95,170 matches
-
stereotipia cotidiană. Formele care se nasc din aceste premise, fără utilitate nemijlocită și fără legături directe cu vreun model explicit, devin eficiente în plan simbolic tocmai prin ambiguitatea lor întreținută cu o neobosită subtilitate. Și ceea ce ar părea, la o privire sumară, un comentariu obedient, lesne de integrat într-o mitologie previzibilă, se transformă subit în glosă ironică pe marginea unor poncife obosite. Dacă din punct de vedere plastic aceste compoziții sînt o sursă imensă de voluptăți senzoriale, moral ele oscilează
Sculptori români contemporani (IV) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14315_a_15640]
-
se vede cât este de atent la cuvinte, cât este de fascinat de ele, cât de vastă îi este informația și cât de diversificată. Asupra câtor generații de traducători a stăruit pentru ca notele sale de traducător să rezulte dintr-o privire lucidă asupra etapelor de receptare, rezultat al muncii sale nesfârșite, pe cât de istovitoare, pe atât de pasionate. Cunoscător al mai multor limbi și literaturi, greacă, latină, germană, engleză, franceză, provensală, italiană, trimiterile sale, la autori și opere, de exemplu: în
Erudiție și pasiune by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14333_a_15658]
-
nu mi-aș fi putut restabili echilibrul decît știindu-i sătui. Să-i văd mîncînd, da; era o dorință exacerbată de o disperare lăuntrică. Cei doi copii arătau ca tăvăliți prin cenușă și cu dîre de muci uscați pe obraji. Privirile ochilor mari și negri, de ființe damnate și emancipate totodată, de sălbăticiuni stăpînind un teritoriu vast, îmi pîndeau gesturile. Sugarul părea mort în ghemotocul lui de cîrpe murdare, scurs parcă din părul îmbîcsit de slin al mamei lui împletit în
Oameni și insecte by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/14334_a_15659]
-
după ce-i spusesem ce să aducă. Pe fața ei tînără înflorea un surîs ce s-ar fi vrut șăgalnic. Nu vă supărați, îmi spuse pe un ton candid, de o politețe perversă, toți copiii ăștia sînt ai dumneavoastră? Am plecat privirea. Bine că apucasem să-i spun ce să aducă, fiindcă de-acum încolo nu mai era nimic de spus. Am amuțit instantaneu. Nu că m-aș fi blocat din pricina vreunui complex obscur. Nu că m-ar fi lezat în vreun
Oameni și insecte by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/14334_a_15659]
-
mașini de firmă, au fost principalii factori ..." - online.ro /timpolis /498). Circulația sintagmei în limbajul colocvial e confirmată de combinația ironică cu țoale: "Mașini bengoase (că asta-i expresia la modă), sedii ochioase, "țoale " de firmă, aparatură de-ți pică privirile în pantofi" (vlg.sisnet.ro /arhiva/ an2000); "Ei nu au bani, însă visează să poarte țoale de firmă" (ib.). Formula de firmă nu este perfect explicabilă prin evoluție semantică în interiorul limbii române: o anume inadecvare separă sensul obișnuit al cuvîntului
"De firmă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14356_a_15681]
-
care dau coerența unei viziuni realiste la pornire, dar care devine, prin selecție și acumulare, halucinant obsesivă, poetic-onirică, basculînd către semn și simbol întrucît stabilește o relație de corespondență între sinele artistului și o bună parte din obiectul contemplației lui. Privirea lui Lionel Bourg e “caleidoscopică”: ea adună și reface imagini posomorîte, ciuntite, descompuse, haotice. Caleidoscop bizar, apăsător care, în loc să fascineze, începe prin a surprinde înainte de a conduce spre o atitudine simpatetic dezabuzată. Nici indignare, nici dispreț, ci înțelegere și cufundare
București: poezie și adevăr by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/14340_a_15665]
-
am văzut decît noaptea. Noaptea rece, cețoasă și, în zori, dezgust în cerul gurii, gol, deznădejde trivială, muncitori (funcționari? gestionari? femei de serviciu?) așteptînd autobuzul, cenușii, goliți de ei înșiși, încarcerați în această răbdare sau năucire caracteristică nevoiașilor de pretutindeni...”. Privirea se oprește asupra copiilor în zdrențe care țîșnesc la intersecții oferindu-se să mîzgălească geamurile mașinilor pentru cîțiva bănuți pe care alții, mai mari și mai tari, îi vor confisca îndată; asupra cerșetorilor insistenți sau, dimpotrivă, muți și împietriți într-
București: poezie și adevăr by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/14340_a_15665]
-
prima vedere, complexitate nu este decît dezordine, iar o anume puritate a suprafeței nu trece dincolo de calofilie și decorativism. Efectul de monumentalitate derivă, de fapt, din dimensiuni și este indus prin construcții scenografice - trepte, retrageri succesive, supraînălțări - care prestabilesc traseele privirii. Fără o operă lesne de identificat, recognoscibilă, cu alte cuvinte, ce răspunde mai mult impulsului decît unor obsesii adevărate, Pavel Bucur se înscrie perfect în acea categorie care dă stabilitate unui fenomen, dar nicidecum în zona în care se naște
Sculptori români contemporani (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14363_a_15688]
-
mai iubiți realizatori de talk-show-uri, cei mai iubiți oameni de afaceri și așa mai departe, în total paisprezece categorii. Despre cei mai iubiți scriitori însă n-a pomenit. Am crezut, inițial, că este o greșeală. Poate că Andreea Marin, cu privirea împiedicată în genele ei lungi, a sărit capitolul literatură. Dar nu, nu fusese o greșeală. Când a citit lista încă o dată, am avut prilejul să constat că literatura chiar lipsește, irevocabil, că frumoasa realizatoare sau vreun șef al ei (dar
S-a desființat literatura! by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14358_a_15683]
-
1997 și iarna lui 1999. Dezvăluie culisele, mișcările murdare din spatele unei cortine ostentativ așezate înaintea omului de rând. O lume urâtă, una pe care Emil Cioran ar fi biciuit-o cu nesaț. Ultima copertă este o fotografie a autorului. O privire care nu trădează patima cioraniană ci, din contră, liniștea omului ajuns la "vârsta înțelepciunii", adică a resemnării.
Un document "mazochist" by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14373_a_15698]
-
celui din urmă. Concretețea, fie și pitagoreică, îi alungă excesul, pînă la urmă apăsător ca orice exces, o împinge în starea de contemplație: Această progresie în miraj a cotidianului nu e opera unei sintaxe miracolistice, ci efectul unei intensități a privirii ce descifrează deodată concretețea, ca epifanie vegetală, și principiul sau codul cosmic care o informează. Dumitru Mureșan e un pitagorician ce vede în exultanța florală manifestul unei geometrii invelate, percepînd în pitorescul grădinii euritmia beatudinală a numerelor ca principii". Ca
Legenda ironiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14354_a_15679]
-
profesionistă și cu mult farmec pe scenă, pusă în valoare, cu toate luminile pe ea, cum de mult nu s-a mai întîmplat. Nu îți poți lua ochii de la ea, de la felul în care își învolbureză replicile, suspiciunile, ticurile verbale, privirea, suspinele, fiecare gest și fiecare detaliu, de la modul în care se dovedește un excelent partener, de la dinamismul și energia care fac să trepideze scena sub pașii ei. Feminină și generăleasă, Mizei puțin îi pasă de succesele sau de căderile fratelui
Mici drame? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14360_a_15685]
-
el însuși în manuscris forma care apare totuși la Perpessicius ("Stau în cerdacul tău... Noaptea-i senină/ Deasupra-mi crengi de arbori se întind") în felul următor: "Stau în cerdacul tău... Era senină/ Deasupra noaptea... arbori ce întind". (La o privire mai atentă a manuscrisului aș propune altă lecțiune: "Stau în cerdacul tău... Era senină/ Deasupra-mi noaptea de arbori ce întind/ Crengi, în flori de umbră" etc. Versul al treilea se leagă, gramadical, de primele două în lecțiunea mea în
Editarea lui Eminescu: un exemplu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14367_a_15692]
-
face cunoștință cu poeticianul îndrăzneț și subtil care în cele câteva cărți ale sale, toate fundamentale, invita la apropierea față de textul literar ca de o realitate unică, cu articulații proprii care cer atenția individualizată a cititorului și nu oarecum neutra privire a gramaticianului structuralist; o abordare a poemului ca întreg dinamic, cu mecanisme specifice, producătoare de sens, realitate vie a cuvintelor comunicând organic în pagină și cu textele din afara ei - desfășurată sub o privire deschisă acut către toate orizonturile Bibliotecii. îmi
Michael RIFFATERRE "Textul literar nu e niciodată desuet" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15544_a_16869]
-
individualizată a cititorului și nu oarecum neutra privire a gramaticianului structuralist; o abordare a poemului ca întreg dinamic, cu mecanisme specifice, producătoare de sens, realitate vie a cuvintelor comunicând organic în pagină și cu textele din afara ei - desfășurată sub o privire deschisă acut către toate orizonturile Bibliotecii. îmi erau încă vii în minte performanțele sale analitice în spații ca și interzise majorității cititorilor de poezie, precum cele consacrate aparent haoticelor producții ale unor Breton sau Eluard, cu al lor "dicteu automat
Michael RIFFATERRE "Textul literar nu e niciodată desuet" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15544_a_16869]
-
al criticilor, istorici literari, eseiștilor și teoreticienilor din ultima jumătate a secolului care s-a încheiat. Intitulat cu modestie programatică probabil Panorama criticii literare românești dintre anii 1950 și 2000, volumul cuprinde totuși un dicționar de personalități, și nu o privire asupra criticii ca domeniu; ceea ce este excelent și indică o opțiune pe care autoarea o respectă în demersul său - extrem de laborios, cum numai cine a încercat o asemenea lucrare poate înțelege - adică pune pe primul plan al concepției și al
Criticii români de azi by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/15555_a_16880]
-
amintim că Jean Rousset sublinia că există un mecanism al secretului / dezvăluirii aproape constitutiv actului scrierii diaristice (ascunderea caietului, inițiale, pseudonime, limbaj cifrat etc.). Cititorului i se oferă un vertij de dezvăluiri și de ascunderi. Jurnalul este oricum opac. Doar privirea paranoică (eventual a securistului) putea găsi în jurnal o imagine anume - el denunța în fond practica ascunderii, atît de intimă diaristului în orice condiții. Cea de-a doua fantasmă despre care vorbește Eugen Simion nu este decât un reflex indus
Despre jurnal în o mie de pagini by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15570_a_16895]
-
el folosea învățării și memorării pieselor respective. Lucrul care m-a impresionat profund și m-a obsedat apoi câteva zile ținea însă de un alt aspect, și anume de frumusețea grafiei muzicale. Scrise cu un creion ultra-ascuțit, semnele muzicale fascinau privirea datorită unei puteri expresive neobișnuite. Densă, dar clară și hotărâtă, ordonată până la pedanterie, scrierea acționa asupra mea ca un magnet, făcându-mă să uit scopul expertizei și să contemplu extaziat perfecțiunea caligrafiei muzicale. Un alt impuls l-a constituit întâlnirea
Elemente pentru o grafologie muzicală by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15563_a_16888]
-
socotită această alăturare Brâncuși-Caragiale, o simplă problemă contractuală, un episod care-i privește exclusiv pe un comanditar și pe un prestator de servicii sau, în spatele banalei întîmplări se ascunde ceva mult mai adînc și mai greu de surprins la o privire fugară? Așa cum ar fi o compatibilitate structurală, de pildă. întorcîndu-ne puțin în timp și reconsiderînd anumite fapte, aparent irelevante (nerăbdarea cu care studentul Brâncuși aștepta, prin anii 1898-1901, apariția Moftului român nu este chiar lipsită de semnificație), putem constata că
Caragiale și Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15576_a_16901]
-
în egală măsură în opera lui Caragiale și în aceea a lui Brâncuși. Dacă cel dintîi sancționează mecanica istorică și mimesisul social, abuzul memoriei de grup și destructurarea, pînă la abstracțiune, a existenței individuale, cel de-al doilea denunță stereotipia privirii și mimesisul estetic, tirania memoriei muzeificate și impostura orgolioasă a formelor redundante. Iar dincolo de toate acestea, și chiar dincolo de orice întîlnire în spațiul vreunui proiect cum a fost cel ratat din pricina pălăriei, opera celor doi mari artiști mai are ceva
Caragiale și Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15576_a_16901]
-
își asumă sau nu presupozițiile oficiale. S-ar putea ca acest criteriu să fie o limită de lectură personală sau de generație: obsesia contextului politic și a delimitării de el ar aparține doar celor care l-au trăit direct, în vreme ce privirile mai proaspete ale tinerilor cititori de azi ar putea remotiva perfect coerența sau incoerența tonului narativ ori a psihologiilor personajelor, fără a invoca neapărat efectele cenzurii și ale autocenzurii. Și totuși, am bănuiala (produsă de lecturi de texte din epoci
Enunțare și asumare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15590_a_16915]
-
și Valéry ne bîntuie simțurile maculate de empirie și cugetul ispitit de nehotărniciri, Pavel Șușară scrie astfel: "știu că femeia mea de hîrtie se naște din spaime, că ochiul ei alb mă fixează ca piatra de rîu și-mi întoarce privirea-napoi. ea n-are nici trup și nici sînge fierbinte sub haine; o dezbrac fără gesturi, o aduc lîngă mine, stăm tăcuți amîndoi, eu cioplesc o fantasmă, apoi văd că e bine, sînii ei luminează singuratici și goi. femeia mea
Realul ca imaginar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15586_a_16911]
-
conjugarea culorii cu gestul folosirii sale: "cearcănele tale au parfumuri de stepă și buzele mustesc, precum iarba zdrobită în potcoave de cal, cînd se desfac din crispare ca un arc străveziu sub cupolă. dinții îți scapără pe molatica piele creolă, privirea cade gălbuie, prelinsă din ochiul oval, se răsfrîng raze scurte și învăluie tîmpla ta de cristal, iar sub hainele groase întrevăd - ca prin sticla brumată - pata aceea suavă, maronie, mongolă. presimt în tine o rasă bătrînă, îi spun, ai țîșnit
Realul ca imaginar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15586_a_16911]
-
în care acestea au fost îndeplinite. │ │ │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ K. Probleme tehnice, financiare și legislative (anexa nr. III.1 la memorandumul de finanțare) Referitor la orice probleme care pot apărea în implementarea măsurilor, │ │incluzând devieri de la planul de finanțare original și explicații cu privire │ │la acțiunile întreprinse pentru corectare. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ L. Măsuri adoptate în scopul informării cu privire la asistența oferită de Comunitate Panouri ridicate la locul execuției? Da Nu Facturi*) Titlul măsurii: *) Copii ștampilate corect de pe evidențele contabile referitoare la cheltuieli trebuie anexate la copia de pe
MEMORANDUM DE FINANŢARE din 22 februarie 2002 (*actualizat*) convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Reabilitarea reţelei de alimentare cu apă potabilă, colectarea şi tratarea apei uzate în oraşul Târgu Mureş, România"**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143900_a_145229]
-
a unei încălcări a articolului 6 cu privire la neexecutarea hotărârii din 19 ianuarie 1995. Guvernul arată că această hotărâre a fost pronunțată în cadrul unei proceduri la care reclamantul nu a participat decât ca intervenient, astfel încât instanța nu s-a pronunțat cu privire ia drepturile sale cu caracter civil. în plus, Guvernul subliniază că, spre deosebire de cauza C.C.M.C. împotriva României (nr. 32922/96, hotărârea din 15 ianuarie 1998, nepublicată), în prezenta cauză, reclamantul a intervenit, cu sprijinul Consiliului local, în procedura declanșată împotriva familiei
HOTĂRÂRE din 17 iunie 2003 în cauza Ruianu împotriva României(Cererea nr. 34647/97). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163192_a_164521]