9,827 matches
-
De exemplu, "bela" înseamnă "frumos", dar "un bela" înseamnă "o frumusețe". Aceasta se aplică și la participii, de asemenea: "la studiante" și "la studiada" înseamnă "studentul" și "studiat" respectiv, de la verbul "studia," "a studia". Un adjectiv poate fi făcut substantiv abstract prin adăugarea sufixului -ia. Astfel "bela" devine "belia," adică frumusețe. Asta poate fi folosită și la substantive: "madre" (mama) devine "madria" (maternitate). LFN nu are adverbe explicite (cum are Esperanto). În loc de asta, orice adjectiv poate fi folosit ca adverb plasându
Lingua franca nova () [Corola-website/Science/298966_a_300295]
-
plin de declamațiuni și cu caractere nenaturale. Și-a încercat talentul în satiră și fabulă, dar nu izbutește. Lucrările acestea seamănă mai mult cu articole de ziar decât cu poezii. Mai toate au un ton personal, iar cele generale sunt abstracte, declamatorii și uneori indecente. Colecțiile se numesc "Eumenidele", "Bolintineadele", "Nemesis", un fel de ziare sau reviste. Evident acestea satire îl vor fi influențat pe Mihai Eminescu. Vom cita ca mai bune dintre satire: "Două Tombatere" în care ne înfățișează doi
Dimitrie Bolintineanu () [Corola-website/Science/298949_a_300278]
-
relative de forță și masă sunt, în acest caz, fixe. Utilizarea celei de-a doua legi a lui Newton ca "definiție" a forței a fost criticată în unele lucrări riguroase, deoarece este, în esență, un truism matematic. Egalitatea dintre ideea abstractă de „forță” și ideea abstractă de „modificare a vectorului impuls” nu are, finalmente, nicio semnificație observațională, deoarece nu se poate defini una fără cealaltă. O definiție a noțiunilor de „forță” sau de „modificare a impulsului” trebuie să facă apel la
Forță () [Corola-website/Science/304451_a_305780]
-
sunt, în acest caz, fixe. Utilizarea celei de-a doua legi a lui Newton ca "definiție" a forței a fost criticată în unele lucrări riguroase, deoarece este, în esență, un truism matematic. Egalitatea dintre ideea abstractă de „forță” și ideea abstractă de „modificare a vectorului impuls” nu are, finalmente, nicio semnificație observațională, deoarece nu se poate defini una fără cealaltă. O definiție a noțiunilor de „forță” sau de „modificare a impulsului” trebuie să facă apel la o înțelegere intuitivă a percepțiilor
Forță () [Corola-website/Science/304451_a_305780]
-
personalitate. În cazul suspectării unei demențe, este de recomandat efectuarea unui interogatoriu standardizat, cum este ""Mini Mental State Examination"" - MMSE (există și o versiune în limba română), care constă în întrebări relativ simple, prin care se cercetează memoria, atenția, gândirea abstractă, capacitatea de denumire a obiectelor, orientarea vizuo-spațială și alte funcții cognitive. Scorul maximal este de 30 de puncte. Deja în cazul unor performanțe sub 28 de puncte, datorită dificultății reduse a chestionarului, se poate suspecta o demență. Acest test permite
Boala Alzheimer () [Corola-website/Science/304717_a_306046]
-
O emblemă e formată dintr-o imagine, abstractă sau reprezentativă, care exprimă un concept — adesea un concept al adevărului moral sau al unei alegorii. Cuvintele emblemă și "simbol" apar adesea sinonime în conversațiile de zi-cu-zi, fără a provoca confuzii nedorite. Separarea celor două ar părea inutilă și ceremonială
Emblemă () [Corola-website/Science/303583_a_304912]
-
de Arte Decorative din Budapesta, cu pictorul maghiar Rippl-Ronai , apoi, din 1903, la Academia Regală din München, unde a studiat cu Wilhelm von Rümann (1850-1906), și Baltasar Schmitt (1887-1942), oscilând în arta sa între art nouveau, postimpresionism și fauvism, expresionism abstract, figurativ stilizat și constructivism. Din respect pentru tatăl său vitreg, a adoptat în anul 1904 numele de Teutsch, pe care l-a atașat numelui său de naștere, Mattis. În anul 1908 a început activitatea didactică la Liceul Industrial din Brașov
Hans Mattis-Teutsch () [Corola-website/Science/303743_a_305072]
-
literară avangardistă Integral, și la revista de limba maghiară MA. După perioada avangardistă alături de grupul Contimporanul, se orientează spre arta figurativă, definindu-și un nou stil, mai aproape de suprarealism, numit „realism constructivism”. În pictură, Mattis-Teutsch a creat două cicluri expresionist abstracte, cu modulații muzicale, "Empfindungen" (Senzații) și "Seelenblumen" (Flori sufletești), inițiate în jurul anului 1918 și care se încheie în 1924. În anul 1931, Hans Mattis-Teutsch a lansat la Potsdam lucrarea "Kunstideologie - Stabilität und Aktivität im Kunstwerk" (Ideologia artei - stabilitate și acțiune
Hans Mattis-Teutsch () [Corola-website/Science/303743_a_305072]
-
fost coproducții străine, ralizate în mare parte cu fonduri din Franța, în special de la producătorul Marin Karmitz. Aceste ultime filme se axau pe subiecte moral și metafizice asemănătoare celor din „Decalogul (film)” și „Noroc Chior”, însă la un nivel mai abstract, cu distribuții mai restrânse, povești interne mai multe și interes mai puțin față de comunități. Polonia apărea în aceste filme în mare parte prin intermediul unor observatori europeni străini. Cele patru filme au fost de departe cele mai mari succese comerciale ale
Krzysztof Kieślowski () [Corola-website/Science/303772_a_305101]
-
(n. 28 ianuarie 1912, Cody, Wyoming - d. 11 august 1956, Springs-East Hampton, New York) a fost un cunoscut pictor american, unul din exponenții majori ai expresionismului abstract. s-a născut ca ultimul din cinci frați, tatăl, Leroy - zis Roy - exercita diverse meserii mutându-se dintr-o localitate în alta, mama - Stella May McClure - o femeie autoritară și exigentă, își răsfăța copiii, în special pe cel mai mic
Jackson Pollock () [Corola-website/Science/303829_a_305158]
-
o manieră legendară și filosofică, amplul proces de creare a lumii. Creaționismul este, din punct de vedere științific o credință care susține că Universul a apărut prin implicarea unei forțe divine, a unei inteligențe superioare sau a unei entități incomprehensibile, abstracte. Având o vechime foarte mare, această credință intră în contradicție cu evoluționismul, cu fenomenul “Big Bang” sau cu alte teorii științifice. Spre deosebire de acestea, creaționismul afirmă că formarea Universului și a elementelor ce îl compun nu a fost un fenomen lipsit
Geneză (mitologie) () [Corola-website/Science/303819_a_305148]
-
un demon sau o divinitate inferioară care a încercat să imite prin creație Paradisul. Înainte de săvârșirea actului creator și de stabilire a ordinii în univers, lumea era stăpânită de întuneric și dezordine, sau pe scurt de haos primordial. Acest termen abstract definește un spațiu gol, infinit și indefinit. În multe mitologii lumea a fost creată din haos, adică din nimic, ceea ce amplifică puterea zeului demiurg. Există însă și mituri în care geneza lumii se desăvârșește prin sacrificarea unui monstru, unui gigant
Geneză (mitologie) () [Corola-website/Science/303819_a_305148]
-
cum ar fi oaia, reprezentată printr-o ciudată cruce aflată intr-un cerc. Prin asocierea logogramelor, se modifică semnificația lor. De pildă, o gură însoțită de o pâine se traduce prin a mânca. Cu timpul, desenele sunt înlocuite de simboluri abstracte, cum ar fi grupurile de bare care seamănă cu niște cuie, inscripționate pe tăblițe de argilă moale cu ajutorul unui vârf de trestie. În total sumeriana se compune din 500 de semne, în principal logograme, apoi silabe. Cuneiformele au fost folosite
Scriere cuneiformă () [Corola-website/Science/304048_a_305377]
-
cu sine, iar dedesubt se află "narativul" inconștientului, cel care generează întâmplările și le leagă între ele, surprinzând astfel mișcările rațiunii. Surprinsă și, în cele din urmă, obligată să le recunoască, rațiunea trufașă încearcă să se definească prin despărțire de abstractul intelect și prin viclenie dialectică. Viața lui V. G. Paleolog se desfășoară între întâmplare și inconștient; de prima, minunându-se și încercând să-i ordoneze chipurile; de celălalt, dorind să se apropie și stând continuu de veghe și pândă, precum
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
lucrurile și oamenii, cum ar fi putut să le descrie și să-i însuflețească cu nota lor de particular și cu acel suflu de general, să le surprindă "legea" și firea, să le scoată și să-i mântuiască de sub blestemul abstractei generalități!? Nu doar alți oameni și alte străzi îi atrag ochii și îi momesc pașii, ci își pregătește pătrunderea treaptă cu treaptă în lumea subterană spre apele de taină ale acelei fântâni a trecutului. În părăginirea cimitirelor citește precaritatea omului
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
creează o altă lume, cea "de dincolo" de lumea naturală, a simțurilor. În lumea aceasta, el este sclav, și nici nu merită să intreprindă ceva pentru a corecta situația. În lumea de dincolo, însă, libertatea nu este doar o idee abstractă, ci realitate. Deci nu trebuie să lupte împotriva stăpânului, deoarece este deja liber, și anume în cealaltă lume. Nu trebuie să lupte pentru ca stăpânul să îl recunoască drept liber, căci în ochii lui Dumnezeu toți, stăpâni și sclavi, sunt egali
Fenomenologia spiritului () [Corola-website/Science/304203_a_305532]
-
pe baza unei idei care nu are ca origine natura, atunci acesta deține o tehnică. Iar ideea, care produce tehnica, este știința. Dacă omul posedă concepte științifice, atunci acesta dispune și de inteligență, de abilitatea de a lucra cu concepte abstracte și de a rezolva probleme. Astfel, mintea, gândirea abstractă, știința, tehnica, arta - toate își au originea în munca umilă a sclavului. Munca mai aduce cu sine și un alt rezultat pozitiv: libertatea. Stăpânul și-a câștigat libertatea față de natură prin
Fenomenologia spiritului () [Corola-website/Science/304203_a_305532]
-
natura, atunci acesta deține o tehnică. Iar ideea, care produce tehnica, este știința. Dacă omul posedă concepte științifice, atunci acesta dispune și de inteligență, de abilitatea de a lucra cu concepte abstracte și de a rezolva probleme. Astfel, mintea, gândirea abstractă, știința, tehnica, arta - toate își au originea în munca umilă a sclavului. Munca mai aduce cu sine și un alt rezultat pozitiv: libertatea. Stăpânul și-a câștigat libertatea față de natură prin faptul că, în luptă, și-a învins frica de
Fenomenologia spiritului () [Corola-website/Science/304203_a_305532]
-
acesta reușindu-se și să se autosatisfacă prin activitate, eliberându-se de natură. Prin faptul că este conștient de această autosatisfacere, el devine "liber". Iar prin faptul că se folosește de gândire, care este rezultatul muncii sale, el creează ideea abstractă de libertate, care pentru a devenit realitate tocmai prin această muncă. Deci numai sclavul poate crea progres și învingerea a ceea ce este, adică a naturii, încă netransformate de progres. Potrivit lui Hegel, libertatea este întotdeauna o idee în proces de a
Fenomenologia spiritului () [Corola-website/Science/304203_a_305532]
-
încă tocmai liber. Căci este liber doar în baza unei idei în proces de a deveni realitate pe baza muncii sale care transformă natura, nu în baza unei realități, ca în cazul stăpânului. Libertatea stăpânului este reală, nu o idee abstractă, produsul muncii intelectuale, un ideal care trebuie realizat. De aceea, stăpânul niciodată nu reușește să treacă peste libertatea reală și neajunsurile ei (căci libertatea umană sa față de natură nu poate fi recunoscută și realizată decât de un sclav, care pentru
Fenomenologia spiritului () [Corola-website/Science/304203_a_305532]
-
față de natură nu poate fi recunoscută și realizată decât de un sclav, care pentru stăpân nu este om adevărat. Deci, paradoxal, stăpânul niciodată nu poate fi liber!!!). Deoarece aceasta dina urmă nu a fost niciodată un produs al unei munci abstracte. Doar un ideal pe care să se înfăptuiască, un progres, poate să își găsească desăvârșirea în înțelegerea libertății, în apariția ideii absolute de libertate umană, care este relevată prin cunoașterea absolută pretinsă de Hegel. Dacă libertatea sclavului nu poate fi
Fenomenologia spiritului () [Corola-website/Science/304203_a_305532]
-
să își găsească desăvârșirea în înțelegerea libertății, în apariția ideii absolute de libertate umană, care este relevată prin cunoașterea absolută pretinsă de Hegel. Dacă libertatea sclavului nu poate fi recunoscută inițial decât de el însuși, dacă prin urmare este pur abstractă, atunci totuși poate deveni realitate și chiar desăvârșită. Ultimul pas pe care trebuie să îl facă sclavul este ca libertatea sa, de care este deja conștient, să impună asuăra stăpânului, pentru ca și acesta să devină conștient de ea. Sclavul, conștient
Fenomenologia spiritului () [Corola-website/Science/304203_a_305532]
-
stăpân, deoarece sclavul poate progresa, avansa, și până la urmă invinge frica morții prin conștientizarea libertății proprii. Dar stăpânul nu poate progresa, rămâne ce a fost întotdeauna. De aceea, lumea creată de stăpân este o lume lipsită de progres, de găndire abstractă, de știință. Este sortită înfrângerii de către lumea pe care o creează sclavul prin gândire abstractă. Deși libertatea stăpânului pare reală, acesta are doar iluzia că s-a eliberat de natură, pentru că de fapt rămâne parte a naturii. Spre deosebire de sclav, el
Fenomenologia spiritului () [Corola-website/Science/304203_a_305532]
-
proprii. Dar stăpânul nu poate progresa, rămâne ce a fost întotdeauna. De aceea, lumea creată de stăpân este o lume lipsită de progres, de găndire abstractă, de știință. Este sortită înfrângerii de către lumea pe care o creează sclavul prin gândire abstractă. Deși libertatea stăpânului pare reală, acesta are doar iluzia că s-a eliberat de natură, pentru că de fapt rămâne parte a naturii. Spre deosebire de sclav, el nu poate progresa și transforma natura. El va folosi întotdeauna aceleași arme primitive, pe când sclavul
Fenomenologia spiritului () [Corola-website/Science/304203_a_305532]
-
din adjective și denumesc persoane, își păstrează formele de masculin și feminin, de exemplu "dragi, -a" „iubitul, iubita”, dar numele de familie de aceeasi proveniență nu se acordă la feminin. Astfel sunt "Crnjanski", "Rački", "Markov" etc. Cele care denumesc noțiuni abstracte își păstează formă de neutru: "dobro" „binele”, "zlo" „râul”. Cele care provin din atribute adjectivale ale unor substantive păstrează genul acelor substantive, de exemplu "prava" (feminin) „dreapta” (linie). Aici se includ multe nume de țări: "Engleska" „Anglia”, "Nemačka" „Germania” etc.
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]