ajuta pe Adriana să se îmbrace, dar ei nu îi era greu să facă abstracție de asta. Mai greu îi era că și-a adus aminte că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
întorcea la Jack. Te sun săptămâna viitoare! Mă bucur enorm că te-am cunoscut. Și mersi...pentru tot. Îi făcu cu mâna și se întoarse cu un mers grațios la canapeluța retrasă în întuneric. — Sper că te-ai simțit bine, iubito, îi zise Toby în timp ce oprea un taxi odată ajunși afară. — Mai mult decât bine, Toby. M-am simțit minunat, spuse Adriana cu mai multă sinceritate decât ar fi fost în stare înainte de ideea lui Mackenzie. A fost extraordinar, splendid, minunat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
și mașina pornind, apoi și-a luat telefonul. Russell a răspuns de la primul apel. — Alo? Întotdeauna se făcea că nu știe că e ea, deși telefonul lui afișa identitatea apelantului ca la toată lumea civilizată. — Bună, spuse ea. Eu sunt. Bună, iubito, ce mai faci? Ce-a mai făcut nebunul zilele astea? E destul de treaz ca să mai lucreze cât de cât? Russell vorbea foarte urât de Jesse de câte ori prindea ocazia, chiar dacă Leigh îl asigura mereu că Jesse era altfel decât reputația pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
acestui bărbat pe care abia îl cunoștea, autorul ei, fir-ar să fie. Chiar făcuse ea așa ceva? — Leigh. Ea se forță să-l privească în față. În cameră era frig și simți că i se zbârlește părul pe picioare. — Leigh. Iubito. Vino încoace. Ridică puțin pătura și-i făcu semn să vină alături. Ea se vârâ lângă el. El o cuprinse în brațe și trase pătura peste ei. O sărută pe frunte așa cum obișnuia tatăl ei când era bolnavă. Dar ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
șort pe el și părea trist. Leigh nu dorea altceva decât să-l ia în brațe, dorință care i se păru respingătoare și atrăgătoare în același timp, dar reuși să se strecoare pe lângă el atingându-i în trecere brațul. — Leigh, iubito, nu fă asta, zise el urmând-o în hol, apoi pe scări. Mai rămâi un minut cu mine. Hai să discutăm. Ea se repezi în bucătărie să-și adune hârtiile și carnetul de notițe și văzu masa pregătită pentru cina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
întrebă grăbită o voce de femeie. Pe Adriana o scoteau din sărite cei care sunau și întrebau cum te cheamă înainte să se prezinte, dar se strădui să fie politicoasă. — Chiar ea. Cine întreabă, vă rog? — Adriana, sunt Mackenzie. Bună, iubito! Fii atentă, am o veste nemaipomenită. Te-ai așezat? O veste nemaipomenită sună bine, se gândi Adriana anticipând ce vroia să spună. O veste nemaipomenită însemna că Elaine a decis să posteze unul (poate chiar mai multe) din eseurile ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
la baie. Mă duc să fac un duș, strigă el închizând ușa. Sper că știi că poți să vii și tu dacă vrei. Să vin ca să ce? Să facem duș împreună? Să îl însoțeasc în călătoria spre sud? Să fiu iubita lui logodnică pentru tot restul vieții? Era obositor. Dacă avea să facă o astfel de investiție sentimentală în cineva, acela ar trebui să fie cel puțin un prieten adevărat. Dar într-un flirt de ocazie? S-ar putea s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
mai mult. — Eu, ăă, cred că avem nevoie de puțin timp. Să ne mai gândim. Aici Russell sări de pe canapea și o cuprinse în brațe. — Leigh, cum adică “avem nevoie de puțin timp”? Suntem logodiți și urmează să ne căsătorim, iubito. Avem toată viața înainte. Tu chiar vrei să mai aștepți până atunci? Îmbrățișarea lui Russell i se păru lui Leigh că semăna foarte mult cu ceea ce ea își imagina că e când te calcă un autobuz. Plămânii ei refuzau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
De aceea ți-am cerut să te căsătorești cu mine. Tu ești partenera mea, logodnica mea, dragostea mea. Iar eu sunt al tău. Știu că uneori poate te sperie gândul că ai găsit pe cineva atât de bun, dar Leigh, iubito, e normal. Nu pot să cred că din cauza asta ți-ai făcut griji în tot acest timp. E doar un moment de spaimă. Biata de tine, îmi pare rău că ai ținut totul în tine atâta timp. Se opri cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]