95,170 matches
-
altminteri efemera, în care Celălalt este iubit. Privirea stăruitoare sub care Chantal își pironește partenerul nu-i poate certifică prezența lui, ci reprezintă reflexul disperat al dezamăgitei care se agață de prezent, pentru că nu mai are încredere în trecut. Dar privirea nu e doar rezultatul unui mecanism optic imperfect, ea e totodată instrumentul manipulării Celuilalt, al seducerii și transformării sale. Există un potențial distructiv în cuplul lui Kundera, provenit dintr-o agresare a alterității, ca formă de a o stăpîni și
Dragoste la microscop by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17651_a_18976]
-
Există un potențial distructiv în cuplul lui Kundera, provenit dintr-o agresare a alterității, ca formă de a o stăpîni și, astfel, de a avea garanția statorniciei ei. Românul se încheie cu o doză de ambiguitate optimistă: poate că de sub privirea femeii îndrăgostite prezenta masculină nu se va evapora. Poate că sub veghea lui Chantal cei doi vor rămîne împreună. Dar nimic și nimeni nu poate transforma această posibilitate în certitudine. Milan Kundera, Identity, transl. Linda Asher, Harper & Collins, New York, 1999
Dragoste la microscop by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17651_a_18976]
-
glumeața (La Girometta), elan romantic (La Mattinata) totul cizelat cu o finețe de filigran. Când apare pe scena pășind greoi, fluturând jovial nelipsita batistă albă, ai un moment de îndoială - totul va fi comedie - dar în secunda care precede muzică, privirea neastâmpărata se intoarce înspre înnăuntru, fixându-se undeva în depărtare și atacul se produce cu intensitatea energiei psihice încordate extrem. Întrebat ce simte când cântă Nessun dorma din Turandot, arie devenită emblemă să, Pavarotti spunea: Când închei cu acele note
Un pact cu diavolul publicitătii by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17684_a_19009]
-
nisipul dintr-o cupă a clepsidrei în alta, fără a i se risipi fiorul solemn, răsturnat în negativ. Versurile au o somptuozitate de marmură neagră: "Îngerul stătea în fereastră spre răsărit,/ mărgelele-i acopereau pieptul că treizeci de ochi cu priviri ovale,/ oricine putea să-și înfigă colții în lumina de preț,/ dar botul diavolului fără dinți era umed și negru" (Înger în fereastră spre răsărit). O amețitoare frenezie a "spurcării" o cuprinde pe autoare, împletind imaginile iconoclaste cu senzualități provocatoare
"Îndrăcirea" Ruxandrei Cesereanu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18115_a_19440]
-
nu e, ca să zicem așa, în contextul dat, un liber profesionist, ci, ca să zicem așa, un angajat, supus unor norme pe cît de inaparente, pe atît de rigide. El n-are voie să regrete sau să spere, să-și înalte privirea în sus sau să iubească, n-are voie să se joace cu lumina, ci doar cu întunericul. Remarcabilul talent întunecat al Ruxandrei Cesereanu implică un pariu tehnic cu dificultatea ariei restrînse în care îi este dat a se manifestă. E
"Îndrăcirea" Ruxandrei Cesereanu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18115_a_19440]
-
trăznitul" grupului: Într-o tufa, lângă gard, stătea nemișcat un batran albit admira/lumină mi-am spus trecând prin fața lui apoi mi-am întors capul/ căscase gură că un pește muribund pe tejghea și și-o freca prin/ pantaloni cu privirea înfipta într-un grup de aurolaci care stătea/ pe o bancă din partea cealaltă a bulevardului" (Hamei Sutra). "Divaghez sau sunt inca liniștit n-o să mă sinucid/ decât după ce lumea se va distruge și/ moartea va fi// M-am pisat pe
Lotul Mircea Cărtărescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18132_a_19457]
-
Bine, mulțumesc!, a răspuns el domol, dar fără urmare, desi profesorul aștepta cu gîtul întins să se înjghebe o conversație. Doamna Bacovia s-a apropiat de el și l-a îmbiat mîngîietoare. - Le mulțumesc tuturor! - a răspuns poetul, cu o privire de înțeles către protectoarea să". Deși vizită a mai durat, acestea au fost singurele cuvinte rostite de Bacovia. v A doua întîlnire a avut loc în casa lui Cazacu, ce dorea să inițieze un soi de reuniuni literare. Bacovia, adus
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18145_a_19470]
-
nu a mai avut loc, fiindu-i substituit un pseudosimpozion de sculptură în piatră, organizat de cîțiva amatori locali. Chiar dacă aceasta prezentare sumara nu cuprinde fapte și informații noi - despre majoritatea evenimentelor s-a vorbit pe larg la momentul potrivit -, privirea de ansamblu oferă o altă perspectivă; toate evenimentele importante sînt legate strîns de proiecte personale, de un anumit curaj individual și de forme de organizare noi, în timp ce eșecurile, grosolane sau subtile, se leaga direct de politică sau de acțiunea nemijlocita
1998, între performantă si esec by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18141_a_19466]
-
păpuși în care oamenii sunt puși în mișcare de forțe prea puternice ca să le poată rezista) unei lumi a alienării și lipsei de sens. Trecutul ca suport al încercărilor de reconstruire estetică a lumii apare astfel nu numai că o privire nostalgica înapoi, în căutarea unui proiect (eșuat) al Iluminismului așa cum l-a formulat Kant și cum a fost acesta întruchipat de artă modernista, ci și ca o reiterare a unui exces de formă, care găsește un ecou în înclinația manierista
Carnavalesc si cultură de masă by Maria-Sabina Draga () [Corola-journal/Journalistic/18125_a_19450]
-
latinist Gh. Tohăneanu, ajuns profesor de română și rusă la o școala elementară din Ploiești. Activitatea pe care o desfășura era "în afara câmpului culturii", iar cei câțiva colegi intelectuali "aveau complexul ratării, trădat prin gesturi deznădăjduite, suspine semnificativ prelungite și priviri furtive". La fel s-a întâmplat cu Liviu Rusu, care făcea parte din generația lui Vianu, cu Victor Iancu sau Ovidiu Drimba. Toți aceștia trăiau într-o situație materială mizera și-i solicitau sprijin Profesorului ca să intervină spre a fi
Institutia Tudor Vianu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/18167_a_19492]
-
nu o abandonează nici o clipă pe parcursul cărții, referindu-se permanent la diverse elemente chimice că la niște "ținuturi". Tărîmul descris de Atkins este compus, ca orice țară, din munți și dealuri, defilee și cîmpii, avînd totodată o structură ascunsă, ferita privirilor, unde se gaseste mecanismul logic al locului, cel ce ii guvernează existența. Poate că e greu de vizualizat tabelul periodic al lui Mendeleev (pentru că acesta este tărîmul, se-ntelege) că o suită de vai și coline, dar de dragul analogiei, să
Un tabel si o teoremă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18158_a_19483]
-
supermeni ajungînd să presteze pentru "oricine" servicii de orice fel! Că de obicei, histrionicul Robert De Niro nu se dezminte și păstrează față de personajul jucat cu o totală dăruire și o discretă detașare, sesizabila în nelipsita-i ironie din sclipirile privirii, din modularea vocii. Datorită lui, actorului, treptat, istoria acestui ronin al sfîrșitului de mîl,eniu - samurai decăzut din drepturi și obligații - pare a-l viza chiar pe el însuși, superstarul american pîndit de pericolul de a se "vinde" pentru subiecte
Clipind în întuneric by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/18171_a_19496]
-
să rîdă, zice înecat iar în tușa. Vine preotul. Îmbujorat. Febricitat. Tot numai suflet. Urmează canonul slujbei. În cuvîntul despre moartă, pe care, evident, n-a cunoscut-o, se străduiește în elocinta. Cine-l asculta dintre îndurerați?! Îi captez stimulativ privirea și-mi arăt interesul. Elocinta lui se amplifică. Se aude un dulce semnal electric. Sfintia-sa se-ntoarce într-o parte și răspunde cuiva pe mobil. Începe să fulguiască. Nu-l mai văzusem de prin ^90. Aseară, cînd Mitropolia bătea
Desen într-o ureche by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/18163_a_19488]
-
acum stă vrăfuită-n cele două garsoniere lipite, unde mai încape doar patul în care Pan Dombrowski doarme noaptea, de la 12 la 4, dar și... o selecta colecție de ziare recuperate de la containere etc., etc. Îi întind mîna pentru despărțire, privirea lui hipnotica, de Niebelung rătăcitor, mă amețește. Ca să închei, întreb: și-acum, domnule Dombrowski? Ce? Acum ce lucrați? mai deschideți vreo expoziție? Nu. De ce? Să-mi văd întîi memorialul ridicat. Va fi cel mai original din lume. Aha, zic. La
Desen într-o ureche by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/18163_a_19488]
-
șapte episoade nuvelistice, împletite bine, între ele, de liantul aceleiași aspirații spre iubire. Toma Novac, omul din primul episod (nuvelă), și-a găsit, intempestiv, iubirea, întruchipata de Ileana, soție tînără. Șapte zile a pierdut-o, pentru că o cunoscuse întîmplător și privirile lor, instantaneu fulgerate, și-au recunoscut devenirea, ca să-l repet pe Noica, intru ființă sau, mai bine, înspre contopirea în Eros. Laic, Toma Novac nu ia în serios teoriile teosofice ale lui Tudor Aleman despre moartea că accident în calea
"Adam si Eva" în B.P.T. by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18152_a_19477]
-
ajunge, departe, pînă la curtea imperiala. Firește că drumul durează șapte luni iar cetatea suveranului are șapte porți. Încă înainte de a intra în cetate, Mahavira o descoperă pe adevărată aleasă a inimii și contopirea se realizează, instantaneu, prin fulgerarea unei priviri. După altercația cu suveranul, înțeleptul moare, de bătrînețe, în apele Gangelui (Ganga). Mergînd să vestească cetății moartea înțeleptului, o reîntîlnește pe iubita dăruita de destin. Dar ea e dorită că ibovnica de suveran, care, de aceea, îl supune pe îndrăgostit
"Adam si Eva" în B.P.T. by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18152_a_19477]
-
ai unei zone a Egiptului antic. Copilul, ajuns la 17 ani, e trimis în oastea faraonului, unde învăța înțelepciune de la mării preoți, se căsătorește. La înmormîntarea regelui, la care tînărul asista, se împlinește viața. O vede pe dăruita inimii și privirea lor, rapid fulgerata, se descoperă și se dăruiesc reciproc, numai cu privirea. Cînd, după peripeții, se duce să-și întîlnească iubita dăruita de destin, este, firește, asasinat. Că și în precedentele împrejurări ale reincarnării, iubirea, descoperită, nu se poate întrupa
"Adam si Eva" în B.P.T. by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18152_a_19477]
-
trimis în oastea faraonului, unde învăța înțelepciune de la mării preoți, se căsătorește. La înmormîntarea regelui, la care tînărul asista, se împlinește viața. O vede pe dăruita inimii și privirea lor, rapid fulgerata, se descoperă și se dăruiesc reciproc, numai cu privirea. Cînd, după peripeții, se duce să-și întîlnească iubita dăruita de destin, este, firește, asasinat. Că și în precedentele împrejurări ale reincarnării, iubirea, descoperită, nu se poate întrupa. Cam la fel se petrec lucrurile în episodul asiro-babilonean (Babilu). Fiul unui
"Adam si Eva" în B.P.T. by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18152_a_19477]
-
nu se poate întrupa. Cam la fel se petrec lucrurile în episodul asiro-babilonean (Babilu). Fiul unui înalt slujbaș al regelui crescu în dragostea pentru tăblițele de lut incrustate decît a îndeletnicirilor războinice. Devenind bărbat, văzu o fecioara care, fulgerător, din privire, îi plăcu. Dar, fatalitate, o pierde. O uită o vreme, copleșit de îndatoriri legate de desăvîrșirea intru cele ale scrisului pe tăblițe. Tîrziu de tot, află că sortită e una din ibovnicele regelui. E ucis în drum spre ființă dăruita
"Adam si Eva" în B.P.T. by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18152_a_19477]
-
comună de concetățeni ai Arrasului. Dezaprobă omuciderile dictate de Robespierre. Fatalitatea îl duce spre piața primăriei din Arras unde tribunalul revoluționar judeca și condamnă la moarte un grup de nefericiți. O descoperă, printre inculpați, pe călugărita Yvonne, pe care, din privirile întîlnite, simte că îi este menit să o apere. Îl acuză pe președintele tribunalului, pe care îl cunoaște, e arestat și, pe loc, condamnat la moarte, ca și aleasă inimii. În careta care îi transporta spre locul execuției, e alături de
"Adam si Eva" în B.P.T. by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18152_a_19477]
-
viața pămînteasca e sfîrșitul carierei materiale a sufletului. În viață a șaptea deci bărbatul trebuie să întîlnească pe femeia care întrupează perechea lui sufletească". Brusc, într-o zi, Toma văzu pe Calea Victoriei, o femeie la brațul unui necunoscut. Firește că "privirile lor se regasiră" și amîndoi au simțit, desi privirile nu s-au întîlnit decît o secundă, că urmează o chemare a destinului, cum îi tot explică Aleman. S-au reîntîlnit, în aceleași vitrege împrejurări, descoperindu-si, în priviri, "o fîlfîire
"Adam si Eva" în B.P.T. by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18152_a_19477]
-
viață a șaptea deci bărbatul trebuie să întîlnească pe femeia care întrupează perechea lui sufletească". Brusc, într-o zi, Toma văzu pe Calea Victoriei, o femeie la brațul unui necunoscut. Firește că "privirile lor se regasiră" și amîndoi au simțit, desi privirile nu s-au întîlnit decît o secundă, că urmează o chemare a destinului, cum îi tot explică Aleman. S-au reîntîlnit, în aceleași vitrege împrejurări, descoperindu-si, în priviri, "o fîlfîire de bucurie". Iar cînd s-au întîlnit cum se
"Adam si Eva" în B.P.T. by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18152_a_19477]
-
Firește că "privirile lor se regasiră" și amîndoi au simțit, desi privirile nu s-au întîlnit decît o secundă, că urmează o chemare a destinului, cum îi tot explică Aleman. S-au reîntîlnit, în aceleași vitrege împrejurări, descoperindu-si, în priviri, "o fîlfîire de bucurie". Iar cînd s-au întîlnit cum se cuvenea aveau convingerea că "se cunoșteau dintru începutul începuturilor și cunoștință era pentru eternitate". Cînd fură descoperiți de soțul femeii (firește, tot Ileana), acesta îl împușca pe Toma Novac
"Adam si Eva" în B.P.T. by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18152_a_19477]
-
unei producții de acest tip pentru a o putea accepta în rîndul valorilor literare onorabile. Evident, slăbiciunea e a noastră, a celor ce ne-am lăsat gustul pervertit de o anomalie, e drept, extrem de tenace. Se cuvine a ne ridica privirea spre orizonturile istorice pentru a înțelege cum stau lucrurile dincolo de accidentele dezastruoase ale proximității nefericite de care am avut parte. În principiu, politicul nu e incompatibil cu poezia astfel cum nu e nici una din marile, inalienabilele teme ale umanului. Așa
După un model dantesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18151_a_19476]
-
care se scrie în zilele noastre poezia, de felul în care ea însăși se întîlnește cu poezia. Apar, peste tot unde e vorba despre scriitori, considerații despre valoare, generații și prejudecăți, despre sensul creației și condiția ingrată a creatorului. O privire lucidă, nepoetică, am putea spune, care însă, știm și din cărțile sale de versuri, sporește însăși poeticitatea. Atitudinile Ilenei Mălăncioiu se sprijină pe un fond umanist profund, dacă ne uităm la esența unui articol unde, de pildă, în lichidarea unui
"Oare glorie să fie a vorbi într-un pustiu?" by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/14309_a_15634]