10,694 matches
-
Soci și Fântânele cu râul Ibana unde în urma ploilor însemnate cantitativ se pot inundă câteva hectare de culturi agricole. Pentru a preveni adâncirea albiei râului, s-au construit în perioada comunistă mai multe baraje din beton . Principalele specii lemnoase sunt stejarul(Quercus petra) pe dealurile înalte din vestul comunei și salcâmul (Robinia canina) pe dealurile mai joase. Alături de stejar, în pădurile Buciog și Oblic din vestul comunei mai sunt gorunul(Quercus petra), carpenul (Carpenus betulus), frasinul (Frasinus excelsior), teiul(Tilia tomentosa
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
agricole. Pentru a preveni adâncirea albiei râului, s-au construit în perioada comunistă mai multe baraje din beton . Principalele specii lemnoase sunt stejarul(Quercus petra) pe dealurile înalte din vestul comunei și salcâmul (Robinia canina) pe dealurile mai joase. Alături de stejar, în pădurile Buciog și Oblic din vestul comunei mai sunt gorunul(Quercus petra), carpenul (Carpenus betulus), frasinul (Frasinus excelsior), teiul(Tilia tomentosa), arțarul (Acer campestris), paltinul (Acer pseudoplatanus). În zona de șes crește sălcia (Salicis fragilis). Plantele cele mai des
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
turturica, rândunica, vrabia. Apele Siretului constituie mediu de viață al unui număr mare de specii de pești: crapul, mreana, caras, bibanul, știuca. Stema comunei Adâncata se compune dintr-un scut tăiat. În câmp superior, pe fond albastru, trei frunze de stejar alăturate, de aur. În câmp inferior, pe fond roșu, un căprior alergând spre dreapta, cu capul văzut din față, de aur. Scutul este timbrat cu o coroană murală cu un turn de argint. Semnificațiile elementelor însumate: Propunerea de stemă a
Comuna Adâncata, Suceava () [Corola-website/Science/301926_a_303255]
-
buldozer să niveleze terenul ... În mijlocul sectorului dendrologic a existat o fermă zootehnica, iar în extremitatea sudică, bucăți de pămînt ars aminteau de o veche fabrică de cărămidă"", își amintește Lupu. Acesta a gestionat numeroase plantații noi de tei, carpen, fag, stejar, plop tremurător și paltin, originare de pe dealul Repedea, de la Poieni, din Codrii Pașcanilor, din comuna Șirețel, dar și folosind semințe de arbori exotici furnizate de cele peste 500 de grădini botanice din lume cu care instituția ieșeana a colaborat. În
Grădina Botanică din Iași () [Corola-website/Science/301923_a_303252]
-
500 de grădini botanice din lume cu care instituția ieșeana a colaborat. În acest sector se află două izvoare de apă minerală: izvorul nr. 3, "Amfiteatru", si izvorul nr. 5, "Ruină". Printre plantele aflate aici se numără plopi, salcâmi și stejari și o colecție de liliac. Rozariul grădinii conține peste 600 de soiuri de trandafiri, răspândite pe o suprafață de 1,7 hectare. Datorită numărului mare de soiuri nobile, precum trandafirii remontanți ("Frâu Karl Druschki" etc.), hibrizii Thea ("La France 1867
Grădina Botanică din Iași () [Corola-website/Science/301923_a_303252]
-
din clasa cernoziomurilor levigate dar la altitudini mai mari se găsesc mai ales soluri cenușii de pădure. Vegetația este formată în special din pajiști stepice de silvostepă în care predomină festuca, stipa și astemisia dar și din păduri de foioase (stejar, frasin și salcâm). Climatul are un caracter temperat-continental de nuanță mai excesivă, temperaturile mediii anuale fiind cuprinse între 9 și 10 C. Vânturile bat în general din nord (30,9%), sud (13,5%) și sud-vest (10,1%). Cel mai important
Comuna Zorleni, Vaslui () [Corola-website/Science/301922_a_303251]
-
Hulubei vor ajunge în urma unor vânzări sau moșteniri la familiile Malinescu, Repta și Canter. Biserică veche din satul Botoșanița Mare este considerată a fi ctitorie a mazilului Toader Hulubei care în anul 1763 a ridicat o biserică din lemn de stejar. Construcția a fost realizată de meșteri populari. Biserică nouă a fost construită din lemn de brad în anul 2002. Conform recensământului efectuat în 1930, populația satului Botoșanița Mare se ridică la 565 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (97,8%), cu
Botoșanița Mare, Suceava () [Corola-website/Science/301933_a_303262]
-
hidromorfe, solurilor neevoluate, cât și complexelor de soluri. Vegetația este influențată de factorii fizico-geografici : climatici, edafici, geomorfologici și antropici. Formațiunile vegetale aparțin zonei pădurilor de foioase, cu o predominantă a fagului (Fagus silvatica) și carpenului (Carpinus Betulus) în amestec cu stejarul ("Querqus robur"). Pe langă foioase se mai întâlnesc și esențe rășinoase că molidul ("Piceea excelsa"). Stratul arbustiv este alcătuit în special din alun ("Corylus avellana"), sânger ("Cornus sanguneea"), zmeur ("Robur idaeus"), etc. Covorul erbaceu este alcătuit din firuța ("Poa nemoralis
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
împușcați de jandarmii aduși de baronul Michael von Kapri) și doi căi argintii afrontați, ca simbol al ocupației locuitorilor. Are hramul „Nașterea Maicii Domnului” (8 septembrie), prima construcție bisericească a fost ridicată cu ajutorul „poporenilor” în 1775, construcție din lemn de stejar și brad, acoperită cu șindrila și care avea dimensiunile de 20 metri lungime și 8 metri lățime. În apropierea acesteia s-a construit în perioada 1935-1950 o a doua biserică din piatră cu dimensiuni de 30m/16m. În apropierea acesteia
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
18ș. Comună Fântânele apare târziu în documente, precum și satele care o alcătuiesc. Până în prezent pe teritoriul comunei nu au fost descoperite urme de așezări din paleolitic, neolitic sau epoca fierului. Mai demult, aceste terenuri au fost acoperite cu păduri de stejari, în sprijinul acestei afirmații stând mărturie arborii carbonizați care sunt scoși la suprafață de către apă Șiretului în timpul viiturilor. De asemenea, însăși poziția comunei în apropierea vechilor drumuri comerciale care legau orașele de la Marea Neagră cu Polonia și cu orașele de la Marea Baltica
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
-lea. Își are numele de la un Dumbrava."" Indiferent de poziția pe care am adoptat-o în această problemă, nu putem trece cu vederea existența unei legende despre geneză satului Dumbrăveni: ""Legenda spune că în locul comunei Dumbrăveni era o pădure de stejari numită Dumbrava, în mijlocul căreia era un schit de călugări, numit Trestioare și mai în urmă Dumbrăvioara care era un pendinte de mănăstire Putna din Bucovina. Puținii locuitori ce s-au stabili în Dumbrăvioara pe langă schit au fost numiți Dumbrăveni
Comuna Dumbrăveni, Suceava () [Corola-website/Science/301951_a_303280]
-
primii migratori s-au așezat aici din zonele inundabile ale oltului.asezarea satului în căldarea a doua dealuri numite dealul cu piatră și dealul mare(care se prelungește cu o extremitate numită dealul lacului) și împrejurimile bogate în păduri de stejar,una din cele mai mari păduri ale zonei care urcă spre munții Valcei denumită pădurea barasca după numele boierului ce a deținut-o ,cât și variate păduri de ulm și salcâm ce au oferit locuitorilor combustibilul necesar focului cât și
Dienci, Olt () [Corola-website/Science/301972_a_303301]
-
la limita de est a județului Olt pe malul drept al râului Vedea, în cursul ei superior, în apropierea zonei de contact dintre Câmpie și Podișul Getic. Vecinii: Numele localității Icoana provine, din spusele bătrânilor, de la icoana fixată într-un stejar bătrân de niște călugări care s-au retras în pădure din cauza turcilor. Stejarul se găsea la hotarul dintre satul Buzești și Icoana și în jurul lor s-au format așezări omenești care au început a fi cunocute sub numele de Icoana
Comuna Icoana, Olt () [Corola-website/Science/301984_a_303313]
-
în cursul ei superior, în apropierea zonei de contact dintre Câmpie și Podișul Getic. Vecinii: Numele localității Icoana provine, din spusele bătrânilor, de la icoana fixată într-un stejar bătrân de niște călugări care s-au retras în pădure din cauza turcilor. Stejarul se găsea la hotarul dintre satul Buzești și Icoana și în jurul lor s-au format așezări omenești care au început a fi cunocute sub numele de Icoana. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Icoana se ridică la locuitori, în
Comuna Icoana, Olt () [Corola-website/Science/301984_a_303313]
-
lui Mătușoiu Gheorghe) iar din spusele bătrânilor cimitirele s-au strămutat la biserică veche...această biserică s-a renovat în anul 2008, pictură și structura de rezistență s-a refăcut, preot paroh fiind Nicolae Belbu. Este construită din lemn de stejar cu pridvor și tencuita la interior și exterior că majoritatea bisericilor din nordul Olteniei din acea perioadă, iar pictură s-a refăcut la restaurare, cea existentă fiind datata la sfarsitul sec. 19. Din legendele locului sunt de menționat cele legate
Cireșu, Vâlcea () [Corola-website/Science/302002_a_303331]
-
Satul apare menționat în România Pitoreasca când Alexandru Vlahuță în secolul 19 a vizitat satul și în care porțile țărănești sunt descrise în toată frumusețea lor, din păcate acestea sunt astăzi dispărute: este vorba de porți monumentale din lemn de stejar în fața caselor țărănești. Existau încă până în anul 1974-80 ocupațiile tradiționale ale femeilor, în mod deosebit ce constau în cusutul ștergarelor țărănești, al iilor sau al altor podoabe care erau și un fel de mândrie a gospodinei și o oglindă a
Cireșu, Vâlcea () [Corola-website/Science/302002_a_303331]
-
cu precipitații abundente și cu mare rezervă de apă potabilă datorită pădurilor care înconjoară satul în partea de est, spre Aruncuta, cât și sud-est, spre Frata și Răzoare. Flora și fauna satului este una specifică zonei de silvostepă, predominând salcâmul, stejarul, gorunul, frasinul, carpenul etc., iar animalele frecvent întâlnite sunt iepurele, căprioara, mistrețul, pisica sălbatică, bursucul, dihorul și lupul. Printre păsările ce trăiesc în zonă se numără graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura, lăstunul și coțofana. Este o zonă propice pentru cultura
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
Vară este călduroasă, temperaturile atingând în lunile iulie și prima jumătate a lunii august circa 28-30. Vânturile, în general, sunt reduse că intensitate, iar precipitațiile sunt realtiv numeroase. Floră și fauna satului este una specifică zonei de silvostepa, predominând salcâm, stejar, gorun, frasin, carpen etc., iar animalele frecvent întâlnite sunt iepurele, căprioara, mistrețul, pisica sălbatică, bursucul, dihorul și lupul. Printre păsările ce trăiesc în zona se numără graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura,lăstunul și coțofana. De-a lungul timpului populația satului
Iuriu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300334_a_301663]
-
urcai într-o sală mare în care era o sobă uriașă de teracotă albă. Din ea se deschideau două uși. Cea a stăpânului și cea a doamnei. În palat mai era și o capelă. În spatele acestuia era un parc de stejari, ulmi și brazi uriași, și o grădină cu pomi. Părăsit de stăpâni palatul s-a ruinat în jurul anilor 1900. La Revoluția din 1848, singurul nume care apare este al unui student de 16 ani Simion Petean, devenit mai târziu preot
Feiurdeni, Cluj () [Corola-website/Science/300327_a_301656]
-
mai călduroasă cu media cuprinsă între 10-16 grade C. Relieful și clima muntoase permit etajarea distinctă a vegetației în această parte de Apuseni. În etajele joase se întâlnesc păduri de foioase, cu predominanță făget ("Fagus silvatica"), gorun ("Quercus sesilliflora") și stejar ("Quercus robur"), apoi amestec de făgete și rășinoase, iar peste 1.000 de metri altitudine domină molidul ("Picea"). Sus, pe platou, întâlnim jnepeni ("Pinus mugo"), ienuperi ("Juniperus communis") și tufe de afini ("Vaccinium myrtillus"), merișori și întinse pajiști subalpine primare
Comuna Mărișel, Cluj () [Corola-website/Science/300339_a_301668]
-
Precipitațiile sunt temperat-continentale, cu o medie de 500 mm. Primele ninsori apar în prima parte a lunii decembrie, ținând până în luna martie. Umiditatea medie e aerului este de 6,5 la sută. Flora este una caracteristică silvostepei, cu specii de stejar, arțar, carpen, frasin, salcâm și vegetație ierboasă formată din pirul gros, păiuș, coada șoricelului, colilia, rogoz, coada vulpii, trestie. La granița dintre satul Boteni și comuna Suatu se află o rezervație botanică de 4 hectare, unde se găsesc specii pontico-mediteraneene
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
alungite (Iara și Hășdate) în Culoarul Someșului Mic se realizează prin intermediul Culoarului Săvădisla - Luna de Sus.Culoarul văii Someșului Mic se caracterizează printr-un relief acumulativ care se compune din două nivele. Suprafața satului se înscrie în subetajul forestier al stejarului.Pădurile naturale sunt alcătuite din carpeni în amestec cu o serie de arbuști cum ar fi păducelul, alunul, etc.; mai rar pot fi întâlnite ulmul, plopul, salcâmul, mesteacănul, bradul și frasinul. Apare frecvent fenomenul de eroziune, fapt pentru care s-
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
și înmormântat înaintea bisericii. În luptele din primul război mondial au pierit 5 ostași români din Luna de Sus. În memoria lor a fost înălțată, de către Liceul de fete Regina Maria din Cuj, în 1938, o troiță din lemn de stejar în fața bisericii ortodoxe, un număr de 21 de locuitori ai satului, români și maghiari au căzut pe câmpurile de luptă în cel de-al doilea război mondial. Școala confesională reformată a funcționat între 1730-1896, fiind cunoscute numele a 16 învățători
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
trăiesc în prezent aproximativ 220 de persoane. În Tăuți se află "Cetatea Fetei", despre care legenda spune că ar avea un tunel de legătură cu biserică Sfanțul Mihail din Cluj-Napoca. Un alt obiectiv turistic este biserică satului, din lemn de stejar, despre care se estimează că a fost construită în anul 1800, fiind vizibilă pictură care se păstrează destul de bine. Hramul bisericii este „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil". Fiind foarte aproape de Cluj-Napoca, sătul are aproape toate utilitățile: curent, telefon internațional, internet
Tăuți, Cluj () [Corola-website/Science/300358_a_301687]
-
lungimea altarului este de 5m cu o fereastră în jur de 4m. Tavanul bisericii este orizontal, pe ziduri sunt amplasate câte două ferestre pe ambele laturi de aceeași înălțime. La intrarea în biserică catfasul este susținut de doi stâlpi de stejar. Lungimea totală a bisericii este de 23,35m cu o lățime exterioară de 8m. Zidurile sunt construite din cărămidă cu o lățime de 60 cm. Unicul turn al bisericii are o înălțime de 25m. Biserica a fost acoperită inițial cu
Băcel, Covasna () [Corola-website/Science/300370_a_301699]