10,628 matches
-
Răsărit. La data intrării în război a Armatei Române, dotarea acesteia era mult în urmă trupelor sovietice. La începutul anului 1942, lipsurile au devenit evidente când pe Frontul de Răsărit au apărut în număr mare tancurile medii Ț-34 și tancurile grele KV-1. Industria germană de război nu putea aprovizionă Armata Română cu armamentul necesar combaterii noilor tancuri sovietice, fiindcă se confruntă la rândul ei cu un deficit de producție. Statul Major Român a decis construirea unei replici a țancului Ț-
TACAM T-60 () [Corola-website/Science/320146_a_321475]
-
La începutul anului 1942, lipsurile au devenit evidente când pe Frontul de Răsărit au apărut în număr mare tancurile medii Ț-34 și tancurile grele KV-1. Industria germană de război nu putea aprovizionă Armata Română cu armamentul necesar combaterii noilor tancuri sovietice, fiindcă se confruntă la rândul ei cu un deficit de producție. Statul Major Român a decis construirea unei replici a țancului Ț-34, dar industria română, aflată încă în faza embrionara, nu avea resursele necesare dezvoltării acestui proiect. În
TACAM T-60 () [Corola-website/Science/320146_a_321475]
-
Statul Major Român a decis construirea unei replici a țancului Ț-34, dar industria română, aflată încă în faza embrionara, nu avea resursele necesare dezvoltării acestui proiect. În urmă luptelor din anii 1941-1942, în stocurile armatei se aflau 175 de tancuri sovietice și 154 de tunuri (de câmp sau anticar) calibru 76,2 mm capturate. Statul Major a decis utilizarea acestor materiale de captura pentru proiectarea unui tun antitanc autopropulsat, după modelul vânătorului de tancuri german Marder. Proiectul a fost încredințat
TACAM T-60 () [Corola-website/Science/320146_a_321475]
-
stocurile armatei se aflau 175 de tancuri sovietice și 154 de tunuri (de câmp sau anticar) calibru 76,2 mm capturate. Statul Major a decis utilizarea acestor materiale de captura pentru proiectarea unui tun antitanc autopropulsat, după modelul vânătorului de tancuri german Marder. Proiectul a fost încredințat locotenent colonelului Constantin Ghiulai. Tancul sovietic Ț-60 a fost ales de către Ghiulai fiindcă era un vehicul modern și simplu de construit, fiind adecvat nivelului industriei autohtone. De asemenea, motorul GAZ utilizat de tancul
TACAM T-60 () [Corola-website/Science/320146_a_321475]
-
tunuri (de câmp sau anticar) calibru 76,2 mm capturate. Statul Major a decis utilizarea acestor materiale de captura pentru proiectarea unui tun antitanc autopropulsat, după modelul vânătorului de tancuri german Marder. Proiectul a fost încredințat locotenent colonelului Constantin Ghiulai. Tancul sovietic Ț-60 a fost ales de către Ghiulai fiindcă era un vehicul modern și simplu de construit, fiind adecvat nivelului industriei autohtone. De asemenea, motorul GAZ utilizat de tancul ușor Ț-60 era de fapt un model Dodge-Derotto-Fargo F.H.2
TACAM T-60 () [Corola-website/Science/320146_a_321475]
-
tancuri german Marder. Proiectul a fost încredințat locotenent colonelului Constantin Ghiulai. Tancul sovietic Ț-60 a fost ales de către Ghiulai fiindcă era un vehicul modern și simplu de construit, fiind adecvat nivelului industriei autohtone. De asemenea, motorul GAZ utilizat de tancul ușor Ț-60 era de fapt un model Dodge-Derotto-Fargo F.H.2 construit sub licență. Piese de schimb se găseau atât în Germania, cât și în România pentru acest motor de camion, întreținerea fiind simplă. Tunului sovietic F-22 de captura calibru
TACAM T-60 () [Corola-website/Science/320146_a_321475]
-
simplă. Tunului sovietic F-22 de captura calibru 76,2 mm Model 1936 i-a fost îndepărtat afetul, fiind construit un nou cadru pentru montarea să pe sașiul țancului Ț-60. Suprastructura noului vehicul era construită din plăci de blindaj de la tancurile sovietice capturate. Suspensia a fost ranforsata fiindcă vehiculul era mai greu cu 3 tone. Primul prototip, construit la Atelierele Leonida, a fost gata pe 19 ianuarie 1943. Tunul F-22 avea un afet nou, conceput și turnat la Atelierele Concordia din
TACAM T-60 () [Corola-website/Science/320146_a_321475]
-
tunului a fost adaptat practicilor artileriștilor români, iar un sistem de protecție împotriva reculului a fost montat pentru a proteja tunarul. Echipajul și tunul erau protejați de un scut din 3 părți, gros de 15 mm. Blindajul era tăiat de la tancurile sovietice de cavalerie BT-7, industria autohtonă nefiind capabilă încă să producă plăci de blindaj de calitate superioară. Vânătorul de tancuri transporta 44 de proiectile perforante de fabricație română, model Costinescu de 6,6 kilograme. Sașiul a fost modificat pentru a
TACAM T-60 () [Corola-website/Science/320146_a_321475]
-
tunarul. Echipajul și tunul erau protejați de un scut din 3 părți, gros de 15 mm. Blindajul era tăiat de la tancurile sovietice de cavalerie BT-7, industria autohtonă nefiind capabilă încă să producă plăci de blindaj de calitate superioară. Vânătorul de tancuri transporta 44 de proiectile perforante de fabricație română, model Costinescu de 6,6 kilograme. Sașiul a fost modificat pentru a face față noilor cerințe: un nou scut de protecție pentru motor a fost montat, pentru a îmbunătăți ventilația. Interiorul a
TACAM T-60 () [Corola-website/Science/320146_a_321475]
-
Brașov și Atelierele Concordia din Ploiești. Pentru a mări stabilitatea sașiului în timpul tragerilor, a fost instalat și un sistem de frânare la galeți. Blindajul sașiului avea o grosime între 15 și 35 de milimetri, în funcție de anul în care fusese fabricat tancul Ț-60. Treizeci și patru de exemplare au fost transformate la Atelierele Leonida până la sfârșitul anului 1943. Șaisprezece vehicule au fost repartizate Companiei 61 TACÂM din Regimentul 1 Blindate, iar optsprezece au fost alocate Companiei 62 TACÂM din Regimentul 2 Blindate. Cu
TACAM T-60 () [Corola-website/Science/320146_a_321475]
-
fost transformate la Atelierele Leonida până la sfârșitul anului 1943. Șaisprezece vehicule au fost repartizate Companiei 61 TACÂM din Regimentul 1 Blindate, iar optsprezece au fost alocate Companiei 62 TACÂM din Regimentul 2 Blindate. Cu toate acestea, unitățile de vânători de tancuri TACÂM Ț-60 erau trimise acolo unde situația de pe front era mai gravă. Grupul Blindat Cantemir, format ad-hoc pe 23 februarie 1944 pentru a întări defensivă din nordul Transnistriei, avea la dispoziție 14 vehicule TACÂM Ț-60, organizate în două
TACAM T-60 () [Corola-website/Science/320146_a_321475]
-
erau trimise acolo unde situația de pe front era mai gravă. Grupul Blindat Cantemir, format ad-hoc pe 23 februarie 1944 pentru a întări defensivă din nordul Transnistriei, avea la dispoziție 14 vehicule TACÂM Ț-60, organizate în două baterii. Vânătorii de tancuri au fost returnați Diviziei 1 Blindate pentru a participa la defensivă Moldovei, în timpul Operațiunii Iași-Chișinău. Toți vânătorii de tancuri TACÂM Ț-60 care au supraviețuit evenimentelor de dinainte și după 23 august 1944 au fost confiscați de Armată Roșie după
TACAM T-60 () [Corola-website/Science/320146_a_321475]
-
pentru a întări defensivă din nordul Transnistriei, avea la dispoziție 14 vehicule TACÂM Ț-60, organizate în două baterii. Vânătorii de tancuri au fost returnați Diviziei 1 Blindate pentru a participa la defensivă Moldovei, în timpul Operațiunii Iași-Chișinău. Toți vânătorii de tancuri TACÂM Ț-60 care au supraviețuit evenimentelor de dinainte și după 23 august 1944 au fost confiscați de Armată Roșie după luna octombrie a anului 1944.
TACAM T-60 () [Corola-website/Science/320146_a_321475]
-
trimise diviziei 5 de Cavalerie în luna august a anului 1944. Toate vehiculele au fost pierdute pe frontul din Moldova în vara anului 1944 sau confiscate de sovietici după 23 august 1944. A existat o singură modificare notabilă, vânătorul de tancuri ZiS-30. Acesta a fost proiectat în luna august a anului 1941 de Vasili Grabin la fabrica nr. 92 Gorki. Practic, pe sașiul tractorului Komsomoleț Ț-20, era montat un tun antitanc de calibru 57 mm tip ZiS-2. Au fost fabricate
Komsomoleț T-20 () [Corola-website/Science/320182_a_321511]
-
parțial în vara anului 1944, cu rezultate bune. Motoarele și transmisia urmau a fi fabricate de către Rogifer, uzinele Reșița realizau cadrul și propulsia, iar fabrica Ford asigura caroseria și asamblarea. Doar cinci prototipuri au fost construite, fiindcă proiectul vânătorului de tancuri Mareșal avea prioritate. După 23 august 1944, proiectul a fost anulat. Tractorul T-1 a fost primul tractor fabricat în România.
Șenileta T-1 () [Corola-website/Science/320193_a_321522]
-
inspectorul general Grigore Stratilescu. Comisia trebuia sa prezinte armatei un raport despre unde se puteau produce în industria privată din România materiale de război pentru armată și să propună îmbunatățirea industriei private. De asemenea comisia a recomandat înbunătățirea Arsenalului Armatei. Tancurile și autotunurile vândute de către Germania nazistă Regatului României : Avioanele de vânătoare cumpărate, fabricate sau capturate de către România în timpul celui de-la Doilea Război Mondial :
Înarmarea României () [Corola-website/Science/320186_a_321515]
-
fost un vehicul semișenilat utilizat de Germania nazistă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Cunoscut și sub numele de FAMO, rolul acestui vehicul era tractarea pieselor grele de artilerie (precum tunul de calibru 24 cm Kanone 3) sau recuperarea tancurilor avariate de pe câmpul de luptă. Aproximativ 2500 de semișenilate de acest tip au fost construite între 1938 și 1945. Proiectarea tuturor semișenilatelor germane din prima parte a războiului a fost realizată de inginerul Ernst Kniepkamp la Departamentul pentru Automobile Militare
SdKfz 9 () [Corola-website/Science/320192_a_321521]
-
Unele vehicule fabricate de Tatra au utilizat motorul diesel cu 12 cilindri și răcire cu aer "Tip 103". Sape de fixare au fost adăugate în partea din spate a șasiului în timpul războiului pentru a îmbunătăți capacitatea vehiculului de a tracta tancuri avariate și alte vehicule grele. avea un șasiu în formă de scară. Propulsia era asigurată de un motor Maybach "HL 108" pe benzină, cu 12 cilindri, răcire cu apă, 10,838 litri și 270 cai-putere. Transmisia era cu roți sincronizate
SdKfz 9 () [Corola-website/Science/320192_a_321521]
-
deschideau în exterior. Parbrizul putea fi rabatat sau scos. Partea din spate putea fi acoperită cu o prelată fixată de parbriz. SdKfz 9 a fost proiectat pentru a tracta o greutate de maxim 28 tone. Această capacitate era suficientă pentru tancurile medii precum Panzer IV, dar pentru a tracta tancuri mai grele precum Tiger I, Panther sau Tiger II erau necesare două, trei sau chiar patru semișenilate. SdKfz 9 putea folosi platforma specială "Sd.Anh 116" pentru tractarea vehiculelor avariate. Modelul
SdKfz 9 () [Corola-website/Science/320192_a_321521]
-
Partea din spate putea fi acoperită cu o prelată fixată de parbriz. SdKfz 9 a fost proiectat pentru a tracta o greutate de maxim 28 tone. Această capacitate era suficientă pentru tancurile medii precum Panzer IV, dar pentru a tracta tancuri mai grele precum Tiger I, Panther sau Tiger II erau necesare două, trei sau chiar patru semișenilate. SdKfz 9 putea folosi platforma specială "Sd.Anh 116" pentru tractarea vehiculelor avariate. Modelul SdKfz 9/1 avea partea superioară diferită de modelul
SdKfz 9 () [Corola-website/Science/320192_a_321521]
-
Anh 116" pentru tractarea vehiculelor avariate. Modelul SdKfz 9/1 avea partea superioară diferită de modelul de bază, având o macara cu sarcina utilă de 6 tone în locul banchetelor echipajului și încărcăturii. A intrat în dotarea unităților de mentenanță a tancurilor începând cu luna septembrie a anului 1941. SdKfz 9/2 era dotat cu o macara mai mare de 10 tone, acționată de un motor auxiliar, însă aceasta necesita fixarea unor brațe de stabilizare înainte de începerea operațiunilor. Tunurile antiaeriene 8.8
SdKfz 9 () [Corola-website/Science/320192_a_321521]
-
vehicul blindat de luptă care este conceput și echipat să transporte o grupă de infanterie pentru luptă și care, de regulă, este înarmat cu un armament integrat sau organic, cu un calibru mai mic de 20 mm". În timpul Primului Război Mondial, când tancul a fost dezvoltat, vehiculul britanic Mark I a fost proiectat cu un mic compartiment pentru pasageri pentru a transporta trupe. Acest tanc poate fi considerat primul transportor blindat pentru trupe, însă primul vehicul blindat proiectat special pentru transportul infanteriei a
TranSportor blindat pentru trupe () [Corola-website/Science/320194_a_321523]
-
înarmat cu un armament integrat sau organic, cu un calibru mai mic de 20 mm". În timpul Primului Război Mondial, când tancul a fost dezvoltat, vehiculul britanic Mark I a fost proiectat cu un mic compartiment pentru pasageri pentru a transporta trupe. Acest tanc poate fi considerat primul transportor blindat pentru trupe, însă primul vehicul blindat proiectat special pentru transportul infanteriei a fost tancul Mark IX care a apărut cu puțin timp înainte de sfârșitul războiului. În interiorul acestuia încăpeau maxim 30 de soldați. Aceștia puteau
TranSportor blindat pentru trupe () [Corola-website/Science/320194_a_321523]
-
fost dezvoltat, vehiculul britanic Mark I a fost proiectat cu un mic compartiment pentru pasageri pentru a transporta trupe. Acest tanc poate fi considerat primul transportor blindat pentru trupe, însă primul vehicul blindat proiectat special pentru transportul infanteriei a fost tancul Mark IX care a apărut cu puțin timp înainte de sfârșitul războiului. În interiorul acestuia încăpeau maxim 30 de soldați. Aceștia puteau trage din interiorul tancului prin intermediul a opt ambrazuri aflate pe fiecare parte laterală a vehiculului. În timpul reînarmării din perioada interbelică
TranSportor blindat pentru trupe () [Corola-website/Science/320194_a_321523]
-
primul transportor blindat pentru trupe, însă primul vehicul blindat proiectat special pentru transportul infanteriei a fost tancul Mark IX care a apărut cu puțin timp înainte de sfârșitul războiului. În interiorul acestuia încăpeau maxim 30 de soldați. Aceștia puteau trage din interiorul tancului prin intermediul a opt ambrazuri aflate pe fiecare parte laterală a vehiculului. În timpul reînarmării din perioada interbelică, Germania nazistă a realizat potențialul și necesitatea introducerii unor transportoare blindate pentru trupe. Trupele pedestre și cele motorizate (dependente de o rețea de drumuri
TranSportor blindat pentru trupe () [Corola-website/Science/320194_a_321523]