93,159 matches
-
în fața camerelor de la TVR, proaspăt declarată liberă! Până la urmă, văd că a trebuit să înghiți prostiile multora ca să auzi vreo trei oameni care meritau ascultați. Un ghiveci "echidistant", ca să spun așa, de inubliabilă marcă Tatulici! Presa este, ca și activitatea editorială, o afacere, nu e școală, nici universitate, dar problema acestei afaceri, ca a oricărei alteia, este cât este de curată. Dorin Popa: Într-un interviu din "Ziarul de Iași", realizat de către studenta noastră Ioana Doboș, CTP afirmă că au apărut
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Iar pentru cei care ar mai fi dorit să-și facă iluzii, precizează: "Presa înseamnă o afacere. Presa nu e nici școală, nici universitate, este o afacere." Liviu Antonesei: În bună parte, CTP are dreptate! Presa este, ca și activitatea editorială, o afacere, nu e școală, nici universitate, dar problema acestei afaceri, ca a oricărei alteia, este cât este de curată. Iar din întreg răspunsul său rezultă că nu e excesiv de curată, ci pare a fi și un mijloc de spălat
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
toate neamurile și chiar știu că va fi o sărbătoare adevărată. Singura diferență, anul acesta, este că voi purta un mic tricolor, să vadă și toți europenii de acolo că am venit, încet și greu, în marea familie! Despre politica editorială a Realității TV, ce pot spune? SOV n-a fost niciodată un imbecil! O fi el controversat, poate mare bandit dar asta ar trebui s-o dovedească justiția, totuși! -, însă nu e prost. Dacă tot cheltuie bani într-un trust
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
făcut acolo de la o emisiune pe săptămână, cum am și acum, până la trei, când a fost nevoie pentru lansare ori relansare, fără să pretind să fiu plătit în plus. Sigur, dacă ar exista un post Realitatea aici, cu aceeași politică editorială foarte liberală, aș putea fi tentat. Dar, pe de altă parte, nici aici unde sunt nu mi se impun vreun fel de restricții. Ce vreau să spun? Că nu aș respinge o asemenea propunere "din principiu" că, dacă merg la
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
o asemenea propunere "din principiu" că, dacă merg la principii, și TV Bit e asociată cu Antena 1 Antena 3, care au un patron la fel de controversat ca și SOV! Ce mă interesează? Un sigur lucru să-mi fac singur politica editorială, pentru că știu să o fac și echilibrată, și civilizată, fără să-mi reprim propriile mele opinii. Același lucru îl apreciez și la Radio Iași, radioul public local am stabilit de la bun început condițiile editoriale și le respectăm, ambele părți. Cred
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
lucru să-mi fac singur politica editorială, pentru că știu să o fac și echilibrată, și civilizată, fără să-mi reprim propriile mele opinii. Același lucru îl apreciez și la Radio Iași, radioul public local am stabilit de la bun început condițiile editoriale și le respectăm, ambele părți. Cred că e ok așa nici n-aș putea face emisiuni bune dacă aș fi înconjurat de restricții și "orientări". Sigur, mai puțin cele legale, pe care le respect chiar dacă, unele, uneori, mi se par
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
teze de doctorat. Și nu cred că ne pasă de ceea ce vor spune generațiile viitoare, altfel n-am fi așa de îngăduitori cu toți ciudații aștia care, într-un fel ori altul, ne guvernează. / 237 Presa este, ca și activitatea editorială, o afacere, nu e școală, nici universitate, dar problema acestei afaceri, ca a oricărei alteia, este gradul de curățenie. / 241 CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine în sprijinul dumneavoastră ajutîndu-vă să economisiți timp și bani
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
au avut episcopii ("Este de datoria episcopilor ca în propriile dieceze să vegheze asupra unor astfel de activități și inițiative, să le promoveze și în măsura în care privesc apostolatul public, să le coordoneze..."93). Ei aveau responsabilitatea de a monitoriza întreaga activitate editorială din dieceză; și chiar dacă unele publicații aparțineau unor ordine misionare, acestea trebuiau să primească binecuvântarea episcopului local. Totuși, pentru a exista o anumită coeziune și unitate, Biserica recomanda și înființarea de Oficii naționale 94. Acestă realitate certificată abia în 1965
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
gen din Spania. În anul 1935, statisticile oficiale arătau că publicația se distribuia în 100.000 de exemplare 184. Acest ziar a încetat să apară în anul 1936, odată cu începutul Războiului civil. Au urmat și alte inițiative din partea aceleiași case editoriale (Editura Catolică, întemeiată la doi ani după El Debate), precum ziarul de seară Ya în Madrid sau ziarele Ideal în Granada și Hoy, în Badajoz 185. În anul 1929 s-a înființat Agenția Logos, subordonată Editurii Catolice și legată de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și dezvoltarea presei spaniole au avut de suferit în 1898 din cauza pierderii credibilității, ca urmare a modului de abordare inconsecvent și exagerat a subiectului referitor la Războiul colonial 190. În spațiul politic liberal, s-au dezvoltat câteva ziare pe lângă "Societatea Editorială a Spaniei" (1906), cunoscută ca Trustul, care era proprietara mai multor publicații importante, precum El liberal, El Imparcial și El Heraldo de Madrid 191. În zona dreptei monarhice(însă independent de partidele politice), se găsea ABC, transformat în jurnal în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1887 până în 1937, s-a numit La carità dell'orfanello. În 1895 a început publicarea revistei Vita nuova (Roma), condusă de preotul Romolo Murri, care avea ca scop adunarea în jurul ei a universitarilor catolici. Aceasta nu a fost singura inițiativă editorială a lui Murri; la începutul secolului, a contribuit la formarea "Uniunii editoriale catolice", care cuprindea publicații precum: Cultura sociale (1898), Il Domani d'Italia (1901-1903) sau Lettere ai lavoratori (1903-1904). Il Domani d'Italia era un săptămânal cu caracter popular
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a început publicarea revistei Vita nuova (Roma), condusă de preotul Romolo Murri, care avea ca scop adunarea în jurul ei a universitarilor catolici. Aceasta nu a fost singura inițiativă editorială a lui Murri; la începutul secolului, a contribuit la formarea "Uniunii editoriale catolice", care cuprindea publicații precum: Cultura sociale (1898), Il Domani d'Italia (1901-1903) sau Lettere ai lavoratori (1903-1904). Il Domani d'Italia era un săptămânal cu caracter popular, care a ajuns să distribuie 15.000 25.000 de exemplare cifre
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
o imagine clară despre presa din țara respectivă. Chestionarul a cuprins următoarele întrebări: "Numele țării și districtul misionar (dieceze, vicariat apostolic, prefectură apostolică, misiune sui juris/iuris), Titlul gazetei sau a periodicului, Sediul redacției principale, Numele proprietarului sau al societății editoriale, Forma acestei societăți, Capitalul investit, Dacă gazeta sau periodicul fac parte dintr-un consorțiu sau grup de publicații, Dacă este organul unei organizații catolice sau al unui partid politic, Care este tendința sa politică și socială, Numele directorului general, De
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a publicat numeroase studii ce au vizat o tematică diversă, precum: prezentarea vieților unor sfinți, poezii, cronici literare, cronica vizitelor canonice ale episcopului Mihai Robu, relatări privind sfințirea de biserici și diferite alte corespondențe de actualitate, prezentări ale ultimelor apariții editoriale la Editura "Presa Bună" și "Serafica"; a promovat-o pe aceasta din urmă în calitatea de secretar episcopal, pe când îl însoțea pe episcopul Mihai Robu în satele catolice din Moldova, cu ocazia vizitelor canonice. El a recomandat parohilor și credincioșilor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ritul latin în Moldova după stil vechi. Pe lângă publicarea calendarului anual al sfinților, anuarul mai conținea și biografii detaliate ale unor sfinți, prezenta semnificația unor sărbători religioase importante, publica informații de interes major din viața diecezei, necrologuri, anunțuri și noutăți editoriale. În primul număr se făcea precizarea referitoare la faptul că dieceza de Iași continua să aplice în acea perioadă calendarul vechi, iulian, în baza unui privilegiu special. Comparativ, în dieceza de București, calendarul nou (gregorian) se folosea încă din 1853773
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
actuală a jurnalismului în lume; 2. documente legate de redacția, administrația și propaganda unui mare cotidian și în care a fost reliefată perfecționarea tehnicii și a organizării jurnalistice; 3. toate instituțiile, activitățile, asociațiile care erau în serviciul presei catolice: societăți editoriale ale presei periodice, agenții de informații, activități de difuzare a presei religioase, asociații de jurnaliști, școli de jurnalism, cu programele și formele de activitate, cu rapoarte despre rezultatele obținute, statistici și nu în ultimul rând, fotografii ale edificiilor, instalațiilor; 4
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Dancă, "A. Durcovici...", p. 128. 547 Ziarul Farul nou a apărut la 1.01.1934, iar A. Durcovici a coordonat de la început comitetul de conducere și a participat la elaborarea publicației atât prin articole proprii, cât și printr-o politică editorială originală, axată pe probleme de doctrină socială a Bisericii. 548 Alois Moraru, Iosif Răchiteanu, op. cit., p. 29. 549 Ibidem, p. 23. 550 Ibidem. 551 Măsura a fost luată în anul 1921 și a reprezentat unul dintre cele mai importante evenimente
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
articulată în jurul unui fel de lingvistică absurdă, limba inventată permițând unui elev memorarea rapidă a lecțiilor. De interes documentar este volumul postum Carnete de editor. Interviuri. Addenda (2000), un jurnal al omului public S., unde sunt descrise „peisajul” și stratagemele editoriale al anilor ’70-’80 din secolul trecut, cunoscute în chip direct. De o atenție deosebită se bucură cazul Ion Lăncrănjan, cu odiseea publicării romanului Caloianul și atmosfera de la Editura Albatros. SCRIERI: Cu și fără ghiozdan, București, 1956; Sub lupă, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289473_a_290802]
-
experiențe cu femei decăzute... Casilda Armenta, Ximena Ortiz, Castorina... și astfel a revenit la duritatea vieții reale. Maria Paulo Coelho, Unsprezece minute Scriitorul brazilian Paulo Coelho (n. 1947) este posesorul multor premii și distincții și se bucură de un succes editorial deosebit în lume. Faptul că a realizat drame universale, receptate în diferite universuri culturale, explică traducerea lucrărilor lui în șaizeci și șase de limbi. Dintre acestea amintim: Jurnalul unui mag, Alchimistul, La râul Piedra am șezut și am plâns, Al
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
subiecte care îi vor preocupa constant; așa, de pildă, Cezar Papacostea scrie despre locul literaturii și al filosofiei în existența grecilor, D. Murărașu studiază opera lui Lucrețiu, I.M. Marinescu pe aceea a lui Iuvenal. Cronicile și recenziile la ultimele apariții editoriale din țară și din străinătate consemnează rezultatele celor mai recente cercetări privitoare la lumea veche. Mai colaborează I. Valaori, Constantin Balmuș, T. Chețeanu, Al. Popescu-Telega, Felicia Brătianu. F. și revista „Orpheus” își încetează simultan apariția pentru a permite, prin conjugarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286972_a_288301]
-
în 1969, la revista „Scântei” a Liceului nr. 32 din București și e inclus în antologia Copii poeți (1968). Colaborează la „Caiete critice”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Limbă și literatură”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Luceafărul” ș.a. Debutul editorial se produce în 1981, cu volumul de proză În livada de cremene. Prima carte a foarte tânărului prozator P. asumă riscul unei duble confruntări: pe de o parte, cu tradiția, venerabilă și pe teren românesc, a memorialisticii de călătorie, mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288669_a_289998]
-
o echipă împreună cu Mioara Lujanschi, Călin Andrei Mihăilescu, Ariadna Ștefănescu și Rodica Zafiu, cu care pornise în expediția de descifrare a enigmei „Caragialiei” (o parte din cercetările lor au apărut în „Revista de istorie și teorie literară”, 1992-1993). Întâia consemnare editorială a acestor căutări ale lui P. este lucrarea Comediile lui I. L. Caragiale (1996), inclusă într-o colecție coordonată de Paul Cornea și destinată școlii. Depășind strictul interes și nivel didactic, exegetul reconstituie „destinul pieziș” al scriitorului, stăruie, pe urmele lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288669_a_289998]
-
statut aparte Îl au religiile dualiste - (gnoza, maniheismul și destinul lor medieval) - pe care am decis să le izolăm după un criteriu tipologic, având În vedere importanța lor deosebită (ele se găsesc În volumul al III-lea doar din motive editoriale), și religiile din America precolumbiană, plasate din motive similare În volumul al IV-lea, și nu În cel dintâi. PREISTORIATC "PREISTORIA" tc "" RELIGIILE DIN PREISTORIETC "RELIGIILE DIN PREISTORIE" Francesco Fedeletc "Francesco Fedele" Asemenea credincioșilor săi, religia preistorică nu mai e
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
contemporan. SCRIERI: Indiile galante, Timișoara, 1993; Celălalt tărâm, Timișoara, 1994; Glasuri lângă leagănul meu, Timișoara, 1996; Nicăieri, Timișoara, 1998; Imperiul de praf, Timișoara, 2000; Băi, profesore..., Timișoara, 2001; Ieșind din vis puțin îngândurat, Timișoara, 2002. Repere bibliografice: Radu Enescu, Prezențe editoriale bihorene, F, 1985, 4; Cornel Ungureanu, Debutanții, O, 1994, 1; Carol Sebastyen, „Indiile galante”, „Cuvântul”, 1994, 4; Cornel Ungureanu, Generali și soldați, O, 1995, 1; Cornel Ungureanu, Prozatorii. Continuitate și alternative, O, 1997, 1; Eugen Bunaru, Complicitatea scriitorului, O, 1998
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288975_a_290304]
-
chiar și pentru chestiuni mărunte. Ego-ul și temperamentul său nu făceau distincție între atacurile legitime și doritorii de publicitate ieftină care sperau să dobîndească astfel notorietatea. Iorga i-a onorat de prea multe ori pe aceștia consacrîndu-i provocatorului său spațiu editorial în "Neamul românesc" pe care acesta nu-l merita. Erudiția sa îl făcea să facă remarci ironice, și, de dragul de a-și exercita spiritul biciuitor își rezerva spațiu pentru replici sarcastice, uitînd de înțelepciunea mai înaltă de a lăsa unele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]