15,723 matches
-
de Cercet?ri asupra Dezvolt?rîi Economice ?i Sociale �n Asia Meridional? (la Calcutta �n 1956, apoi la New Delhi), f?r? a mai vorbi de importanțele institu?îi internă?ionale de �nv???m�nt ?i de cercetare din America Latin? (CENTRO brazilian, FLACSO la Santiago de Chile) ?i din Africa (CAFRAD la Tanger). �ncep�nd cu 1964, UNESCO se doteaz? cu un centru de cercetare la Viena a c?rui misiune este aceea de a coordona cercet?rile comparative asupra
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
lume, concep?ia comunist? a ?tiin?elor sociale se impune �n cealalt? jum?țațe. Dar clivajul nu este total totu?i: pe de o parte, pentru c? g�ndirea marxist? este foarte vie �n numeroase ??ri occidentale (Germania, Italia, America Latin?), �n timp ce �n anumite ??ri din Est g�ndirea sociologic? �?i p?streaz? o anumit? originalitate (Polonia, Ungaria, Iugoslavia); pe de alt? parte, pu?în c�te pu?în �?i fac loc schimburile ?tiin?ifice prin �cortina de fier
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a vedea (re)constituindu-se disciplinele na?ionale care s? fac? investiga?îi originale dup? orient?ri teoretice adesea heterodoxe � a?a cum st? m?rturie opera remarcabil? �n toate privin?ele a polonezului Stanislas Ossowski. Militantismul sociologic latino-american America Latin? are, �nc? de la �nceputul secolului XX, o tradi?ie sociologic? hr?nit? de contribu?iile nord-americane ?i europene (�n special franceze) care conținu? s? �mbog??easc? cercetarea desf??urat? de institu?îi internă?ionale fondate ?i sus?inute de c
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
studi sul processi collettivi (1968). FERRAROTTI Franco: Sindicalismo autonomo (1958). GALLINO Luciano: Progresso tecnologico e evoluzione organizzativa negli stabilimenti Olivetti (1960). PIZZORNO Alessandro: Communit� e razionalizzazione (1960). Lucr?ri latino-americane CARDOSO Fernando: Sociologie du d�v�loppement en Am�rique latine (1969). FURTADO Celso: D�veloppement et sous-d�veloppment (1966). GERMANI Gino: Politique, soci�ț� et modernisation (1962), trad. 1972; Authoritarianism, National-Populism and Fascism (1977). GUNDER-FRANK Andr�: Capitalisme et sous-d�veloppement en Am�rique latine (1968). STAVENHAGEN Rodolfo: Leș Classes sociales
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
d�v�loppement en Am�rique latine (1969). FURTADO Celso: D�veloppement et sous-d�veloppment (1966). GERMANI Gino: Politique, soci�ț� et modernisation (1962), trad. 1972; Authoritarianism, National-Populism and Fascism (1977). GUNDER-FRANK Andr�: Capitalisme et sous-d�veloppement en Am�rique latine (1968). STAVENHAGEN Rodolfo: Leș Classes sociales dans leș soci�ț�s agraires (1969). III. O explozie a paradigmelor (1968-1990) 1968 nu a fost doar anul unei spontane ?i vii agită?îi �n campusurile occidentale, doar anul �n?bu?irii �prim
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cu �burghezia� a c?rei domină?ie (economic?, politic? ?i ideologic?), �n cadrul unei structuri de clas? asimilat? raporturilor de produc?ie, ar cere �aparate� proprii cu care s? controleze reproducerea acestei domină?îi. �n lumea anglo-saxon? ?i �n America Latin?, acest cadru de g�ndire va continua s? beneficieze de o anumit? audien?? de-a lungul anilor optzeci. [36]. Dac? toate reintroduc explicit actorul �n analiz?, nu toate �i acord? acela?i loc. La o extremitate a acestui cvasicontinuum, la
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
et d�boires de la sociologie am�ricaine, Aubier, Paris, 1959 (prima edi?ie 1956). [68]�TOURAINE Alain, Un d�șir d�histoire, Stock, Paris, 1977. [69]�TOURAINE Alain, La Parole et le Sang: politique et soci�ț� en Am�rique latine, Odile Jacob, Paris, 1988. [70]�TURNER Stephen P. et TURNER Jonathan H., The Imposible Science. An Instituțional Analysis of American Sociology, Sage Publ., Newbury Park, Cal., 1990. [71]�VIET Jean, Leș Sciences de l�homme en France. Tendances et organisation
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
străine, cel mai prețios este Carmen Miserabile a lui Rogerius, care, odată cu relatările sale asupra distrugerii de către tătari a statului ungar, sub Bela al IV-lea, dă amănunte referitoare și la trecerea acestora prin Țările Române. Este publicat cu textul latin și traducerea în limba română de către G. Popa-Lisseanu, împreună cu mărturia lui Ricardus, De invenția Ungaria Magna, în Izvoarele Istoriei Românilor, vol. V-VI, București 1935, după I. Schwandtner, Scriptores rerum Hungaricarum, vol. I, Vindobona, 1746. Contemporană și aproape de aceeași valoare
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în legătură cu popoarele europene și, mai ales, pe acelea ce tratează istoria mongolilor, folosite în lucrarea de față. Luate în ordine cronologică, cea mai veche este lucrarea savantului român D. Cantemir, Istoria Imperiului Otoman. Creșterea și descreșterea lui, scrisă în limba latină și tradusă în limba română de dr. Iosif Hodosiu. Publicată în două volume la București, în 1876, ea cuprinde știri despre tătari dinainte și după intrarea lor sub vasalitatea sultanilor de la Istanbul. Pentru stabilirea filiațiunii, în raport cu Gingis-khan, a tuturor comandanților
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
orientalistului german Hammer-Purgstall, privind Hoarda de Aur, Geschichte des Goldenen Horde in Kiptschak, prezentată, în 1835, Academiei ruse și publicată abia în 1840, la Pesta (Marea Invazie, p. 106-128). Mai bine informată și scrisă după utilizarea severă a izvoarelor documentate latine, germane și, mai ales, armenești este Geschichte der Mongolen a lui Otto Wolf, publicată la Breslau, în 1872. Dar cea mai completă lucrare, în ce privește adunarea și utilizarea informațiilor referitoare la Marea Invazie tătară din 1241, în care sunt analizate mișcările
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
măsură să zidească o biserică episcopală pe Milcov, mai mare, pe care să o dăruiască și cu întinse moșii, și avea forța necesară să nu-i lase pe „Valatii” schismatici să-și continue viața în ritul ortodox, sub jurisdicția episcopului latin din eparhia Cumaniei. În aceeași vreme, un act din 1235, emis de Coroana ungară, ne arată că oștile ungare, cu români, sași, pecenegi și secui aveau drumul deschis prin Oltenia, ca și la 1210 spre Vidin, în război cu bulgarii
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
al Dunării, de la Severin și până la gura Siretului. Numai în asemenea ascensiune în putere putea să-i scrie, în 1238, papa lui Bela al IV-lea, rege din 1235, să-l atace pe Ioan Asan, țarul schismatic, ca să întemeieze dioceze latine și să numească episcopi „atât în Țara lui Asan, cât și peste țara ce i se zice Severin, în care s-au înmulțit locuitorii”. Și confirmarea acestei stăpâniri suzerane o avem în actul dat de Bela al IV-lea, în
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
din Moldova de Jos, cunoscută din actele emise de Coroana Ungară și bulele papale Terra Brodnicorum. Nu lipseau, desigur, nici românii de sub dominația cumană din Moldova, numiți vlahi la 1164 și 1166 în izvoarele bizantine, blaci sau valati în textele latine din anii 1210 și 1222, referitoare la Episcopia cumană din Țara Românească, ori caraulaghi (călăreții negri) în cele orientale. Doar mai luptaseră alături de pecenegi în 1070 și de brodnici și de cumani, în 1199, ori sub numele de berladnici (în
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de Calacea, în care se precizează că cetatea și Episcopia au fost dărâmate până în temelie, la 1241, canonicii au murit, iar cei puternici ai acestor ținuturi, adică feudalii localnici, i-au luat pământurile. După distrugerea cetății și supunerea teritoriului episcopatului latin din Moldova, Budjek a intrat în Țara Românească, locuită - după însăși scrisoarea papei Grigore al IX-lea din 14 noiembrie 1234 - de români, numiți în textul latin Walati, care țineau ritul grecilor. El nu s-a avântat, însă, în Bărăganul
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
feudalii localnici, i-au luat pământurile. După distrugerea cetății și supunerea teritoriului episcopatului latin din Moldova, Budjek a intrat în Țara Românească, locuită - după însăși scrisoarea papei Grigore al IX-lea din 14 noiembrie 1234 - de români, numiți în textul latin Walati, care țineau ritul grecilor. El nu s-a avântat, însă, în Bărăganul nelocuit pe atunci, care fiind în calea tuturor invaziilor, a fost părăsit și de majoritatea cumanilor trecuți peste Dunăre sub hanul Ioan și căpetenia Soronius, ci în
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
toponimicele ca muntele Tătarul Mic, Valea Tătarului, Pasul Tătarului, Piatra Tătarului, pe cel mai accesibil drum și pentru cumani, spre Întorsura Buzăului. De acolo, coloana s-a despărțit. O unitate a plecat prin satul Prejmer, numit pe atunci în actele latine Tertillou. O alta a intrat prin Vama Buzăului (Tabla Butii), pe unde se află și astăzi Cheile Tătarului, munții Tătarul Mare și Tătarul Mic, cu Pârâul Tătarilor. O hoardă a pătruns, însă, pe la Vălenii de Munte, Șanțul Tătarului, Drumul Tătarului
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
și a distrus, joi, în 11 aprilie, zidurile Sibiului, ucigând mii de oameni refugiați în incinta întăriturilor. Orașul nu a fost apărat, deoarece oastea ținutului era plecată cu prepozitul Nicolae, vicecancelar al regelui, cel care va cădea străpuns împreună cu episcopul latin Raynaldus din Alba Iulia, de săgețile ostașilor lui Batu-khan și Subotai, la Mohi, exact în aceeași zi de 11 aprilie. Tot atunci au fost omorâți și călugării de la mănăstirea dominicanilor, pe care au incendiat-o. Oastea mongolă și-a continuat
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
celor dintâi sub suzeranitatea Hoardei de Aur, pentru timp de un veac întreg, de la 1242 la 1342. ȚĂRILE ROMÂNE SUB DOMINAȚIA HOARDEI DE AUR (1242-1342) Deși Coroana Ungară avea o cancelarie bine organizată și mulți cărturari catolici, cunoscători ai limbii latine, totuși nu ni s-a păstrat nici o cronică, în care să avem informații despre invazia mongolă din anul 1241 și despre perioada cât au stat în Panonia și în Țările Române noii cuceritori. Simon de Keza, care trăiește prin părțile
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Obiceiul, ca popoarele orientale să ridice trupe înarmate de la populațiile stăpânite, l-am văzut practicat de pecenegi și de cumani și mai înainte, față de români, și el nu era străin nici tătarilor veniți din aceleași părți. În general, diplomele ungare latine și bulele papale din secolele XIII și XIV vor folosi expresia de schismatici aproape întotdeauna numai pentru românii din Moldova și Țara Românească. Recrutarea soldaților din rândul popoarelor subjugate era un procedeu obișnuit al stăpânirii tătare - scrie B. D. Grecov
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
domnit doi ani, cu aprobarea lui Ladislau Cumanul. Pentru a le răsplăti faptele de vitejie, regele a acordat românilor vechi ortodocși „pământ în Maramureș între râurile Mureș și Tisa, locul numit Criș”, unde ei luându-și femei unguroaice din legea latină, trăiesc „până în ziua de azi”. În temeiul celor scrise destul de nebulos în această cronică, că românii vechi ortodocși au fost trimiși în ajutor de către Romanovicii din Roma Veche și românii noi de împăratul și papa de la Roma, la cererea lui
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
nume de la care populația Moldovei a păstrat până astăzi cuvântul nogaică, pentru cravașa folosită de cavaleria moldovenească. Merită menționat, de asemenea, ca aparținând aceleiași perioade de fricțiuni dintre genovezi și mongoli, alcătuirea unui lexicon cuman și persan cu o traducere latină, în Crimeea, scris în anul 1303, care cuprinde o serie de termeni orientali, cunoscut astăzi sub titlul de Codex cumanicus. Operă a unui genovez negustor sau misionar franciscan, Codex-ul se adresează negustorilor și clericilor în aceeași măsură, ca unii
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
se salveze până la unul, pe corăbiile lor. În acest timp, Papa se mulțumi doar cu numirea, în 1307, a unui legat apostolic pentru Galiția și Cumania, adică pentru Moldova și Țara Românească, după care a urmat, în 1310, un episcop latin cu titlul de Camenița, dar cu reședința la Hotin. (Io vescovo di Chocina). E sigur că teama de repetarea invaziilor domina spiritele de la Vatican și din Ungaria, încă în acel an când Svetoslav, țarul bulgar, izbuti să impună voința sa
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
-i înlocuiască din punctele cheie ale imperiului cu oameni devotați lui. Așa încât, în anul 1314, el putea scrie sultanului din Egipt că în statul său au rămas doar foarte puțini necredincioși. O hartă catalană, cu o relatare scrisă în limba latină, ne informează că noul han nu a lăsat să-i scape de sub control nici un oraș important, producător de veniturile din comerț până la Vicina din Dobrogea. Tamgaua tătărască flutura la Vicina, ca și la Licostomo, Chilia, Cetatea Albă sau Tana, după
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
descriu, odată cu aceste campanii, și o expediție în contra tătarilor, încât cu greu se poate distinge dacă unele fapte s-au petrecut în anii 1351 și 1352 sau în anii următori. La această concluzie se poate ajunge dacă cineva citește textul latin al celor două cronici. Pentru că nu este posibil și nici nu era timpul ca în curs de 15 zile de la 21 martie la 6 aprilie să fie asediată cetatea Belz, să se întâmple încheierea armistițiului cu jurăminte și ritualuri, să
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
să fie împinsă România. Ea a început sub otuzbirul Moscovei, spre sfârșitul anilor ’40, începutul anilor ’50 ai secolului trecut, când conducătorii comuniști ai României au impus ideea unei identității excesiv de... răsăritene a României. Până și limba română, de origină latină cu solide inserturi slave, a fost declarată de oamenii Moscovei o limbă mai degrabă de origină slavă cu vagi inserturi... latine. Astăzi, sub o altfel de presiune, reprezentată de nevoia disperată a României de a fi acceptată în structuri occidentale
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]