9,387 matches
-
simbolul, feericul se întâlnesc grație unei bune tehnici de a organiza surpriza”. Prozatorul, eseistul și istoricul religiilor Ioan Petru Culianu o considera ca fiind „una dintre cele mai frumoase fabule ale literaturii române moderne”, născută dintr-un elan nocturn irațional. Nuvela „Șarpele” a fost tradusă în mai multe limbi străine: germană („Andronic und die Schlange”, Otto-Wilhelm-Barth-Verlag, München-Phanegg, 1949; traducere de Günther Spaltmann; o altă traducere de Mariana Șora, Herder, Freiburg-Basel-Wien, 1990), maghiară („A kígyó”, în vol. "Különös kalandok", Editura Kozmosz, Budapesta
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
Haralampiev; prefață de Vasilka Aleksova), sârbă („Zmija”, în vol. "Tajna doktora Honibergera i druge novele", Paideia, Belgrad, 2002; traducere de Mariana Dan) și rusă („Змей”, Kriterion, Moscova, 2003; traducere de Marianna Iurievna Kojevnikova). Unele traduceri au fost reeditate sau revizuite. Nuvela a fost ecranizată în anul 1996 de către regizorul Viorel Sergovici, după un scenariu scris de regizor în colaborare cu Adriana Rogovschi, într-un film de televiziune omonim cu o durată de 72 de minute. Rolurile principale au fost interpretate de
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
Andronic. Secvența centrală a exorcizării șarpelui a fost considerată însă neconvingătoare și fără dramatism. Filmul a fost distins cu trofeul Dionysos pentru cel mai bun spectacol de teatru TV la Gala premiilor UNITER, ediția a V-a, stagiunea teatrală 1995-1996. Nuvela a fost adaptată ca piesă de teatru și a fost jucată în anul 2003 pe scena Teatrului Nou din Riga, într-un spectacol regizat de Viesturs Kairišs. Ea a fost pusă în scenă și la teatrul Hebbel am Ufer din
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
„” este o nuvelă fantastică scrisă de Mircea Eliade și publicată în iulie 1940 în volumul "Secretul doctorului Honigberger" (Ed. Socec, București, 1940), alături de nuvela fantastică omonimă. Ambele nuvele relatează o serie de practici oculte indiene. Subiectul acestei nuvele îl constituie depășirea limitelor timpului
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
„” este o nuvelă fantastică scrisă de Mircea Eliade și publicată în iulie 1940 în volumul "Secretul doctorului Honigberger" (Ed. Socec, București, 1940), alături de nuvela fantastică omonimă. Ambele nuvele relatează o serie de practici oculte indiene. Subiectul acestei nuvele îl constituie depășirea limitelor timpului și spațiului, ieșiri tulburătoare „pline de parfumul greu și amețitor al junglei indiene”. Un grup de trei orientaliști sceptici experimentează fără
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
„” este o nuvelă fantastică scrisă de Mircea Eliade și publicată în iulie 1940 în volumul "Secretul doctorului Honigberger" (Ed. Socec, București, 1940), alături de nuvela fantastică omonimă. Ambele nuvele relatează o serie de practici oculte indiene. Subiectul acestei nuvele îl constituie depășirea limitelor timpului și spațiului, ieșiri tulburătoare „pline de parfumul greu și amețitor al junglei indiene”. Un grup de trei orientaliști sceptici experimentează fără voia lor o călătorie
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
„” este o nuvelă fantastică scrisă de Mircea Eliade și publicată în iulie 1940 în volumul "Secretul doctorului Honigberger" (Ed. Socec, București, 1940), alături de nuvela fantastică omonimă. Ambele nuvele relatează o serie de practici oculte indiene. Subiectul acestei nuvele îl constituie depășirea limitelor timpului și spațiului, ieșiri tulburătoare „pline de parfumul greu și amețitor al junglei indiene”. Un grup de trei orientaliști sceptici experimentează fără voia lor o călătorie în timp cu prilejul unui drum prin pădure de la Serampore
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
Evident, nici el nu creează nimic real, ci numai un joc de aparențe”", afirmă Swami Shivananda. Pentru a-i demonstra cele afirmate anterior, maestrul îl proiectează pe tânărul european în spațiul și timpul lui Dăsa, provocându-i o cădere nervoasă. Nuvela este împărțită în 9 capitole numerotate cu cifre arabe și fără titluri. Mircea Eliade a trăit câțiva ani (1928-1931) în India. Suferința cauzată de povestea nefericită de dragoste cu Maitreyi Dasgupta l-a determinat în toamna anului 1930 să-și
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
alții și cu Leonidas Bogdanov. Cu toate acestea, îl mistuia teama că-i va uita pe oamenii pe care i-a cunoscut acolo, precum și călătoriile și trăirile sale intime. Orientaliștii Johan van Manen și Leonidas Bogdanov au devenit personaje ale nuvelei fantastice „”. Leonidas Stanislas Bogdanov a lucrat mai târziu, sub numele Leonidas Stanislas Dugin, ca secretar la Ambasada Franceză din Kabul. Aspectele biografice introduse în nuvelă sunt doar inspirate din realitate. Astfel, orientalistul român s-a împrietenit cu van Manen și
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
și trăirile sale intime. Orientaliștii Johan van Manen și Leonidas Bogdanov au devenit personaje ale nuvelei fantastice „”. Leonidas Stanislas Bogdanov a lucrat mai târziu, sub numele Leonidas Stanislas Dugin, ca secretar la Ambasada Franceză din Kabul. Aspectele biografice introduse în nuvelă sunt doar inspirate din realitate. Astfel, orientalistul român s-a împrietenit cu van Manen și Bogdanov după ce a revenit de la ashram-ul din munții Himalaya, unde l-a cunoscut pe Swami Shivananda, în timp ce în nuvelă ordinea acestor întâlniri este inversată. Mircea
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
din Kabul. Aspectele biografice introduse în nuvelă sunt doar inspirate din realitate. Astfel, orientalistul român s-a împrietenit cu van Manen și Bogdanov după ce a revenit de la ashram-ul din munții Himalaya, unde l-a cunoscut pe Swami Shivananda, în timp ce în nuvelă ordinea acestor întâlniri este inversată. Mircea Eliade a scris în iarna anilor 1939-1940 nuvela fantastică „Secretul doctorului Honigberger”, care a fost publicată în numerele din martie și aprilie 1940 ale "Revistei Fundațiilor Regale", sub titlul „Tărâmul nevăzut”. El a negociat
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
român s-a împrietenit cu van Manen și Bogdanov după ce a revenit de la ashram-ul din munții Himalaya, unde l-a cunoscut pe Swami Shivananda, în timp ce în nuvelă ordinea acestor întâlniri este inversată. Mircea Eliade a scris în iarna anilor 1939-1940 nuvela fantastică „Secretul doctorului Honigberger”, care a fost publicată în numerele din martie și aprilie 1940 ale "Revistei Fundațiilor Regale", sub titlul „Tărâmul nevăzut”. El a negociat publicarea nuvelei într-un volum, dar directorul Editurii Alcalay i-a sugerat să mai
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
acestor întâlniri este inversată. Mircea Eliade a scris în iarna anilor 1939-1940 nuvela fantastică „Secretul doctorului Honigberger”, care a fost publicată în numerele din martie și aprilie 1940 ale "Revistei Fundațiilor Regale", sub titlul „Tărâmul nevăzut”. El a negociat publicarea nuvelei într-un volum, dar directorul Editurii Alcalay i-a sugerat să mai scrie o nuvelă fantastică pentru a le publica pe amândouă într-un volum. Nuvela fantastică „Nopți la Serampore” a fost scrisă la începutul anului 1940, autorul mărturisind că
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
doctorului Honigberger”, care a fost publicată în numerele din martie și aprilie 1940 ale "Revistei Fundațiilor Regale", sub titlul „Tărâmul nevăzut”. El a negociat publicarea nuvelei într-un volum, dar directorul Editurii Alcalay i-a sugerat să mai scrie o nuvelă fantastică pentru a le publica pe amândouă într-un volum. Nuvela fantastică „Nopți la Serampore” a fost scrisă la începutul anului 1940, autorul mărturisind că „camuflajul putea fi repede descoperit de oricine cunoștea Bengalul; într-adevăr, în jurul Seramporului nu exista
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
aprilie 1940 ale "Revistei Fundațiilor Regale", sub titlul „Tărâmul nevăzut”. El a negociat publicarea nuvelei într-un volum, dar directorul Editurii Alcalay i-a sugerat să mai scrie o nuvelă fantastică pentru a le publica pe amândouă într-un volum. Nuvela fantastică „Nopți la Serampore” a fost scrisă la începutul anului 1940, autorul mărturisind că „camuflajul putea fi repede descoperit de oricine cunoștea Bengalul; într-adevăr, în jurul Seramporului nu exista nici o pădure”. Mircea Eliade a plecat la Londra la 19 aprilie
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
cunoștea Bengalul; într-adevăr, în jurul Seramporului nu exista nici o pădure”. Mircea Eliade a plecat la Londra la 19 aprilie 1940 pentru a ocupa postul de atașat cultural la Legația României, predând anterior editurii Socec pentru publicare o versiune lărgită a nuvelei „Secretul doctorului Honigberger”, împreună cu nuvela „Nopți la Serampore”. Volumul "Secretul doctorului Honigberger" a fost tipărit de Editura Socec din București în iulie 1940. După cel de-al Doilea Război Mondial, opera literară a lui Mircea Eliade a fost interzisă la
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
Seramporului nu exista nici o pădure”. Mircea Eliade a plecat la Londra la 19 aprilie 1940 pentru a ocupa postul de atașat cultural la Legația României, predând anterior editurii Socec pentru publicare o versiune lărgită a nuvelei „Secretul doctorului Honigberger”, împreună cu nuvela „Nopți la Serampore”. Volumul "Secretul doctorului Honigberger" a fost tipărit de Editura Socec din București în iulie 1940. După cel de-al Doilea Război Mondial, opera literară a lui Mircea Eliade a fost interzisă la publicare timp de peste două decenii
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
Secretul doctorului Honigberger" a fost tipărit de Editura Socec din București în iulie 1940. După cel de-al Doilea Război Mondial, opera literară a lui Mircea Eliade a fost interzisă la publicare timp de peste două decenii de către autoritățile regimului comunist. Nuvela „Nopți la Serampore” a fost inclusă apoi în volumul "La țigănci și alte povestiri", tipărit în anul 1969 de Editura pentru literatură din București. Ea a făcut parte în același an din antologia "Vîrsta de aur a anticipației românești" (Editura
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
rai", "Huliganii" etc.) și o alta fantastică („Domnișoara Christina”, „Șarpele”, „Secretul doctorului Honigberger” etc.). Ambele direcții literare ale lui Eliade se bazează pe ideea de experiență, substituind conceptului de originalitate (tipic romantismului) pe cel de autenticitate. Acțiunea romanelor și a nuvelelor este inspirată într-o măsură mai mare sau mai mică de experiența trăită de autor. Scriitorul considera că proza trebuie să cuprindă o „experiență” trăită de autor și să prezinte cu autenticitate etapele de evoluție a eului. În opinia sa
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
două tipuri de simboluri: unul folcloric („Domnișoara Christina”, „Șarpele”) și altul indic („Secretul doctorului Honigberger”, „Nopți la Serampore”). Proza de inspirație indică relatează experiențe inspirate de șederea autorului în India, deschizându-se către o lume magică îndepărtată de spiritualitatea europeană. Nuvelele „Secretul doctorului Honigberger” și „Nopți la Serampore” (publicate în anul 1940 în volumul "Secretul doctorului Honigberger") au însă numai un decor exotic necesar unor mistere sacre pentru că problematica este una comună tuturor scrierilor fantastice ale lui Eliade. Filonul indic al
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
Honigberger” și „Nopți la Serampore” (publicate în anul 1940 în volumul "Secretul doctorului Honigberger") au însă numai un decor exotic necesar unor mistere sacre pentru că problematica este una comună tuturor scrierilor fantastice ale lui Eliade. Filonul indic al celor două nuvele nu se referă însă la o entitate geografică, ci la o gândire mistică inspirată de credințele filozofico-religioase ale Indiei. Fantasticul oriental urmărește, potrivit lui Nicolae Steinhardt, descifrarea simbolurilor lumii înconjurătoare, având un tâlc ascuns. Acțiunea este narată la persoana I, ceea ce
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
cu atât mai mult cu cât există asemănări biografice importante între narator și Mircea Eliade: studiile efectuate în India, pasiunea pentru orientalism, personaje reale cunoscute mai demult etc. Tot ceea ce se întâmplă pare să fie o experiență personală a autorului. Nuvela conține un supraconflict între dimensiunea scientistă și dimensiunea revelației, adică între realitatea aparentă și miracol. Naratorul este un specialist în ocultism și în filozofiile orientale, care studiase textele clasice referitoare la tantra, potrivit propriilor mărturisiri, dar, având o formare raționalistă
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
la tantra, potrivit propriilor mărturisiri, dar, având o formare raționalistă de tip european, nu reușise să urce treptele inițierii, cunoscând evenimentele doar la nivel teoretic. Scriitorul nu oferă dezlegarea misterului, menținând o abordare ambiguă și enigmatică cu privire la întâmplările relatate. Personajele nuvelei reflectă o bipartiție ideatică, cei trei orientaliști (naratorul, Bogdanof și van Manen) aparținând culturii europene, iar autohtonii Suren Bose și Swami Shivananda - spiritualității indice. Nuvela „Nopți la Serampore” are ca temă călătoria în timp, punând în discuție posibilitatea existenței unor
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
Scriitorul nu oferă dezlegarea misterului, menținând o abordare ambiguă și enigmatică cu privire la întâmplările relatate. Personajele nuvelei reflectă o bipartiție ideatică, cei trei orientaliști (naratorul, Bogdanof și van Manen) aparținând culturii europene, iar autohtonii Suren Bose și Swami Shivananda - spiritualității indice. Nuvela „Nopți la Serampore” are ca temă călătoria în timp, punând în discuție posibilitatea existenței unor universuri paralele. Autorul prezintă o „irupție a fantasticului în cotidian”, el fiind convins de capacitatea unor specialiști ai sacrului de a depăși limitele condiției umane
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
existenței unor universuri paralele. Autorul prezintă o „irupție a fantasticului în cotidian”, el fiind convins de capacitatea unor specialiști ai sacrului de a depăși limitele condiției umane. Eseistul și istoricul religiilor Ioan Petru Culianu considera că întâmplările relatate în această nuvelă pot fi adevărate, putând fi realizate de cei care au reușit să pătrundă textele filozofice din Săṁkhyakărikă și Cabala. Aventura nocturnă a celor trei orientaliști de la plecarea de la bungalou și până la trezirea în zori este enigmatică și pe alocuri stranie
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]