10,156 matches
-
sus a pereților este zugrăvită în ulei cu chenare artistice decorative. Pe bolta naosului sunt pictați cei patru evangheliști (în medalioane) și Cina cea de taină, pe frontalul de deasupra catapetesmei. Catapeteasma este alcătuită din șase registre iconografice, icoanele fiind pictate în stilul Renașterii cu frumoase ornamente aurite. Pereții și bolta altarului sunt zugrăviți cu chenare și motive lucrate în mod artistic.
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]
-
în 1948 au trecut la ortodoxie. Biserica este în prezent acoperită cu tablă, iar pereții interiori sunt căptușiți cu placaj, fapt care îi alterează aspectul inițial. Din patrimoniul ei mobil fac parte două icoane valoroase: icoana de hram, „Sfântul Nicolae”, pictată pe pânză, și o icoană a Mântuitorului, care a fost restaurată.
Biserica de lemn din Ruscova-Oblaz () [Corola-website/Science/321491_a_322820]
-
din cafas. Pronaosul și naosul au un plafon drept, formând o singură navă. Deasupra pronaosului se află cafasul. Naosul este separat de altar printr-un perete cu o arcadă la partea superioară, deasupra catapetesmei. Pereții lăcașului de cult au fost pictați în ulei, în stil neobizantin. Pe plafonul altarului se află icoana Mântuitorului, iar în naos icoana Judecătorului Hristos înconjurat de cei patru evangheliști. Biserica are în patrimoniul său mai multe cărți de cult tipărite după anul 1800, printre care și
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Hermeziu () [Corola-website/Science/321501_a_322830]
-
înclocuirea acestuia cu o arcadă simplă. Lăcașul de cult a mai fost reparat în anii 1869 și 1890. În ultimul deceniu al secolului al XX-lea, biserica a fost restaurată cu sprijinul financiar și logistic al SC Cotnari SA, fiind pictată de către o echipă condusă de prof.univ. Nicolae Sava. Ea a fost resfințită la 2 iulie 2001 de un sobor de ierarhi și preoți în frunte cu IPS Teodosie Petrescu - Arhiepiscop al Tomisului, PS Ioachim Giosanu "Băcăuanul" - Arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului
Biserica Cuvioasa Parascheva din Cotnari () [Corola-website/Science/316329_a_317658]
-
sau Biserica Văleni). Lăcașul de cult este o construcție de plan dreptunghiular, fără turlă, împărțită în pronaos, naos și altar. Ea are fațadele simple, tencuite și văruite și nu au nici un fel de decorații și nici cornișă. Biserica nu este pictată în interior, fiind doar văruită. În unele locuri, sub straturile de văruială, au fost găsite urme de zugrăveală care imită zidăria de cărămidă.
Biserica Cuvioasa Parascheva din Cotnari () [Corola-website/Science/316329_a_317658]
-
bolta pronaosului are formă de calotă ușor turtită, fiind așezată pe patru arcuri lipite de ziduri, iar turla din naos se sprijină pe arcuri încrucișate. Absidele au și ele bolți în formă de concă. Pereții interiori ai bisericii nu sunt pictați, ci doar tencuiți. Iconostasul este confecționat din lemn de tei sculptat, policromat, aurit sau argintat și a fost amplasat în biserică în anul 1779, după cum atestă documentele prezente în arhiva bisericii „Sf Dumitru” din Hârlău. Două dintre icoanele de pe iconostas
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
reprezentați bust, iar în centru este icoana Deisis. Mai sus se află două icoane cu Sf. Prooroci care flanchează o icoană circulară a Sf. Treimi. Partea superioară a iconostasului este formată din molene și crucea cu Iisus răstignit. Icoanele sunt pictate în tehnica tempera pe suport de lemn, ele aparținând din punct de vedere stilistic sfârșitului secolului al XVIII-lea și începutului secolului al XIX-lea. Iconostasul a fost restaurat în 1977 și 2001-2004. Ultima restaurare a urmărit să corecteze și
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
nu s-a întâmplat. Împărăteasa a fost de asemenea supărată că titlul de Șef al Crucii Roșii i-a fost acordat Donei, care nu avea experiență în munca de caritate sau înclinație (deși în memoriile ei, Prințesa Victoria Luise a pictat diferite imagini care să ateste că mama ei iubea munca de caritate). Se spune, că atunci când împărăteasa Victoria s-a plâns de Augusta Victoria, mama ei, regina Victoria, a declarat că Augusta Victoria a fost un nimeni care nu ar
Augusta Viktoria de Schleswig-Holstein () [Corola-website/Science/316335_a_317664]
-
1487), într-acestu an au discălicatu Ștefan vodă târgul Hârlăul, de au ziditu și bisérica cea domnească de piiatră și curțile acele domnești cu ziduri cu tot, carile stau și astăzi.”". În timpul domniei lui Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546), biserica a fost pictată în frescă pe exterior de zugravul Gheorghe din Tricala. Ferestre gotice monumentale din pronaos au fost astupate cu tencuială, în scopul de a se mări suprafeța ce trebuia pictată, rămânând doar două ferestre de mici dimensiuni. Între anii 1624-1626, ca
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
Mihail Racoviță. Biserica Sf. Gheorghe din Hârlău a avut pictură exterioară în frescă, realizată de un anume Gheorghe zugrav în timpul domniei lui Petru Rareș. Deoarece pe pereții pronaosului se aflau ferestre gotice monumentale, acestea au fost astupate cu tencuială și pictate pe deasupra lor, rămânând doar două ferestre de mici dimensiuni. Picturile exterioare au fost acoperite cu tencuială în urma restaurării efectuate de spătarul Mihail Racoviță în 1791. În urma noilor lucrări de restaurare efectuate de Constantin Băicoianu la începutul secolului al XX-lea
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
cea de taină", "Spălarea picioarelor" și parțial "Răstignirea lui Iisus" din altar, precum și scenele din viața Sf. Gheorghe zugrăvite pe pereții naosului. Pictura din pronaos datează din timpul lui Petru Pareș, fiind realizate probabil de zugravul Gheorghe, care ar fi pictat și fresca exterioară. La începutul secolului al XVII-lea, pictura interioară a fost refăcută, adăugându-se culoare peste culoare. Inițial, pe peretele despărțitor dintre naos și pronaos se afla un tablou votiv, cu portretul lui Ștefan cel Mare. Intervenția realizată
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
babilonieni și era animalul sacru al zeului Marduk, cel care a înjunghiat marele dragon-femelă Tiamat și a creat din trupul ei paradisul și pământul. Când Nabucodonosor al II-lea și-a construit palatul în onoarea lui Marduk, el l-a pictat pe marea poartă Iștar și de-a lungul Căii Sacre pe Mushussu alături de obișnuiții lei și tauri. Faimoasele grădini suspendate din Babilon au fost una dintre cele șapte minuni ale lumii antice. După ce orașul a fost cucerit și a fost
Mushussu () [Corola-website/Science/316425_a_317754]
-
împărătești, se pot citi următoarele: "„Sau făcut de robul lui Dumnezău, pomenește D[oa]mne, Ioan, Stana, Dumitru, Matei, Mihai, Ana, Nicolae, Dumitra, Păuna, Gheorghie, Floaria, Măriia. 1838 martie 10”". Pe cea de a doua ușă împărătească, pe care este pictat Arhanghelul Mihail cu sabia în mână, stă scris pe sulul din mâna stângă astfel: "„Cela ce va întra în bisearică cu inimă necurată de această sabie tăiată va fi. 1837 iunie 10.”" O altă însemnare se poate citi pe chenarul
Biserica de lemn din Govora () [Corola-website/Science/316457_a_317786]
-
roșu aprins, albastru, plus destul de mult alb, deosebit de armonios combinate potrivindu-se cu lumina slabă a interiorului, pentru a sulinia intensitatea acestuia. Se remarcă pe bolta naosului, într-un dreptunghi Treimea (Tatăl, cu un glob mare, albastru, pe care este pictată crucea, Fiul, cu o cruce mare în mână și Sf. Duh sub formă de porumbel); într-un alt dreptunghi, Fecioara Maria; în medallioane Sfinții Cozma și Damian. În cele patru colțuri ale tavanului, cei patru apostoli. În altar un miel
Biserica de lemn din Ferești () [Corola-website/Science/316485_a_317814]
-
și mai ales cu Erasmus, care, după o "„ceartă literară”", va scrie: „"Nu m-am împăcat deloc cu Budé; niciodată n-am încetat să-l iubesc".” "Guillaume Budé" este considerat cel mai mare umanist din Franța. Jean Clouet i-a pictat portretul care se păstreză la Muzeul Metropolitan de Artă din New York, în anul 1536. Lucrările lui Guillaume Budé sunt numeroase, câteva sunt foarte importante, ele fiind adesea retipărite. Operele complete au fost publicate pentru prima oară la Bâle, în 1557
Guillaume Budé () [Corola-website/Science/316509_a_317838]
-
temelii în anul 1906. În aceea vreme modelul tradițional de lăcaș de cult fusese deja înlocuit cu altul nou, inspirat de bisericile de zid. Momentul de răscruce al acestui lăcaș, de la începutul secolului 20, este surprins într-o pisanie recentă, pictată peste cea veche, al cărui conținut a fost parțial și incoerent transcris astfel: "„Această sf[ântă] biserică cu hramul Sf[inții] Voievozi, s'au ridicat construită din lemn la început de foști strămoși. Ruinându-se s-a făcut din nou
Biserica de lemn din Olteanca-Marinești () [Corola-website/Science/322345_a_323674]
-
Marin: În pronaos, pe pereții de la sud, vest și nord sunt zugrăvite portretele ctitorilor astfel, conform inscripțiilor: În dreptul lui Constantin Brâncoveanu sunt reprezentați cei patru fii ai săi, iar în dreptul Doamnei Elena cele șase fiice ale sale Datorită splendidului portret pictat de Pârvu Mutu pe peretele de la intrarea în pronaos, în partea din dreapta ușii, și purtând înscris anul 1699, aflăm numele stareței sfintei mânăstiri la acea dată: "„Platonida, care au fostu stariț(ă) cându s-au făcut mănăstirea.”" Domnitorul Constantin Brâncoveanu
Mănăstirea Mamu () [Corola-website/Science/322372_a_323701]
-
puterile și priceperea ei la repararea mânăstirii: adaugă un etaj chiliilor brâncovenești, reface clopotnița și turla avariate de un cutremur, repară zidurile de incintă ale lăcașului, iar între anii 1842-1843 comandă refacerea picturii realizate de Pârvu Mutu. Peste fresca acestuia pictează, conform unei pisanii aflate în biserică, Ghermano ieromonah cu ciracii săi: Popa Constantin zugravul și Gheorghe Bălăceanu zugravul. În trecut, pe peretele de nord al bisericii era reprezentat un portret al stareței Meletina, datat 14 iunie 1842, cu inscripția: "Meletina
Mănăstirea Mamu () [Corola-website/Science/322372_a_323701]
-
inspirație comune în anumite momente ale existenței lor. Prezența acestor trei bisericuțe de lemn în mijlocul vechilor cimitire oglindește structura geografică și socială de odinioară a așezării, ilustrând exemplar descrierile de epocă ale așezărilor din zona deluroasă a Olteniei. Pisania modernă, pictată pe peretele de deasupra intrării în biserică, afirmă: "„Construită în anul 1847, reacoperită cu șiță în anii 1951 și 1978, refăcută temelia și pardoseala în anul 1975, toate cu cheltuiala enoriașilor bisericii. Paroh preot Ilie Scrieciu, anul 1981.”". Această pisanie
Biserica de lemn din Olteanca-Chituci () [Corola-website/Science/322366_a_323695]
-
ce să prăznuiește hramul Cuvio[a]sei Paraschivei s-au făcut la l[ea]t 7290, de Tudosiie i de Pârvul Sânculescu și alți [e]noriași ...”". Anul erei bizantine 7290 se traduce prin anii 1781-1782 ai erei noastre. Pisania modernă, pictată pe fruntarul de deasupra intrării în pridvor, are următorul text: "„Această sfântă biserică cu hramul Cuvioasa Paraschiva sau ridicat din temelie de locuitorii acestui sat și s-a sfințit la anul 1785 de la Cristos. Suferind stricăciuni din cauza timpului, s-a
Biserica de lemn din Olteanca-Sânculești () [Corola-website/Science/322380_a_323709]
-
catedralei vechi. Palatul mitropolitan a fost refăcut și extins în anii 1902-1905, în timpul păstoririi mitropolitului Partenie Clinceni (1902-1908). În acea perioadă i s-a adăugat clădirii un etaj, unde s-a amenajat paraclisul "Duminica tuturor Sfinților". Pereții paraclisului au fost pictați de pictorul ieșean Gheorghe Popovici (1859-1933); printre scenele pictate de el sunt de menționat două mari compoziții in ulei: Sinodul de la Niceea și Sinodul de la Iași. Între anii 1959-1962, după alegerea ca mitropolit al Moldovei și Sucevei a lui Iustin
Palatul Mitropolitan din Iași () [Corola-website/Science/322367_a_323696]
-
în anii 1902-1905, în timpul păstoririi mitropolitului Partenie Clinceni (1902-1908). În acea perioadă i s-a adăugat clădirii un etaj, unde s-a amenajat paraclisul "Duminica tuturor Sfinților". Pereții paraclisului au fost pictați de pictorul ieșean Gheorghe Popovici (1859-1933); printre scenele pictate de el sunt de menționat două mari compoziții in ulei: Sinodul de la Niceea și Sinodul de la Iași. Între anii 1959-1962, după alegerea ca mitropolit al Moldovei și Sucevei a lui Iustin Moisescu (1956-1977), au avut loc ample lucrări de sistematizare
Palatul Mitropolitan din Iași () [Corola-website/Science/322367_a_323696]
-
1998-2000, în timpul păstoririi mitropolitului Daniel Ciobotea (1990-2007), s-au efectuat ample lucrări de restaurare, consolidare și modernizare a palatului mitropolitan. Astfel, s-au extins spre est sufrageria de la parterul clădirii, s-a amenajat o terasă către grădina palatului, s-a pictat în frescă Paraclisul "Duminica Tuturor Sfinților" și s-a amplasat pe fațada nordică a clădirii un mozaic în stil bizantin cu chipul Sfintei Parascheva. În curtea palatului se află un element decorativ în formă de mitră recuperat în anul 2001
Palatul Mitropolitan din Iași () [Corola-website/Science/322367_a_323696]
-
continuat cercetările, descoperind un mod de a face îmbătrânirea reversibilă. Dragonul Griaule este inconștient dar nu poate fi omorât, iar vrăjile sale influențează toți oamenii care trăiesc în zonă. Pentru a scăpa de el, un artist se decide să îl picteze, astfel ca vopselele să îi pătrundă în trup, otrăvindu-l. Într-un univers paralel există un Al Treilea Reich cu uriați creați genetic, câini spioni vorbitori și oameni cu capacități paranormale, aceștia din urmă folosindu-și puterile pentru a crea
Vânătorul de jaguari () [Corola-website/Science/322393_a_323722]
-
pereții absidei altarului și până în nartex. Cu privire la încadrarea cronologică a picturii din naosul bisericii, o asemenea sinteză nu se putea constitui decât la sfârșitul sec al XIII-lea sau în primele decenii ale secolului următor, încadrare confirmată și de inscripția, pictată în frumoasele majuscule de stil gotic, de pe peretele sudic al lăcașului: ”HISTA ECCLESIA EST DEDICATA PRO HONORE BEATE GENITRICIS ANNO DOMINI MCCCVNDECIMO”, în traducere: Această biserică a fost închinată spre cinstea Fericitei Născătoare, anul Domului 1311”. Așadar, acesta este cel
Biserica cnezilor Cândea din Sântămăria-Orlea () [Corola-website/Science/322479_a_323808]