10,776 matches
-
aibă loc sentimentul de rușine? În cartea la care mă refer sunt prezentate cercetări psihosociologice Întreprinse de coordonator și colegii săi privind „cultura plagiatului În universitate”, cercetări relative la „frauda intelectuală În universități” (dacă și profesorii, de ce nu și studenții?), „rușinea și vinovăția” În câmpul universitar. Dar despre acestea În tableta viitoare. Peisajul social pe care-l vom prezenta nu e deloc confortabil. Și e vorba doar de universități bine cotate. Cine va continua cu celelalte sute de alte „universități”, de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
cu oamenii politici și multe alte sectoare din societatea noastră? Referindu-se la realitatea românească de după 1989, profesorul Chelcea observă cum „ideologii comunismului școliți la Moscova dau lecții de democrație”, „foștii șefi ai Securității ocupă paginile ziarelor și apar fără rușine la emisiunile tV”, „vlăstarele de nomenclaturiști și securiști condamnă cu obstinație comunismul”, „informatorii cer asanarea morală a societății”, iar cei ce au fost victimele tuturor acestora „se simt vinovați că au supraviețuit acceptând regimul comunist”. Aceștia „tac pentru că au o
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
vlăstarele de nomenclaturiști și securiști condamnă cu obstinație comunismul”, „informatorii cer asanarea morală a societății”, iar cei ce au fost victimele tuturor acestora „se simt vinovați că au supraviețuit acceptând regimul comunist”. Aceștia „tac pentru că au o sensibilitate ridicată la rușine și vinovăție”. Mă Întreb dacă mai pot pune Întrebarea pe care-o formulasem de la Început: avem oare o „cultură a rușinii”? (09.03.2009) Rușine și vinovăție În câmpul universitar Două amintiri destul de recente. Prima: o adresă către Universitatea din
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
tuturor acestora „se simt vinovați că au supraviețuit acceptând regimul comunist”. Aceștia „tac pentru că au o sensibilitate ridicată la rușine și vinovăție”. Mă Întreb dacă mai pot pune Întrebarea pe care-o formulasem de la Început: avem oare o „cultură a rușinii”? (09.03.2009) Rușine și vinovăție În câmpul universitar Două amintiri destul de recente. Prima: o adresă către Universitatea din Iași notifica excluderea de la programul de master de la o universitate din Franța, a studentei x, pentru „tentativă de fraudă”. toți cei
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
vinovați că au supraviețuit acceptând regimul comunist”. Aceștia „tac pentru că au o sensibilitate ridicată la rușine și vinovăție”. Mă Întreb dacă mai pot pune Întrebarea pe care-o formulasem de la Început: avem oare o „cultură a rușinii”? (09.03.2009) Rușine și vinovăție În câmpul universitar Două amintiri destul de recente. Prima: o adresă către Universitatea din Iași notifica excluderea de la programul de master de la o universitate din Franța, a studentei x, pentru „tentativă de fraudă”. toți cei din biroul senatului de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Nu știu ce a mai urmat, dar n-am auzit să se fi anulat diplome, titluri etc. Cazuri ca acestea aprind, Îndeosebi, opinia publică, aceasta se inflamează, se cer măsuri și apoi totul e uitat. Am semnalat, săptămâna trecută, o carte despre rușine și vinovăție În spațiul public. Profesorul Chelcea prefațează secțiunea În care se prezintă cercetările sociologice Întreprinse cu un capitol sugestiv: „Cultura universitară - o cultură a plagiatului?”. Aflăm că „plagiat” Însemna cândva furtul sclavilor, dar Încă din Antichitate Însemna și furtul
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
pe discreditarea celor care sunt altfel, pe deformarea faptelor și minciuna ridicată la rang de instituție, pe organizarea unui context social controlat și dirijat, nu poate condamna propriile principii fondatoare. O altă anchetă: li se cere studenților să-și autoevalueze rușinea și vinovăția, să se pronunțe cu privire la cazuri de fraudă. Un procent de 16% dintre studenții de anul IV se „rușinează” dacă fapta e cunoscută de colegi, 39% dacă e cunoscută și sancționată de profesori și 9% dacă rămâne secret personal
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Un procent de 16% dintre studenții de anul IV se „rușinează” dacă fapta e cunoscută de colegi, 39% dacă e cunoscută și sancționată de profesori și 9% dacă rămâne secret personal. Mai mult de jumătate nu simt nici un fel de rușine să fraudeze. Și declară senin acest lucru. Ce rezultă? Frauda e un „fenomen social”. Acesta nu poate fi combătut dacă profesorii sunt toleranți sau dacă climatul social Îl stimulează. Un climat universitar În care regulile se schimbă mereu și haotic
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Îi descurajează pe studenți să respingă frauda intelectuală, ci, dimpotrivă, Îi face să nu se rușineze și să nu se simtă vinovați, chiar dacă ceilalți colegi ai lor cunosc faptele incriminate. Cei care recurg la procedee ilicite nu resimt emoțiile de rușine și vinovăție decât În mică măsură, probabil și pentru că ei apreciază că și ceilalți studenți practică, Într-o formă sau alta, frauda intelectuală... În ceea ce privește frecvența cu care se recurge la diferitele forme de fraudă intelectuală, opinia studenților este că cel
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
toată lumea asistă la volutele penibile ale unor actori politici, care recurg la orice pentru a se sustrage responsabilităților asumate și nimeni nu se mai indignează. Prinși În situații degradante pentru ei, nu-și dau demisia, nu se retrag, nu au rușine, nu se simt vinovați. Își bat joc de simboluri, de cuvinte, de angajamente, iar tranzacționarea cu valori și atitudini li se pare normală. Această sfidare prinde la public, nu cred că greșesc dacă spun că unii Îi admiră. „Se descurcă
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
micile orășele și târguri din România. „Profesorii” nu se Întâlnesc cu studenții, le oferă doar suport de curs, iar aceste Însăilări sunt copiate fără nerușinare din manuale cunoscute. În grabă, copia torii sar pasagii semnificative, stâlcesc nume importante, n-au rușine, n-au auzit de norme morale. N-au teamă că ar putea fi sancționați. Nu au rușine, dar au sprijinitori. Interesul pentru studiul psihologiei este ridicat În toată Europa. În Franța, unde știu mai bine ce se Întâmplă, există Însă
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
curs, iar aceste Însăilări sunt copiate fără nerușinare din manuale cunoscute. În grabă, copia torii sar pasagii semnificative, stâlcesc nume importante, n-au rușine, n-au auzit de norme morale. N-au teamă că ar putea fi sancționați. Nu au rușine, dar au sprijinitori. Interesul pentru studiul psihologiei este ridicat În toată Europa. În Franța, unde știu mai bine ce se Întâmplă, există Însă un control științific și administrativ responsabil, o conștiință profesională și civică. Cererea de a se Înființa o
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
supunerii și a atacului.fără menajamente. Și a fost animat de o nemăsurată „apetență pentru putere”, cum scrie Pavel Câmpeanu, sprijinită pe o netăgăduită iscusință În dobândirea și exercitarea ei. A utilizat toate strategiile, de la lingușirea superiorilor la mistificarea fără rușine a faptelor. El a ridicat lupta Împotriva celor capabili la rangul de normă instituțională. Regula era desființarea fondatorilor și constructorilor, a celor ce voiau să facă sau să schimbe ceva. Reușita altuia constituia un afront personal. Norma aceasta a „disciplinei
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
imposturile, spiritul complotistic care a devenit natură umană, puterea „plaselor de păianjen” din instituții, „țarcul colectivist”, diversiunile și intoxicările, schimbarea care nu schimbă nimic, ciupercăria partidistă, caracteristicile „cursei pentru șoareci”. Volumul debutează cu un „curs scurt de istoria PCR” („Balconul rușinii”), un portret al celui care a condus țara prin șmecherii, vizite de lucru pe toate meridianele lumii și cuvântări pentru un popor care nu-i putea răspunde, pentru că „România nu era decât un lagăr concentraționar păzit cu strășnicie de o
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
n-am găsit ca În alte locuri un restaurant mai ieftin, așa că ne-am trezit că ne desfătăm cu pește de mai multe feluri, calmari și un vin alb sec, foarte bun. Rar ne-am permis așa ceva, mi-e și rușine să mă gândesc cât a costat, ceva mai mult de cât câștigă pe zi Învățătorul de la Iași. Dacă mă gândesc bine, nu e mai scump ca la Iași la Casa Lavric sau la Bilius, pe Copou. Plătesc cu cardul, ca
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Nu pot să dorm. Când secția s-a mai liniștit infirmiera de noapte mi-a oferit un ceai. L-au apucat din senin "pandaliile" pe un tânăr cu piciorul fracturat. A început să zbiere și să sfâșie așternutul. "Mai mare rușinea, n-ar trebui să interneze alcoolici la o secție de chirurgie". 25 septembrie Externare. "Ați stat destul". Recomandare către profesorul de fizioterapie din Hemse. Concediu medical parțial. Control radiologic al încheieturii peste patru săptămâni. Taxi până la Burgsvik. Am stat în
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
lor, i-a determinat ca, abătând pe mai mulți din calea statorniciei în cuvenita credință, să treacă clandestin din numitul nostru regat al Ungariei în țara noastră moldovană, pe care s-au învrăjmășit a deține și păstra pentru ei, spre rușinea majestății noastre”. Bale, căpitanul oștirii regale, strașnicul bărbat - strenuum virum - s-a întors în Maramureș, „Aceasta s-a făcut numai după vărsarea propriului sânge, suportând răni mortale, expunând morții crude pe frații săi, pe familiarii săi și pe cei mai mulți din
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
-l înfrunte pe Ceaușescu și Securitatea. Iar voi nu v-ați solidarizat cu el, nu pentru că îi lipsește prestigiul, ci din lașitate.Ă Breban s-a înroșit până în albul ochilor, iar eu, ca gazdă, simțeam că intru în pământ de rușine”. (Ioana Măgură Bernard, Directorul Postului nostru de Radio, Casa de editură Retromond, București, 1994, p. 46). Punctum! Dl Breban afirmă că mi-ar fi recomandat (ca și dlui Goma, de altfel) „a viza mai puțin persoana dictatorului, cât principiile și
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
de care mai tot omul se teme. Eșuând în lupta cu antisemiți viguroși, un grup de cercetași care ar muri de foame în lipsa „implementării” stupidei corectitudini politice nu a putut renunța la „studiul de caz” România, așa că a confecționat, fără rușine, false cazuri de antisemitism. Printre victimele cabalei - dnii Nicolae Manolescu și Gabriel Liiceanu. Deși încă timidă în a reacționa prompt în fața unor atacuri de asemene perfidie, lumea românească de bună-cuviință a înțeles că aveam de-a face cu un joc
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
atunci când îl zguduie o nouă criză a bolii lui Calache, să-i excomunice, lipindu-le pe frunte etichete infamante sau adevăruri pe care le nega pe când excomunicații erau încă în grațiile sale. Și-a început cruciadele post-decembriste întocmind „liste ale rușinii”, el, emblema celei mai crase nerușinări. Cere curajuri imposibile și virtuți fără limite. Cu toate acestea, stenograme care au devenit de consum public dovedesc că „incoruptibilul” aflat mereu în stare de clocot e un nevoiaș băiat de mingi, pe care
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
observ este că aberantul loc ocupat de prezumția de vinovăție este sprijinit și de cine nu te aștepți. „Faptul că Dan Voiculescu a câștigat procesele cu Petre Mihai Băcanu și Cornel Nistorescu, care îi puneau în discuție trecutul, reprezintă o rușine a justiției românești”, scrie, la 9 septembrie, în ziarul Ziua, dl Gabriel Andreescu. Justiția română trebuie muștruluită la sânge, atunci când o merită, dar a-i administra asemenea perechi de palme chiar și atunci când face exact ceea ce trebuie să facă - în
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
de partid. Mă întreb, însă, sunt mai breze televiziunile de sindicat și ziarele de gașcă? Îmi spui că la Realitatea, Europa FM sau ziarul pe care-l conduci poți să te exprimi atât de liber încât să nu-ți fie rușine de profesiunea pe care ți-ai ales-o. Și îmi vorbești cu patos de idealurile tale profesionale. Încă o dată, te cred, deși m-ai păcălit de 1 aprilie. Dar întrebările vin de la sine: dacă așa stau lucrurile, cine te-a
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
au pornit. Cuvintele au proprietatea de a deveni transparente, dezvăluind inimile celor ce le folosesc. Ele nu pot fi înșelate, trădate, furate. „Fericit este slujitorul care nu se grăbește să se dezvinovățească de păcat, ci îndură mustrarea cu smerenie și rușine... Credincios și înțelept este slujitorul (Mt. 24, 45) care nu întârzie să se pedepsească pentru lipsurile sale, în mod lăuntric, prin remușcări, iar în exterior prin mărturisirea și îndreptarea lor”. Cuvintele sunt sfinte și ele vin de la Dumnezeu, pentru a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
face în așa fel încât să interpreteze spre propriul avantaj rigorile moralei catolice. Spre deosebire de sexualitatea feminină, libidoul masculin este considerat de nestăvilit, impetuos, "o patimă desfrânată rezervată sexului tare"4. Sexualitatea venală, această scursură seminală, cu toate că se confundă adesea cu rușinea și dezgustul de sine, este percepută ca un rău necesar, o descărcare. Și apoi, ce importanță are că bărbații se compromit! În societatea secolului al XIX-lea, cu precădere burgheză, bărbatul are alt rol decât acela de apărător al spiritualității
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
mare, strigă Maria, m-a strâns și mai tare, și l-am simțit strecurându-și mâna de-a lungul rochiei mele într-un fel care m-a făcut să mă trag înapoi ca lovită de trăsnet..." "Copleșită de groază, de rușine și de furie", îl împinge cu brutalitate și îi spune că nu vrea să-l mai vadă niciodată. Cu toate acestea, a doua zi tânărul se înființează în vizită la Marie. O încredințează din nou de dragostea lui. În aceeași
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]