9,927 matches
-
40 atm se condensează sub forma unui lichid incolor. Punctul de fierbere este de -83,7 °C, iar cel de topire este de -112 °C. În stare solidă se prezintă ca o masă albă cristalină. Cristalizează într-o rețea cubică moleculară. Temperatura și presiunea critică au valorile 51,46 °C și, respectiv, 81,6 atm. În stare lichidă nu conduce curentul electric. Formează un amestec azeotrop cu apa ce conține 20,24% HCl și distilă la 110 °C. Dizolvarea PCl și
Acid clorhidric () [Corola-website/Science/307993_a_309322]
-
o copie a discului, Sydney și Marshall se reîntâlnesc și se reîntorc în Los Angeles. Data originală de difuzare: 6 aprilie, 2005 În timp ce încearcă să găsească informații despre tatăl lui Vaughn, Vaughn și Sydney descoperă că "Privighetoarea" este o armă moleculară localizată într-un reactor nuclear din Siberia. Sloane și Jack știu despre legătura pe care proiectul "Privighetoarea" o are cu Elena Derevko. Cei doi îi folosesc mai târziu pe Sydney și Vaughn ca să aducă informațiile găsite la APO. Între timp
Episoade Alias (Sezonul 4) () [Corola-website/Science/307987_a_309316]
-
anii 1838/40 francezul Desbassayns de Richmont a reușit să sudeze cu o flacără de hidrogen două plăci de plumb. La sudura cu arc cu hidrogen atomic se utilizează energia de recombinare (-436,22kJ/mol) a hidrogenului atomic în hidrogen molecular rezultând în punctul de sudare o temperatură de până la 4000°C. La sudură în mediu cu gaz inert, hidrogenul este utilizat și în componența gazului de protecție ex.( Arcal 10 = 10 % Hidrogen, 40 % Argon, 50 % Azot). În tehnica spațială hidrogenul
Utilizarea hidrogenului () [Corola-website/Science/308015_a_309344]
-
când este însoțită de genu varum secundar), tumefacția sinovială și hidartroza (întiâi va fi controlată inflamația și doar după aceea vor fi administrate viscosuplimentatoarele), prezența unui obstacol intraarticular (întâi va fi scos obstacolul). Probleme nerezolvate: dozajul optim și dacă greutatea moleculară a preparatului este important și cum. Se pare că produsele cu greutate mai mare sunt mai eficace. 3) corticoizii administrați intraarticular: în prezent există 2 mari opinii privitoare la această terapie: Complicații: injectarea corticoizilor în tendoane crește riscul de ruptură
Gonartroză () [Corola-website/Science/307567_a_308896]
-
căldurii se pierde în negura vremurilor. O mare realizare a omului preistoric a fost utilizarea focului. Pentru explicarea fenomenelor termice în antichitate s-au dat explicații mitologice. Concepția despre natura căldurii a evoluat de la concepțiile mistice din antichitate până la teoria moleculară de astăzi. Căldura este adesea utilizată în sensul de energie termică. Când un sistem termodinamic primește căldură, temperatura și energia sa termică crește, iar când cedează căldură, temperatura și energia sa termică scade. În sensul strict al cuvântului, în timp ce energia
Căldură () [Corola-website/Science/306704_a_308033]
-
de schimb de energie. În termodinamică, pentru studiul căldurii, în locul noțiunii de "energie termică", greu de definit, se preferă noțiuni ca energie internă, lucru mecanic, entalpie, entropie, noțiuni care pot fi definite exact fără a recurge la noțiunea de mișcare moleculară. Sursele de căldură pe care omul le poate folosi sunt: Vezi și la temperatură. Mărimi folosite în domeniul termic și definițiile lor Pentru transformări termodinamice în gaze perfecte, modificarea energiei interne, respectiv a entalpiei se pot exprima în funcție de capacitatea termică
Căldură () [Corola-website/Science/306704_a_308033]
-
propus de învățătorul său, Bunsen. Studiul pe cacodil a produs descoperirea unor compuși organo-metalici interesanți. Deducțiile teoretice care-l inspirau în considerațiile despre aceste “trunchiuri” erau mai interesante și mai importante decât “trunchiurile” însele. Și-a dat seama de isonomia moleculară între ei și compușii organo-metalici; el a văzut profilul lor molecular adevărat în oxigen , sulfuri sau compuși cu clorul a acelor metale; de la care a respectat derivarea prin substituție a unui grup organic pentru oxigen , sulf, etc. În acest fel
Edward Frankland () [Corola-website/Science/307806_a_309135]
-
unor compuși organo-metalici interesanți. Deducțiile teoretice care-l inspirau în considerațiile despre aceste “trunchiuri” erau mai interesante și mai importante decât “trunchiurile” însele. Și-a dat seama de isonomia moleculară între ei și compușii organo-metalici; el a văzut profilul lor molecular adevărat în oxigen , sulfuri sau compuși cu clorul a acelor metale; de la care a respectat derivarea prin substituție a unui grup organic pentru oxigen , sulf, etc. În acest fel ei i-au dat posibilitatea de răsturna teoria compușilor conjugați. În
Edward Frankland () [Corola-website/Science/307806_a_309135]
-
temperatura de tip PEMFC În condiții anaerobe, din biomasă se poate obține hidrogen prin fermentație direct cu ajutorul microorganismelor. Dacă se utilizează culturi bacteriele mixte, ultima verigă a lanțului nutrițional va trebui decuplată. Deoarece din considerente de cinetica reacțiilor eliberarea hidrogenului molecular de către microorganisme are loc doar la presiuni relative foarte mici, cade în sarcina constructorului respectiv utilizatorului bioreactorului menținerea acesteia în limite reduse, cu toate că sunt prezente și bacterii ce consumă hidrogen și care generează metan și sau reduc nivelul de sulf
Fabricarea hidrogenului () [Corola-website/Science/307810_a_309139]
-
prelua rolul de tampon pentru energia produsă. În comparație cu hidrocarburi care sunt stocate la locul de utilizare (benzina în rezervoare, gazul metan în butelii), hidrogenul este foarte greu de depozitat cu tehnologia actuală. Datorită proprietăților sale fizice și chimice mânuirea hidrogenului molecular este mai pretențioasă decât a combustibililor utilizați până acum. Hidrogenul are o densitate foarte mică rezultând o puterea energetică raportată la volum scăzută (cca 1/3 din cea a gazului metan, dar de trei ori mai mare dacă se ia
Stocarea hidrogenului () [Corola-website/Science/307832_a_309161]
-
apariția fierberii. De asemenea se poate forma gheață în jurul rezervorului, care în continuare poate contribui la apariția fenomenului de coroziune dacă se deteriorează izolația. Izolația pentru rezervor este deobicei foarte scumpă și sensibilă. O altă modalitate pentru reducerea presiunii hidrogenului molecular este dizolvarea în alte materiale. Unele au stare de agregare lichidă și sunt ușor de încărcat cu hidrogen altele stare de agregare solidă și din ele se pot fabrica tablete. Hidrogenul este stocat in golurile rețelei metalului. Un metru cub
Stocarea hidrogenului () [Corola-website/Science/307832_a_309161]
-
astfel de recipienți trebuie să fie de grad înalt de puritate pentru a nu contamina suprafețele de adsorbție (ex. 10 ppm O maximum în H, monoxid de carbon, hidrocarburi și apă la nivel redus) Pe lângă posibilitatatea depozitării hidrogenului sub formă moleculară, mai există o întregă gamă de soluții de stocare și transport sub formă de compuși chimici. Îndeosebi se pretează în acest scop alcoolii ex. metanolul. Din acestea prin reformare se obține un amestec de gaze bogat în hidrogen. Această posibilitate
Stocarea hidrogenului () [Corola-website/Science/307832_a_309161]
-
este un set de simetrii a geometriei tridimensionale a lui Euclid, cu ajutorul căreia se descrie simetria unui corp. În cristalografie există 32 de clase de cristalizare posibile, a căror precizare este importantă pentru descrierea spațială a cristalului respectiv. În fizica moleculară, aceste grupe de puncte de simetrie sunt indispensabile pentru reprezentarea spectroscopică a moleculei. Grupa de simetrie a unui corp este privită din punct de vedere matematic ca o mulțime a tuturor sistemelor de operații posibile. Astfel de sisteme de operații
Clasă cristalografică () [Corola-website/Science/307953_a_309282]
-
obținute prin rotirea acestora, care în general nu pot fi comutative sau translative. Sunt mai răspândite în cristalografie două sisteme de sisteme, și anume sistemul lui Carl Hermann și al lui Hermann-Mauguin, ambele fiind acceptate pe plan internațional. În fizica moleculară este acceptat sistemul de simboluri a lui Schoenflies. Nu toate simetriile axelor de rotire unei molecule pot fi aplicate în cazul unui cristal, lucru observat de Pierre Curie.
Clasă cristalografică () [Corola-website/Science/307953_a_309282]
-
astăzi amilază. În 1896, chimistul german Eduard Buchner (1860 - 1917) explică mecanismul fermentației alcoolice. Un alt eveniment important îl constituie descoperirea genei și a rolului jucat de aceasta în transferul informației celulare, când asistăm la apariția unui domeniu nou, biologia moleculară. În a doua jumătate a secolului al XX-lea, James D. Watson, Francis Crick, Rosalind Franklin și Maurice Wilkins determină structura ADN-ului. În 1838, Michael Faraday (1791 - 1867) descoperă radiația catodică, ceea ce conduce la studiul particulelor elementare. Fizicianul german
Istoria chimiei () [Corola-website/Science/308466_a_309795]
-
sistem fizic să fie discretă, ceea ce îl determină pe Max Planck (1858 - 1947) să formuleze, în 1900, ipoteza cuantică. În 1927, fizicianul și chimistul american Robert S. Mulliken (1896 - 1986) împreună cu fizicianul german Friedrich Hund (1896 - 1997) elaborează "teoria orbitalului molecular". Americanul John C. Slater (1900 - 1976) introduce, în 1930, un model matematic bazat pe funcții exponențiale pentru descrierea orbitalului atomic. Chimistul american Linus Pauling (1901 - 1994) se remarcă prin aplicarea mecanicii cuantice în chimie. Descoperirile sale au condus savanții britanici
Istoria chimiei () [Corola-website/Science/308466_a_309795]
-
în 1923. În 1934 Alexander Prochorov s-a alăturat Departamentului de Fizica al Universității de Stat, Leningrad. A participat la lecturile profesorului V.A. Fock (mecanica cuantică, teoria relativității). Profesorul S.E. Frish (fizică generală, spectroscopie) și profesorul E.K. Gross (fizică moleculară). După ce a absolvit în 1939 a devenit student postuniversitar al Institutului de Fizica Lebedev din Moscova, în laboratorul de oscilații condus de Academicianul N.D. Papaleksi. Aici a început să studieze problemă propagării undelor radio. În iunie 1941, a fost mobilizat
Alexandr Mihailovici Prohorov () [Corola-website/Science/307410_a_308739]
-
D.V. Skobeltzyn, director al institutului și academicianul M.A. Leontovich, au acordat o deosebită asistență în dezvoltarea cercetării privind radiospectroscopia și electronică cuantică. Investigațiile duse de Basov și Prochorov în câmpul spectroscopiei de microunde a rezultat în ideea unui oscilator molecular. Aceștia au dezvoltat bazele teoretice pentru crearea unui oscilator molecular și deasemenea au construit un oscilator molecular ce funcționa pe baza amoniacului. În 1955, Basov și Prochorov au propus o metodă de producere a unei absorții negative care a fost
Alexandr Mihailovici Prohorov () [Corola-website/Science/307410_a_308739]
-
au acordat o deosebită asistență în dezvoltarea cercetării privind radiospectroscopia și electronică cuantică. Investigațiile duse de Basov și Prochorov în câmpul spectroscopiei de microunde a rezultat în ideea unui oscilator molecular. Aceștia au dezvoltat bazele teoretice pentru crearea unui oscilator molecular și deasemenea au construit un oscilator molecular ce funcționa pe baza amoniacului. În 1955, Basov și Prochorov au propus o metodă de producere a unei absorții negative care a fost numită “metodă de pompare”. Din 1950 până în 1955, Prochorov și
Alexandr Mihailovici Prohorov () [Corola-website/Science/307410_a_308739]
-
cercetării privind radiospectroscopia și electronică cuantică. Investigațiile duse de Basov și Prochorov în câmpul spectroscopiei de microunde a rezultat în ideea unui oscilator molecular. Aceștia au dezvoltat bazele teoretice pentru crearea unui oscilator molecular și deasemenea au construit un oscilator molecular ce funcționa pe baza amoniacului. În 1955, Basov și Prochorov au propus o metodă de producere a unei absorții negative care a fost numită “metodă de pompare”. Din 1950 până în 1955, Prochorov și colaboratorii săi au dus mai multe cercetări
Alexandr Mihailovici Prohorov () [Corola-website/Science/307410_a_308739]
-
pe baza amoniacului. În 1955, Basov și Prochorov au propus o metodă de producere a unei absorții negative care a fost numită “metodă de pompare”. Din 1950 până în 1955, Prochorov și colaboratorii săi au dus mai multe cercetări asupra structurilor moleculare folosind metodă spectroscopiei cu microunde. În 1955, profesorul Prochorov a început să dezvolte o cercetare asupra unei rezonante electronice paramagnetice (EPR). Un ciclu al investigațiilor asupra spectrelor EPR și timpilor de relaxare în diferite cristale au fost efectuate. În mod
Alexandr Mihailovici Prohorov () [Corola-website/Science/307410_a_308739]
-
baza raportului dintre căldura molară la presiune constantă și căldura molară la volum constant, C/C, care este egal cu 5/3=1,666, în conformitate cu teoria cinetică a gazelor. În consecință, la gazele rare, masele atomice sunt egale cu cele moleculare. Acestea au fost determinate din densități, prin aplicarea legii lui Avogadro. Gazele rare sunt incolore și inodore. Punctele lor de topire și de fierbere sunt cu atât mai joase, cu cât masa atomică este mai mică. Heliul este, dintre toate
Gaz nobil () [Corola-website/Science/303056_a_304385]
-
Jupiter culege praf și gaze din atmosfera subțire a lui Io cu o rată de 1 tonă pe secundă. Acest material este format din sulfură ionizată și atomică, oxigen și clor, sodiu și potasiu atomic, sulfură și dioxid de sulf molecular și praf de clorură de sodiu. Aceste materiale ajung ca nori în centurile de radiații joviene: plasmă thorus, un nor neutru și un tub de flux. Io este puțin mai mare decât Luna. Are o rază de 1.821,3
Io (satelit) () [Corola-website/Science/302335_a_303664]
-
proprietate și, astfel, ambele tipuri de heliu lichid sunt numite "fluide cuantice", ceea ce înseamnă că afișam proprietățile atomice pe o scară macroscopica. Acest lucru poate fi un efect al punctului de fierbere foarte apropiat de zero absolut, prevenind mișcarea aleatorie moleculară (energia termică) de la mascarea proprietăților atomice. Heliul lichid la temperaturi sub punctul lui lambda point începe să se conpoarte foarte ciudat și ajunge într-o stare numită "starea a 2-a a heliului". Fierberea Heliului în starea a 2-a
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]
-
la temperaturi joase este, de asemenea, utilizat în criogenie. Sub formă de gaz, este frecvent utilizat pentru cromatografia gazelor. Rata de scurgere de nave industriale (de obicei camere de vid și rezervoare criogenice) este măsurată cu ajutorul heliului din cauza diametrului sau moleculară mic și pentru că este inert. Nici o altă substanță inerta nu se va scurge prin intermediul micro-fisurilor sau micro-porilor în peretele unui vas, la o rată mai mare de heliu. Un detector de scurgeri de heliu, numit „spectrometru de masă cu heliu
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]