9,370 matches
-
Yamat Halashon), care a ajuns la o adâncime maximă de 180 metri. În perioada secării de acum 25,000 ani, s-a creat un șes - Kikar Hayarden (denumire biblică, în arabă Ghor) în care Iordanul a săpat și format o lunca inundabilă denumita Geon Hayarden (în arabă Zor). Acum circa 15,000 ani ce-a mai rămas din Lacul limbii s-a micșorat, lăsând în urma sa Marea Galileei și Marea Moartă. O secțiune în lățime a depresiunii prezintă o structură generală
Depresiunea tectonică a Iordanului () [Corola-website/Science/331162_a_332491]
-
Acum circa 15,000 ani ce-a mai rămas din Lacul limbii s-a micșorat, lăsând în urma sa Marea Galileei și Marea Moartă. O secțiune în lățime a depresiunii prezintă o structură generală în două trepte:1- una inferioară, reprezentând Lunca inundabilă a Iordanului, "Geon Hayarden" (ar."Zor") a cărei lărgime medie este de 1.200 metri, dar care în multe locuri se restrânge la 500 metri și chiar mai puțin; 2. una superioară - "Kikar Hayarden" (ar."Ghor"), unde se află
Depresiunea tectonică a Iordanului () [Corola-website/Science/331162_a_332491]
-
cu ploi iarna se pot vedea plante uni-anuale ca Spergularia diandra, Aizoon hispanicum, Mesembryanthemum nodiflorum, Stipa capensis sau iarba de stepa mediteraneană, Plantago ovata (psylium indian sau blond sau ispaghul), Ahronsohnia factorowski și altele. În albii se întâlnesc arbuștii amintiți. Lunca Iordanului este caracterizată de un habitat umed și sărat. De-a lungul Iordanului cresc arbori ca plopii de Eufrat sau de deșert (Populus euphraticus), tamariscul Nilului (Tamarix nilotica). Ici și colo în preajma unor izvoare de apa sărată cresc stuful de
Depresiunea tectonică a Iordanului () [Corola-website/Science/331162_a_332491]
-
sau stuful comun Phragmites australis. În ariile de sebkha sau malha cresc Arthrocnemum macrostachyum și specii de Suaeda. Dintre mamiferele erbivore în toate zonele Văii Iordanului se pot întâlni turme de antilope, de asemenea porcul spinos indian (Hystrix indica). În lunca Iordanului trăiesc și mistreți, în locurile stâncoase se pot găsi colonii de damani de stâncă, iar în regiunea șoselei Allon și în mlaștina Malha - iepuri de Cap (Lepus capensis). Pe tot cuprinsul văii sunt prezente și mamifere carnivore ca de
Depresiunea tectonică a Iordanului () [Corola-website/Science/331162_a_332491]
-
de damani de stâncă, iar în regiunea șoselei Allon și în mlaștina Malha - iepuri de Cap (Lepus capensis). Pe tot cuprinsul văii sunt prezente și mamifere carnivore ca de exemplu vulpea, lupul și într-o măsură mai mică hiena. În lunca Iordanului se mai pot găsi pisica de stuf (Felis chaus), bursucul, șacalul și nevăstuica. În mlaștina Malha trăiește caracalul și mangusta egipteană. În zona șoselei Allon se gasesc jderi. În mlaștina Malha și la Eyn Samia s-au văzut arareori
Depresiunea tectonică a Iordanului () [Corola-website/Science/331162_a_332491]
-
de Pecica” complet funcțional construit din cărămidă arsă după un model de acum 250 de ani, o bicicletă interactivă care, prin pedalare, creează energia necesară pentru rularea pe un ecran a unor trasee filmate de pe bicicleta, canoe sau avion din Lunca Mureșului. Muzeul dispune și de 60 de biciclete aflate la dispoziția vizitatorilor pentru a putea explora traseele și pistele internaționale de bicicletă care se află în zonă. Din punct de vedere arhitectural, proiectul este unul avangardist dar cu o puternică
Muzeul Digital din Pecica () [Corola-website/Science/331219_a_332548]
-
ploaie pe care clădirea o înmagazinează în rezervoare urmând mai apoi a o folosi la necesarul de apă nepotabilă. Aceeași terasă, acoperită cu gazon de iarbă, oferă o vedere panoramică la 360 de grade asupra împrejurimilor și a Parcului Natural Lunca Mureșului. Un alt concept aparte adăugat de Ionescu este faptul că pavajul din jurul clădirii împreună cu edificiul în sine reprezintă un uriaș ceas solar, umbra clădirii marcând cu exactitate ora pe cadranul din pavaj. Muzeul oferă oportunități de vernisaj, expoziție și
Muzeul Digital din Pecica () [Corola-website/Science/331219_a_332548]
-
Maglavit este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată pe teritoriul administrativ al județului Dolj. Aria naturală se află în extremitatea sud-vestică a județului Dolj (în Lunca Dunării), pe teritoriul administrativ al orașului Calafat și pe cele ale comunelor Cetate și Maglavit, în imediata apropiere de drumurilor naționale DN56A și DN56, care leagă municipiul Craiova de Calafat. Zona a fost declarată arie de protecție specială avifaunistică prin
Maglavit (sit SPA) () [Corola-website/Science/331312_a_332641]
-
2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 3.661 hectare. Aria protejată (încadrată în bioregiune geografică continentală a Câmpiei Dunării) reprezintă o zonă naturală (lacuri, râuri, mlaștini, turbării, păduri de foioase, pășuni, vii și livezi), unde, în lunca inundabilă a Dunării s-au format mai multe lacuri (Lacul Golenți, Lacul Hunia, Lacul Fântâna Banului și Lacul Maglavit) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate
Maglavit (sit SPA) () [Corola-website/Science/331312_a_332641]
-
Lacul Golenți, Lacul Hunia, Lacul Fântâna Banului și Lacul Maglavit) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege). Situl include rezervația naturală Pajiștea Cetate din Lunca Dunării. În arealul sitului este semnalată prezența mai multor păsări enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice. Specii de păsări migratoare: acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), stârc roșu ("Ardea
Maglavit (sit SPA) () [Corola-website/Science/331312_a_332641]
-
Acesta este situat în sud-vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Hunedoara. Aria naturală se află în partea central-nordică a județului Hunedoara, pe teritoriul administrativ al comunei Băița (în nordul satului Crăciunești și este străbătută de drumul județean DJ706A, care leagă localitatea Lunca de Băița. Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl de importanță comunitară „” s-a făcut prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță
Măgurile Băiței () [Corola-website/Science/331305_a_332634]
-
în limita impusă de patrimoniul deținut, să recreeze ceva din atmosfera atelierului cu ferastra largă spre nord și vedere spre grădină și pereții încărcați de lucrări. Aici, în colecția de artă se regăsesc peisaje din diversele sale călătorii din țară (lunca Siretului, Dobrogea, Nicorești, Agapia etc) și străinătate: Egipt (1906), Italia, Spania, Balcic. Artistul cunoștea împrejurimile orașului destul de bine în momentul în care se hotărăște în primăvara anului 1922 să-și clădească atelierul la Târgoviște, deoarece pictase în 1914 la Viforâta
Casa - Atelier „Gheorghe Petrașcu” () [Corola-website/Science/331335_a_332664]
-
din 30 noiembrie 2004 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone) rezervația primește numele de "", iar suprafața teritorială se mărește la 2.020 hectare. Aria naturală suprapusă sitului de importanță comunitară - "Mestecănișul de la Reci", se află în lunca Râului Negru, afluent al Oltului, de-a lungul căruiau s-au format dune de nisip, unele înalte de 6 m. În rezervație se găsesc lacuri și mlaștini eutrofe, populate de o serie de specii rare, relicte glaciare cum sunt mesteacănul
Mestecănișul de la Reci și Bălțile de la Ozun-Sântionlunca () [Corola-website/Science/331405_a_332734]
-
Păsări (protejate prin "Directiva CE 147 din 30 noiembrie 2009", privind conservarea păsărilor sălbatice) cu specii de: acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), uliu păsărar ("Accipiter nisus"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), fâsă de luncă ("Anthus pratensis"), fâsă de munte ("Anthus spinoletta"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), ieruncă ("Tetrastes bonasia"), cânepar ("Carduelis cannabina"), sticlete ("Carduelis carduelis"), florinete ("Carduelis chloris"), scatiu ("Carduelis spinus"), barză neagră ("Ciconia nigra"), șerpar ("Circaetus gallicus"), erete-vânăt ("Circus cyaneus
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
Vest) nu trebuie confundată cu Regiunea de dezvoltare Nord-Est. Regiunile istorice învecinate sunt: Din punct de vedere istorico-geografic, specificitatea teritoriului se încadrează între obstacolele naturale reprezentate de Carpații Orientali la apus, adâncul canion al văii Nistrului la miazănoapte și răsărit, luncile umede și mlăștinoase ale Nistrului inferior, limanelor Basarabene, Dunării de Jos și Siretului inferior la miazăzi, care au reprezentat în decursul vremurilor limite ale Tirgeților, Carpilor, Bastarnilor, Iașilor și însfârșit ale romanicilor orientali. Spațiul moldovenesc - anume suprafața vechiului Principat al
Moldova () [Corola-website/Science/334107_a_335436]
-
576 hectare) este încadrată în bioregiunea geografică continentală a Podișului Central Moldovenesc, la confluenta Bistriței cu Șiretul și în aval de aceasta. Situl reprezintă o zonă naturală (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, terenuri arabile cultivate, păduri aluviale, pajiști și pășuni) în lunca mijlocie a Șiretului; ce asigură condiții prielnice de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. Situl dispune de clase de habitate naturale (ape dulci continentale, mlaștini, smârcuri, turbării, pajiști ameliorate și culturi
Lacurile de acumulare Buhuși - Bacău - Berești () [Corola-website/Science/334143_a_335472]
-
a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în nordul României, pe teritoriile județelor Bistrița Năsăud și Suceava. Aria naturală se întinde în extremitatea estică a județului Bistrița Năsăud pe teritoriul administrativ al comunei Lunca Ilvei și în cea sud-vestică a județului Suceava, pe teritoriile comunelor Coșna și Poiana Stampei. Aceasta este străbătută de drumul județean DJ172D, care leagă Ilva Mare, Bistrița-Năsăud de Teșna, Suceava. Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl de importanță
Larion () [Corola-website/Science/334278_a_335607]
-
confluenta cu Suceava și Moldova și în rest de 4 - 6 km. Este adâncit cu peste 150 m în Podișul Sucevei, fiind dominat de podișurile vecine prin versanți povârniți, iar profilul sau transversal este relativ simetric. Tot la acest nivel, lunca să (de 2 - 4 km lățime și cu 3 trepte -la 2 m, 4 m, respectiv la 6 - 8 m) are caracteristicile unei câmpii de acumulare. Albia Șiretului este aici despletita și cu meandre, cu sectoare cu exces de umiditate
Culoarul Siretului () [Corola-website/Science/334311_a_335640]
-
cu 3 trepte -la 2 m, 4 m, respectiv la 6 - 8 m) are caracteristicile unei câmpii de acumulare. Albia Șiretului este aici despletita și cu meandre, cu sectoare cu exces de umiditate și cursuri părăsite numeroase. Terasele care încadrează lunca au 7 - 8 trepte, o extindere deosebită având cea de 10 - 15 m. Până la altitudinea de 60 - 70 m terasele sînt acoperite de depozite groase de luturi loessoide. Cea mai înaltă are altitudinea relativă de 200 - 210 m. În zonele
Culoarul Siretului () [Corola-website/Science/334311_a_335640]
-
în stoluri. Pentru a cuceri femela, masculul execută acrobații complexe în zbor, aterizând în cuibul ei într-o manieră grandioasă. Atât masculii, cât și femelele sunt monogami. Ciufii de câmp își amenajează cuiburile în spații deschise, ca preeria, tundra, savana, lunca. Cuiburile propriu-zise sunt confecționate din frunze, fire de iarbă și pene. Femela depune 4-7 ouă; acest număr poate varia până la 12 ouă în anii în condiții de abundență a hranei. Clocirea are loc o dată pe an. Ouăle sunt clocite de
Ciuf de câmp () [Corola-website/Science/334354_a_335683]
-
specii de "Microtus", în Nearctic șoarecele de câmp ("Microtus pennsylvanicus"). Vânătoarea are loc mai mult noaptea, dar uneori și ziua sau la răsărit, atunci când prada este mai activă. Zboară la altitudini foarte mici și atacă prada cu ghearele. Asupra aceleiași lunci sau poieni pot vâna simultan mai mulți ciufi. Prada o constituie în mare rozătoarele, dar și alte mamifere mici, precum veverițele, șobolanii, liliecii, cârtițele. Atacă și păsări mici, mai ales atunci când se află în apropierea litoralului. Pentru a completa dieta
Ciuf de câmp () [Corola-website/Science/334354_a_335683]
-
de nisip : Balta Mică a Brăilei, Brațul Măcin, Canaralele Dunării, Cheile Nerei-Beușnița, Comana, Corabia-Turnu Măgurele, Crișul Alb, Crișul Alb între Gurahonț și Ineu, Crișul Negru, Defileul Crișului Alb, Defileul Crișului Negru, Defileul Mureșului, Delta Dunării, Dunărea la Gârla Mare - Maglavit, Lunca Buzăului, Lunca Inferioară a Crișului Repede, Lunca Joasă a Prutului, Lunca Mijlocie a Argeșului, Lunca Mureșului Inferior, Lunca Râului Doamnei, Lunca Siretului Inferior, Lunca Timișului, Oltenița-Mostiștea-Chiciu, Oltul Mijlociu-Cibin-Hârtibaciu, Oltul Superior, Râpa Lechința, Râul Motru, Râul Mureș între Lipova și Păuliș
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
Balta Mică a Brăilei, Brațul Măcin, Canaralele Dunării, Cheile Nerei-Beușnița, Comana, Corabia-Turnu Măgurele, Crișul Alb, Crișul Alb între Gurahonț și Ineu, Crișul Negru, Defileul Crișului Alb, Defileul Crișului Negru, Defileul Mureșului, Delta Dunării, Dunărea la Gârla Mare - Maglavit, Lunca Buzăului, Lunca Inferioară a Crișului Repede, Lunca Joasă a Prutului, Lunca Mijlocie a Argeșului, Lunca Mureșului Inferior, Lunca Râului Doamnei, Lunca Siretului Inferior, Lunca Timișului, Oltenița-Mostiștea-Chiciu, Oltul Mijlociu-Cibin-Hârtibaciu, Oltul Superior, Râpa Lechința, Râul Motru, Râul Mureș între Lipova și Păuliș, Râul Mureș
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
Măcin, Canaralele Dunării, Cheile Nerei-Beușnița, Comana, Corabia-Turnu Măgurele, Crișul Alb, Crișul Alb între Gurahonț și Ineu, Crișul Negru, Defileul Crișului Alb, Defileul Crișului Negru, Defileul Mureșului, Delta Dunării, Dunărea la Gârla Mare - Maglavit, Lunca Buzăului, Lunca Inferioară a Crișului Repede, Lunca Joasă a Prutului, Lunca Mijlocie a Argeșului, Lunca Mureșului Inferior, Lunca Râului Doamnei, Lunca Siretului Inferior, Lunca Timișului, Oltenița-Mostiștea-Chiciu, Oltul Mijlociu-Cibin-Hârtibaciu, Oltul Superior, Râpa Lechința, Râul Motru, Râul Mureș între Lipova și Păuliș, Râul Mureș între Brănișca și Ilia, Râul
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
Nerei-Beușnița, Comana, Corabia-Turnu Măgurele, Crișul Alb, Crișul Alb între Gurahonț și Ineu, Crișul Negru, Defileul Crișului Alb, Defileul Crișului Negru, Defileul Mureșului, Delta Dunării, Dunărea la Gârla Mare - Maglavit, Lunca Buzăului, Lunca Inferioară a Crișului Repede, Lunca Joasă a Prutului, Lunca Mijlocie a Argeșului, Lunca Mureșului Inferior, Lunca Râului Doamnei, Lunca Siretului Inferior, Lunca Timișului, Oltenița-Mostiștea-Chiciu, Oltul Mijlociu-Cibin-Hârtibaciu, Oltul Superior, Râpa Lechința, Râul Motru, Râul Mureș între Lipova și Păuliș, Râul Mureș între Brănișca și Ilia, Râul Mureș între Iernuțeni și
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]