9,634 matches
-
Henri Bergson, Râsul. Eseu asupra semnificației comicului, București, 1990; Marguerite Duras, Amanta engleză, București, 1994; Emil Cioran, Despre neajunsul de a te fi născut, București, 1995; Alen Anderson, Hitler, societățile secrete și lumea ocultă, Ploiești, 1996; Terapeutica maladiilor mintale. Experiența Răsăritului creștin din primele secole, București, 1997; Ted Andrews, Vindecarea prin culoare, București, 1998; J. Jusserand, Școala ambasadorilor, București, 1998; Eric Hobsbawm, Era Imperiului (1875-1914), București, 2000; Kieșlowski despre Kieșlowski, îngr. Danusia Stok, București, 2000; Michael Ferber, Dicționar de simboluri literare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289665_a_290994]
-
Augustus și de casa imperială: poetul are în casa sa un sacrum în onoarea lui Cezar; acolo sunt imaginile tânărului său fiu și ale preotesei, soția sa și nu lipsesc nici cele ale celor doi nepoți. În fiecare zi la răsărit el le oferă rugăciuni și tămâie. Cu ocazia "aniversării" zeului (Augustus), Ovidiu îl comemora și cu jocuri, se înțelege modeste, după posibilitățile sale limitate. Și Flaccus trebuie să fi auzit de acest lucru, căci i se dusese faima și printre
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
care Învârte totul de sus: „Muncă, luptă, călărie, Jocuri, umblete pe jos, Mă-ntăreau cu veselie Și-mi dau-nvederat folos. Curăția și măsura Masa mea Împodobea, Mulțumea stomah, ochi, gura; Dar mă sătura d-abia... .............................................. De-amănunt privind natura Planeți, răsărit, apus, Stăm gîndind: Așa făptura Cine-or fi-nvîrtind de sus?” Aici se oprește gîndul Îndrăzneț al lui Iancu. Nu trece hotarul ce desparte tărîmurile. Este mulțumit cu ceea ce poate stăpîni: „Ș-Însumi mulțumit cu mine Mă duceam și mă culcam
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
noapte pe ruinele TÎrgoviștei reiau cadrul de la Început sub o altă lumină: „Ss! Clopotul s-aude! E ceasul după urmă? Îngerul pocăinții cu ast d-aramă glas Cheamă la rugăciune pe rătăcita turmă. Natura se deșteaptă, visurile mă las. Rusește răsăritul, muntele rubinează, Îngînat pîntre aburi dealurile verzesc; RÎul adapă cîmpul ce rouă Însmăltează, Răcoarea dă viață și stelile albesc. Turme, cai, dobitoace la apă se coboară, Clopote bat, se scutur, cu-al dimineții zvon; La vîjÎitul morii undele se-nfășoară
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
În mormînt. Lumea e În așteptare... turnurile cele-nalte Ca fantome de mari veacuri pe eroii lor jălesc Și-ale valurilor mîndre generații spumegate Zidul vechi al mănăstirei În cadență Îl izbesc.” Tema turnului, care apare și În alte poeme (Răsăritul lunei. La Tismana, Trecutul. La mănăstirea Dealului), ar putea sugera o detașare a imaginației de lanțurile rațiunii pedestre, o ordonare a ideilor pe axul verticalității. În toate mitologiile turnul reprezintă o poartă a cerului. Prin poziția lui, turnul indică la
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
al nostru trist apus” etc. Adevăratele obiecte lirice asupra cărora se concentrează fantezia poetului sînt: fatala Soartă, Melancolia, Suvenirea, Durerea și proastele moravuri din Fabule. În rest, locurile comune ale romantismului. Meditația gravă (aceea din Umbra lui Mircea. La Cozia, Răsăritul lunei. La Tismana, Mormintele. La Drăgășani etc.) se desfășoară, de regulă, În reliefuri aspre. Ion Heliade Rădulescu și Grigore Alexandrescu, introduc peisajul alpin În poezia română. În Răsăritul lunei. La Tismana fantezia concentrează În cîteva strofe: desimea brazilor, pădurea-ntunecată
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
comune ale romantismului. Meditația gravă (aceea din Umbra lui Mircea. La Cozia, Răsăritul lunei. La Tismana, Mormintele. La Drăgășani etc.) se desfășoară, de regulă, În reliefuri aspre. Ion Heliade Rădulescu și Grigore Alexandrescu, introduc peisajul alpin În poezia română. În Răsăritul lunei. La Tismana fantezia concentrează În cîteva strofe: desimea brazilor, pădurea-ntunecată, un locaș trist nelocuit (operă omenească În păragină, produs uman Întors la viața geologică), prăpăstii adînci, „pustiuri fără margini”, peșteri, stînci etc. Peisaj compus din cărți, În stil
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și tulpina Unde copil mă jucam...” Într-un loc asemănător petrece poetul, invitat de D.V.G.C., Într-o casă clădită pe muchea unui deal, dominînd cîmpul mănos: „Este un cîmp lat, ce are De vechi și firești hotare Un mal către răsărit, Iar către apus o apă, Ce saduri, grădini adapă, Ce udă țărmul setos, Și-n ramuri multe-Împărțită, Curge mîndră, liniștită, Pe patu-i cel năsipos. În vale se văd desișuri, Saduri, livezi, alunișuri, Pe urmă ochiul zărește Un deal ce se
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
strălucește”, norii sînt „albi, ușori, mărunți”. O furtună pe cerul primăverii se aude ca o „veselă fanfară” (Tunetul), natura, În genere, este În sărbătoare și viața, ca să fie frumoasă, trebuie să fie lină. O exaltată urare Însoțește aceste priveliști: „La răsărit urare! urare la apus!”... Alecsandri redescoperă, odată cu venirea primăverii, ceasornicul naturii și manifestă o egală bună dispoziție dimineața, În „faptul zilei” ori noaptea. Se prefigurează, Întîi, În Pasteluri un poet al matinalului: „Ziori de ziuă se revarsă peste vesela natură
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pământ”, precedat de un zgomot, care a ținut un sfert de oră. * La 16 și 18 octombrie 1681, cutremurul se repetă în Zona Iașului. * La 27 decembrie 1681, ora 3 “înainte de a se face ziua”: cutremur la Iași, “mergând către răsărit și Munții Carpați”. * Un înspăimântător cutremur a avut loc în anul 1738, în timpul celei de-a treia domnii a lui Constantin Mavrocordat, când au crăpat zidurile de la vechea curte domnească; case și biserici s-au dărâmat; lângă București, pământul s-
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
his Legend in the Western and in the Eastern Literatures of Europe (1966), în cadrul căruia sunt dezavuate fanteziile lipsite de suport despre România și se reconstituie drumul transfigurării realității istorice în mit, apelându-se totodată la germenii narativi populari din Răsăritul Europei, care au favorizat și au impus tema și legenda. Către sfârșitul vieții, N. este atras tot mai mult de frumusețea, semnificațiile și importanța cultural- artistică a picturii murale bisericești din Bucovina. El definitivează traducerea lucrării lui Wladyslaw Podlacha, Pictura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288351_a_289680]
-
Servier este terorismul palestinian și cel european. Nu în ultimul rînd, universitarul francez are în atenție relația dintre "terorismul politic și crimele de drept comun". Crima politică s-a impus din ce în ce mai mult în ultimii ani, afectând recent și regiuni din răsăritul european. După 1989, terorismul politic a devenit un subiect exploziv și în România. Cartea lui Jean Servier nu tratează acest aspect al problemei. Tocmai de aceea credem că o incursiune în enigmele și culisele terorismului românesc din decembrie 1989 este
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
comunicații libere, pentru un nou umanism, pentru un nou comparatism. Deci, tot atâtea teme care contestau, direct sau indirect, ideologia culturală oficială comunistă. Amintim acest episod doar ca simplu document ilustrativ al noului spirit comparatist care s-a format în răsărit, în România în speță, în condițiile totalitare. În Occident, sub presiunea noilor configurații geopolitice, comparatismul a simțit nevoia unei deschideri analoage, dar cu obiective diferite. problema comunicațiilor libere era, bineînțeles, rezolvată. Nu însă și a eurocentrismului, imperialismului, colonialismului, cu toate
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
cetățeanului, nostalgia societății civile de dreapta sau de centru? prin integrarea, participarea și responsabilitatea directă a individului sunt și rămân aspirațiile perfect legitime ale oricărei societăți post-totalitare. Ele fac parte din însăși ființa adevăratului democrat. În România, în țările din Răsărit în general, acest tip de gândire și de cultură nu este, orice s-ar spune, nici perimat, nici epuizat, nici utopic. Mai mult: el reprezintă o mare necesitate, o adevărată alternativă. Singura care se poate opune extremelor. Este adevărat că
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
totalitar român în concepția lui Nae Ionescu. O luăm iar de la capăt? I se părea că singură comunitatea spirituală, religioasă, poate justifica comunitatea politică de destin, și țara unde vedea el posibilă realizarea deplină a naționalismului socialist era mai ales Răsăritul și Sud-estul european, și mai ales România, unde scindarea apuseană a individului de grup este încă superficială și unde se poate înfăptui o comunitate spirituală deplină, pe plan religios, a societății politice, poporul fiind în întregime ortodox (p. 142). Că
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
pe această temă și bibliografia lucrărilor sale pro-europene.) 70. Adrian Marino, Dificultățile integrării europene, in: Românul Liber, XI, 3, martie 1995. 71. Varujan Vosganian, România și integrarea europeană, in: Românul Liber, XI, 3, martie 1995. 72. Ioan Anghelescu, Vânt de Răsărit, Vânt de Apus, in: Românul Liber, XI, 3, martie 1995. 73. Alexandru George, România în Europa și Europa în România, in: Luceafărul, 9, 8 martie 1995. 74. Emil Hurezeanu, Bravos, Lume nouă, in : 22, 10, 8-14 martie 1995. 75. Mircea
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
ar Întoarce o apă-n cale domnii s-au făcut galbeni la față și au fost cuprinși de jale chiaburii au Început să privească sângeros totul li se părea pe dos (Ă). Vor veni pluguri, tractoare și vom ieși În răsărit de soare pe Întinsele pământuri - bărbații, femeile, pruncii peste tot va fi același cântec deplin - cântecul meu”. (Victor FELEA. - Cântecul plugarului sărac. În: Flacăra, II, nr. 11 (63), 19 mart. 1949). * „Dumitru, feciorul văduvei cel mic, A intrat În ateliere
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
nu mai da răgaz tovarășe, poate luptător celor ce-mpiedică să prindem și să-ntindem hora Unește cântecul tău cu-al tuturora! Către soare rotește hora noastră! Către o lume Îngemănată cu-nsoritul vremii rugă O mare stea sclipește În răsărit, să ne Îndrume visările spre faptă și foamea spre belșug”. (Marcel BRESLAȘU. - Punctaj pentru un poem. În: Scânteia, nr. 1420, 8 mai, 1949) * „Ce larg e cântecul, ce larg răsună! Din fiecare colț al țării se adună Și, ca un
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
liniilor, după ce drumurile au purtat armatele plecate să clădească o pace fără primejdie, cât de puține-s vorbele smulse din această tribună-nsângerată. Și totuși despre toamna aceasta se va scrie și iar se va scrie Către apus și către Răsăritul Îndepărtat o Întâlniră pe drumurile lor soldații roșii ai libertății odată cu zorile, cu plecarea primelor avioane spre fasciști odată cu seara, când fluviile Își arată obrazul de ceațăă» (Mihnea GHEORGHIU. - Toamna asaltului, Scânteia, oct. 1944) « Atunci am văzut/Pe tanc, În
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Stalin) Poezia realismului socialist În formă populară a dat opere de valoare În ultimii ani, semnate de Mihai Beniuc, Maria Banuș, Vlaicu Bârna, Dimitrie Corbea, Nina Cassian, Dan Deșliu și alții. De pildă versurile acestea, În ritmul Mioriței: «Iar din Răsărit/ Reazim ne-a venit Pașnice popoare/Din Soare-Răsare Inima ne-au dat/Pentru nou veleat Să ne facem viața/Cum Îi dimineața Traiul să-l trăim/ Nu În țintirim Care-i pentru voi/ Dacă vreți război Ani na-vi-s-ar/Funia-n
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
lui Dragoș, precum Baia și Siret - întemeiate de sași”, sau de nucleele urbane conturate mai târziu, precum Focșani, Galați sau Fălticeni. Fenomenul apariției acestor centre se suprapune procesului de dizolvare a hegemoniei tătare la gurile Dunării și în teritoriile de la răsărit de Carpați, concomitent cu apariția și consolidarea „celei de-a doua libertăți românești”, statul medieval de sine stătător Moldova. În calitatea lor de locuri de târg, aceste așezări au îndeplinit și funcția de debușeuri comerciale pentru producția internă de mărfuri
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
numărul locuitorilor din mediul urban - 617.875 (22,3%), numărul persoanelor recenzate în zonele rurale ale țării - 2.151.505 (77,7%). În cei zece ani care s-au scurs de la recensământul din decembrie 1930, populația urbană a regiunii de la răsărit de Carpați a înregistrat o creștere de numai 4,34% (25.748 - de la 592.127 în 1930, la 617.875 în 1941). Prezentăm mai jos evoluția demografică a zonelor citadine din provinciile Dobrogea, Muntenia, Moldova și Oltenia, în intervalul 1930-1941
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Vladimirescu, boom-ul demografic înregistrat de mediul urban din vechiul Regat s-a tradus, pentru orașul Bacău, în ascensiunea constantă în cadrul ierarhiei citadine moldovenești. Astfel, dacă în anul 1860 Bacăul (8.972 locuitori) ocupa locul doisprezece între orașele regiunii de la răsărit de Carpați, în anul 1899 Bacăul (16.378 locuitori) ajunge pe poziția a șaptea, înregistrând un ritm al sporului demografic de 82,5% - al cincilea din Moldova. Creșterea numărului de locuitori a avut la bază, cu precădere, fenomenul imigrației evreiești
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Vladimirescu, boom-ul demografic înregistrat de mediul urban din vechiul Regat s-a tradus, pentru orașul Bacău, în ascensiunea constantă în cadrul ierarhiei citadine moldovenești. Astfel, dacă în anul 1860 Bacăul (8.972 locuitori) ocupa locul doisprezece între orașele regiunii de la răsărit de Carpați, în anul 1899 Bacăul (16.378 locuitori) ajunge pe poziția a șaptea, înregistrând un ritm al sporului demografic de 82,5% - al cincilea din Moldova. Creșterea numărului de locuitori a avut la bază, cu precădere, fenomenul imigrației evreiești
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
sfîrșit, expansiune politică, sub formă de cruciadă. Secolul se deschide cu luarea Constantinopolului de către cruciații celei de-a patra cruciade, în 1204: fenomen extraordinar care antrenează constituirea, pentru o perioadă de aproape șaizeci de ani, a unui Imperiu Latin de Răsărit; în timp ce alte cruciade permit atașarea la creștinătatea latină, într-un mod mult mai durabil, a Spaniei musulmane și a slavilor păgîni de dincolo de Oder. Acest apogeu este în același timp clasicism politic, artistic și intelectual. Secolul papei Inocențiu al III
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]