9,527 matches
-
și la Bănești, ori luate din casă, chiar din zestrea Profiriței. În familia agăi Grigore s-a întețit o mare ceartă, iar traiul lor, în comun, a devenit imposibil. Amîndoi s-au dus la Iași, pentru a se hotărî divorțul. Mitropolitul Veniamin, văzînd cearta dintre soții Cananău, la 4 februarie 1829 a hotărît să-i "răzlețească" pe doi ani. Ca urmare a acestei hotărîri, aga Grigore a rămas singur, la Bănești, iar soția sa, Profirița, a plecat la Botoșani, unde, ca să
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
nu și-a adus acasă soția, de la Botoșani, iar ea, din cauza aceasta, s-a îmbolnăvit de nervi. Începînd din 1837, Profirița a fost pusă sub curatelă, iar aga Grigore, nemai putînd continua situația de căsătorit, dar fără soție, a cerut mitropolitului să-i desfacă cununia bisericească. La 20 decembrie 1838, mitropolitul Veniamin, cu cartea nr. 965, le-a dezlegat cununia, însă cu o clauză draconică: Pentru că amîndouă părțile sunt ajunși în vîrsta bătrînețelor și au copiii mai vîrstnici, sunt opriți despre
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
din cauza aceasta, s-a îmbolnăvit de nervi. Începînd din 1837, Profirița a fost pusă sub curatelă, iar aga Grigore, nemai putînd continua situația de căsătorit, dar fără soție, a cerut mitropolitului să-i desfacă cununia bisericească. La 20 decembrie 1838, mitropolitul Veniamin, cu cartea nr. 965, le-a dezlegat cununia, însă cu o clauză draconică: Pentru că amîndouă părțile sunt ajunși în vîrsta bătrînețelor și au copiii mai vîrstnici, sunt opriți despre altă însoțire pentru de-a pururi"71. Din căsătoria lor
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
în 1973. Pentru Costandin Sion, cei căftăniți astfel erau niște "golani", niște "calici răpănoși", niște "pocituri răpănoase", "toate gunoaiele țării", boieriți "ca să măscărească noblesa Moldovei". El arată, nominal, doi plăcintari din Iași, un brăgar din Galați, și un blănar al mitropolitului Veniamin, care și-au cumpărat decrete de căminari de la domnitorul Mihail Sturza (pag. 138, 285 și 309). Un Buiucliu, fost negustor de vite și tutungiu, apoi posesor pe moșiile lui Iorgu Ghica, a devenit căminar și comis, tot de la Mihail
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Catinca, n-a mai vrut să-și facă pomană; nu l-a mai putut suferi în casă pe acest străin, așa că el a trebuit să plece. S-a mutat în Feldgasse, unde, "vreme de mai multe sîptămîni", Vasile Morariu, fiul mitropolitului Silvestru, îi trimetea, în fiecare zi, mîncarea (amiaza) printr-un băiat, Gheorghe Albescu 85. Și, fiindcă astfel de trai nu se putea îndelunga la nesfîrșit, în primăvara anului 1866 Eminescu părăsi Bucovina. Ștefanelli ne spune că "n-a știut nimeni
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
identificată ca izvor al primei transpuneri românești a Alexandriei, realizată în a doua jumătate a secolului al XVI-lea. Cartea a cunoscut o rapidă răspândire, integrându-se fondului de cultură românească. Neagoe Basarab reproducea pasaje în „învățăturile” sale; în 1562, mitropolitul Grigore al Sucevei punea să i se copieze la mănăstirea Neamț versiunea sârbească a Alexandriei. Manuscrisul primei traduceri românești nu s-a păstrat. Prin miscelaneul Codex Neagoeanus (1620), datorat preotului Ion Românul din satul Sânpetru (Hunedoara), s-a transmis cea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285243_a_286572]
-
cât mai multe condeie în jurul unui program bine articulat. N-a ajuns totuși să scoată revista decât la 19 martie, cum se poate afla dintr-o misivă către C. Hurmuzachi, scrisă "în mijlocul teascurilor și al zețarilor". Avea acum, sprijinit de mitropolitul Veniamin, editură și tipografie proprie, pe seama cărora a schițat un întreg program de publicații istorice, literare și de altă natură. "Novitatea cea mai de căpetenie", după propria lui expresie, era însă Dacia literară. Ce ne poate spune azi programul acestei
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Titulescu, N., 233 Tocqueville, Alexis de, 127 Tolstoi, 227 Tonegaru, C., 262 Tournier, M., 239 Toynbee, 50, 165, 173, 240 Tudoran, Dorin, 263 Țurcanu, I., 216, 217 Ureche, 243, 253 Urechia, V.A., 232 Valéry, P., 30, 179, 193 Veniamin, mitropolit, 140 Verdery, K., 7 Vinogradov, V.N., 200 Virgil, 185 Voltaire, 186, 187, 213, 225 Wagner, R., 8 Weber, Max, 94 Weil, Jean Albert, 136 Wells, Ronald A., 173, 179, 180, 181, 182 Wiesel, Elie, 261, 263 Wilson, 118 Wolterstorff, Nicholas
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Compartimentul nostru din IJ Timiș al M.I. nu deține date din care să rezulte că A.V. acordă sprijin unor elemente care au desfășurat activitate legionară. [...] Nu se verifică faptul că este preocupat să depisteze informatori ai organelor de securitate. [...] Mitropolitul B.G. a acordat lui S.D. titlul de stavrofor (dreptul de a purta cruce cu lănțișor), ceea ce nu reprezintă nimic, mai ales pentru securitatea statului. Deoarece din analiza informațiilor, precum și în timpul verificărilor a rezultat că acestea sunt tendențioase, rugăm ca în
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
viitor să ne furnizați date utile pe profilul muncii noastre, sens în care aceste probleme să fie discutate în detaliu cu sursele dvs.” Adresă, 20.07.1981: „[...] Vă facem cunoscut că, în ultimul timp, am obținut informații că A.V., mitropolitul L., are o atitudine necorespunzătoare față de unii profesori de la Seminarul Ortodox din Caransebeș, precum și față de unii preoți din județul Caraș-Severin. Informațiile respective se referă la următoarele aspecte: La începutul acestui an, A.V. a apelat la sprijinul profesorului S.F. din
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
unii preoți din județul Caraș-Severin. Informațiile respective se referă la următoarele aspecte: La începutul acestui an, A.V. a apelat la sprijinul profesorului S.F. din Caransebeș, să depisteze împreună cu G. I. sursele organelor de securitate existente la Seminarul Ortodox. Recent, mitropolitul ar fi demascat pe T.S. și R.A., profesori la Seminarul din Caransebeș, ca fiind informatori ai securității și le-a atras atenția, în public, că, dacă colaborează cu securitatea, „își trădează colegii de muncă”. [...] Deoarece sus-numitul urmează să fie promovat
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
să se comporte satisfăcător în colaborarea cu organele noastre. Ca urmare a atitudinii sale pozitive atât în relațiile cu organele securității, cât și cu organele departamentului cultelor, precum și cele administrative locale (regiunea Banat), în anul 1962 a fost promovat în funcție de mitropolit al B. în locul lui L.V., care era implicat în deturnări de fonduri, fapt pentru care a fost judecat de o comisie de disciplină a Sinodului BOR și pensionat. În această perioadă, agentul «Popa Vasile» a fost folosit atât pe plan intern
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
atmosferă și să se ocupe mai mult de «cele lumești», el totuși a continuat cu izolarea. Explicația pe care a dat-o a fost aceea că, în jurul mitropoliei, foiesc tot felul de elemente care au fost și în anturajul fostului mitropolit D.F., care ar putea să încerce compromiterea lui, pentru a le rezolva. Din această cauză, relațiile lui sunt puține la număr și legăturile cu aceste elemente sunt foarte sporadice. De aceea este necesar să se insiste pe această linie, analizându
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
adus de la Vatican prin intermediul Misiunii Americane în săptămâna trecută.” Nota nr. 29 21 ianuarie 1946: „În cercurile romano-catolice din Capitală, a căror atitudine antisovietică și antidemocratică este bine cunoscută, se comentează vizita recentă a Nunțiului Papal D.H. și a arhiepiscopului Mitropolit L. făcută Patriarhului S. Această vizită, se susține în cercurile amintite, ar fi avut ca scop consolidarea concordatului dintre Vatican și Biserica Româno-Ortodoxă, problemă ce interesează deopotrivă și cercurile Bisericii Greco-Catolice, formate în mare parte din aderenți ai D-lui
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
este neîndreptățit de Guvernul Român și, ca atare, cere sprijinul Bisericii Ortodoxe Ruse. Asemenea memorii a mai trimis la Procuratura Generală din București, Președintele Curții Supreme București, decanul Facultății de Drept București, Institutul Teologic București și Sibiu, patriarhului Justinian, tuturor mitropoliților și episcopilor, precum și ziarului Scânteia. În ziua de 27.07.1954, D.H. însoțit de călugărul M.M. și de informatorul nostru „Horia”, din nou a mers în audiență la conducerea Guvernului, respectiv la tov. Gh. Gheorghiu-Dej. La conducerea Guvernului, au fost
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
etc. Tot ei sunt cei care umblă pe la autorități și fac procese Ministerelor Cultelor pentru a crea impresia că mișcarea stilistă ar fi o mare problemă de mase care, în prezent, ar fi persecutată. În sfârșit, tot ei călătoresc pe la mitropolitul lipovan K. (din Brăila) pentru ca, împreună cu acesta, să facă o „federație a stiliștilor” din RPR. 3. Analizați fiecare în parte, toți acești agitatori stiliști sunt, din punct de vedere religios, în completă neorânduială: poartă uniforme călugărești, fără să aibă drept
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
este anticonstituțională. Însă, pentru prima dată, Sinodul admite că unii dintre preoți ar fi putut colabora cu Securitatea. În comunicat nu se menționează faptul că există și ierarhi care au făcut acest lucru, nu numai simpli preoți. [...].” * I.P.S.S. Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului, este una dintre figurile emblematice ale Bisericii Ortodoxe Române. Nicolae Corneanu a avut curajul să-și recunoască erorile din trecut. De aceea, și-a propus să nu mai facă nici un compromis. Nicolae Corneanu spune că tot ce a făcut
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
adins și poruncesc boalei să slăbească”. (8) Trebuie să facem precizarea că, în pragul secolului al XVII lea, în Moldova, existau doar două bolnițe - spital: una la Mănăstirea Dragomirna și alta laică la Suceava, ambele ctitorite în anul 1619 de Mitropolitul Anastase Crimca. Ulterior, s-au înființat și alte bolnițe-spital la Mănăstirea Neamț, Mănăstirea Secu (Bolnița lui Paisie). Un moment important în asistența medicală și viața așezămintelor spitalicești este înființarea în 1757 a Spitalului “Sfântul Spiridon” din Iași, a cărui Epitropie
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
socrul neîntârziind să apară, zdruncinând lumea tânărului neobișnuit cu răutățile. Este tratat ca o slugă, este umilit și toate visurile și planurile lui sunt spulberate chiar de propria familie. Nemaiputând suporta aceste tratamente și neavând niciun sprijin, înaintează o jalbă Mitropolitului, însă nu i se face dreptate, din contra, calvarul i se asprește, fiind închis în beciurile Mitropoliei. Mai înaintează o plângere, o „Plecată și lăcrămătoare suplică”, însă nici aceasta nu este salvatoare, Creangă fiind obligat să se împace cu socrul
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
CÂRLOVA, Vasile (4.II.1809, Buzău - 18.IX.1831, Craiova), poet. Se trăgea dintr-o familie de mici boieri buzoieni, care număra printre înaintașii îndepărtați un mitropolit al Ungro-Vlahiei, Luca, născut în Cipru. Tatăl, vel medelnicerul Ioniță Cârlova, a fost și ispravnic de Buzău. Mama, Sevastița, era fiica clucerului Vasile Lăcusteanu. După moartea timpurie a părinților, a fost crescut de o soră a mamei, măritată cu stolnicul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286110_a_287439]
-
alte colecții, precum și câteva inscripții din mănăstiri și biserici. Cronicilor slavo-române, în special celei a episcopului Macarie al Romanului și celei a călugărului Azarie, le sunt consacrate studiile Slaviano-moldavskaia letopis monaha Azariia („Izvestiia otdeleniia russkogo iazâka i slovesnosti”, 1908), Romanskii mitropolit Makarii i novootkrâtaia ego slaviano-moldavskaia letopis 1541-1551 gg. („Jurnal Ministerstva Narodnogo Prosveșceniia”, 1909), Die ältesten slavischen Chroniken moldauischen Ursprungs. Eine Untersuchung über die Redaktionen und Kritik der Texte („Archiv für slavische Philologie”, 1909). Inspirându-se din lapidara caracterizare a lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287493_a_288822]
-
Nu pot fi trecute cu vederea nici cărțile sale Grigorii Țamblak. Ocerk ego jizni, administrativnoi i knijnoi deiatelnosti (1904) și Iz istorii slavianskoi propovedi v Moldavii (1906), care, în ciuda unor idei preconcepute, decurgând din identificarea nejustificată a cunoscutului cărturar bulgar, mitropolit al Kievului la începutul secolului al XV-lea, cu monahul Gavriil de la Neamț, măiestru copist de manuscrise, își păstrează într-o anume măsură valoarea documentară referitoare la circulația și copierea scrierilor bizantino-slave în Țările Române. Pe lângă articolele din tinerețe despre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287493_a_288822]
-
în primele luni ale anului 1859. Doar patru numere, nenumerotate și nedatate, au ieșit din această publicație redactată de B. P. Hasdeu. Alături de studii istorice sunt incluse și două lucrări de interes istorico-literar: Poezia năciunară și Pomelnicul domnilor Moldovei de mitropolitul Dosoftei. În cea de-a doua, Hasdeu subliniază importanța poeziei populare pentru dezvoltarea poeziei românești culte și afirmă, totodată, necesitatea studierii literaturii române în raporturile ei cu literaturile străine. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287052_a_288381]
-
cu o cronică privind Întreaga istorie a Țării Românesti, frații David și Teodor Corbea, fiii unui preot din Brașov, renumitul psalt „ Filotei sin agăi Jipăi”, de la care a rămas prima Psaltichie Românească cunoscută, episcopii Mitrofan și Damaschin de la Buzău, mitropoliții Teodosie și urmașul său, marele cărturar Antim, originar din Iviria, românizat și identificat Întru totul cu năzuințele credincioșilor pe care-i păstorea. La aceștia se adaugă și mulți copiști de la manuscrise românești, clerici sau mireni. Rezistența ortodoxă și națională a
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Ștefania Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92323]
-
și identificat Întru totul cu năzuințele credincioșilor pe care-i păstorea. La aceștia se adaugă și mulți copiști de la manuscrise românești, clerici sau mireni. Rezistența ortodoxă și națională a marii majorități a preoților și credincioșilor transilvăneni a fost susținută de mitropolitul Teodosie și de Constantin Brâncoveanu, care le trimite ajutoare bănești până la sfârșitul vieții sale. Tipografia adusă din Țara Românească la Alba Iulia de către Atanasie Anghel a fost mutată după 1700 la Blaj, În slujba Bisericii unite. De aceea, pentru
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Ștefania Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92323]