16,963 matches
-
legii, pentru aceeași specializare sunt echivalente, indiferent de forma de învătământ absolvita. (4) Nomenclatorul specializărilor și al grupelor de specializări se stabilește de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării împreună cu Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, cu consultarea Consiliului Național de Evaluare Academică și Acreditare, a instituțiilor de învățământ superior și a altor factori interesați. (5) Absolvenții cu diplomă de licență pot urma o a doua specializare, în condițiile stabilite în Carta universitară. ... (6) Absolvenții cu diplomă ai colegiilor universitare pot urma o
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112224_a_113553]
-
perfecționarea pregătirii atestate prin diplomă obținută la finalizarea studiilor universitare. ... (2) Învățământul postuniversitar se organizează în instituții de învățământ superior și în școli de studii postuniversitare, acreditate în acest scop, si se realizează prin: studii aprofundate de specialitate, masterat, studii academice postuniversitare, doctorat, studii postuniversitare de specializare și cursuri de perfecționare postuniversitare. ... (3) Instituțiile de învățământ superior acreditate, care se supun periodic evaluării instituționale, au dreptul să organizeze studii universitare de masterat, prin decizii ale senatului universitar. Studiile de masterat pot
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112224_a_113553]
-
organizatoare și se confirmă de Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare, la propunerea comisiilor de specialitate. Pe baza ordinului ministrului educației, cercetării și tineretului instituția organizatoare eliberează diplomă de doctor. ... Articolul 74 (1) Școlile de studii academice postuniversitare, organizate că instituții independente în țară sau în străinătate, oferă programe de pregătire cu durata de 2-4 semestre, la forma de învătământ de zi sau cu frecvență redusă, în vederea extinderii și perfecționării pregătirii atestate prin diplomă de studii universitare
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112224_a_113553]
-
de 2-4 semestre, la forma de învătământ de zi sau cu frecvență redusă, în vederea extinderii și perfecționării pregătirii atestate prin diplomă de studii universitare de lungă durată. ... (2) Studiile se finalizează cu susținerea unei disertații. Absolvenții primesc diplomă de studii academice postuniversitare. Articolul 75 (1) Studiile postuniversitare de specializare pot fi urmate de absolvenții cu diplomă obținută la finalizarea studiilor de lungă durată. Durată studiilor, curriculumul și modalitatea de finalizare se aprobă de senatele universitare. ... (2) Absolvenților li se eliberează diplomă
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112224_a_113553]
-
străinătate, programe de învătământ universitar și postuniversitar, conform metodologiei stabilite de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării. ... Secțiunea a 7-a Autonomia universitară Articolul 89 (1) Autonomia universitară constă în dreptul comunității universitare de a se conduce, de a-și exercita libertățile academice fără nici un fel de ingerințe ideologice, politice sau religioase, de a-și asuma un ansamblu de competențe și obligații în concordanță cu opțiunile și orientările strategice naționale ale dezvoltării învățământului superior, stabilite prin lege. ... (2) Autonomia universitară se corelează cu
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112224_a_113553]
-
organizarea, desfășurarea și perfectio narea procesului de învătământ; stabilirea planurilor de învățământ și a programelor analitice în acord cu strategiile și cu standardele naționale ale dezvoltării învățământului superior; organizarea admiterii candidaților la studii și definirea criteriilor de evaluare a performanțelor academice și profesionale ale studenților; ... c) proiectarea, organizarea și stabilirea formelor de învătământ postuniversitar, confirmate prin acreditarea programelor de studiu; stabilirea, împreună cu Ministerul Educației, Cercetării și Inovării și cu alte autorități publice, agenți economici, organizații profesionale și patronale recunoscute la nivel
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112224_a_113553]
-
394 din 12 iunie 2007. Articolul 116 Instituțiile și unitățile de învățământ particular se supun evaluării și controlului, în condițiile legii. Articolul 116^1 (1) Universitățile particulare sunt instituții de învățământ superior libere, deschise, autonome atât din punct de vedere academic, cât și economico-financiar, având drept fundament proprietatea privată, garantată de Constituție*). ... (2) Universitățile particulare sunt fondate din inițiativa și cu resursele materiale și financiare ale unei persoane fizice, ale unui grup de persoane fizice, ale unei fundații, asociații, ale unui
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112224_a_113553]
-
legii, pentru aceeași specializare sunt echivalente, indiferent de forma de învătământ absolvita. (4) Nomenclatorul specializărilor și al grupelor de specializări se stabilește de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării împreună cu Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, cu consultarea Consiliului Național de Evaluare Academică și Acreditare, a instituțiilor de învățământ superior și a altor factori interesați. (5) Absolvenții cu diplomă de licență pot urma o a doua specializare, în condițiile stabilite în Carta universitară. ... (6) Absolvenții cu diplomă ai colegiilor universitare pot urma o
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112220_a_113549]
-
perfecționarea pregătirii atestate prin diplomă obținută la finalizarea studiilor universitare. ... (2) Învățământul postuniversitar se organizează în instituții de învățământ superior și în școli de studii postuniversitare, acreditate în acest scop, si se realizează prin: studii aprofundate de specialitate, masterat, studii academice postuniversitare, doctorat, studii postuniversitare de specializare și cursuri de perfecționare postuniversitare. ... (3) Instituțiile de învățământ superior acreditate, care se supun periodic evaluării instituționale, au dreptul să organizeze studii universitare de masterat, prin decizii ale senatului universitar. Studiile de masterat pot
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112220_a_113549]
-
organizatoare și se confirmă de Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare, la propunerea comisiilor de specialitate. Pe baza ordinului ministrului educației, cercetării și tineretului instituția organizatoare eliberează diplomă de doctor. ... Articolul 74 (1) Școlile de studii academice postuniversitare, organizate că instituții independente în țară sau în străinătate, oferă programe de pregătire cu durata de 2-4 semestre, la forma de învătământ de zi sau cu frecvență redusă, în vederea extinderii și perfecționării pregătirii atestate prin diplomă de studii universitare
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112220_a_113549]
-
de 2-4 semestre, la forma de învătământ de zi sau cu frecvență redusă, în vederea extinderii și perfecționării pregătirii atestate prin diplomă de studii universitare de lungă durată. ... (2) Studiile se finalizează cu susținerea unei disertații. Absolvenții primesc diplomă de studii academice postuniversitare. Articolul 75 (1) Studiile postuniversitare de specializare pot fi urmate de absolvenții cu diplomă obținută la finalizarea studiilor de lungă durată. Durată studiilor, curriculumul și modalitatea de finalizare se aprobă de senatele universitare. ... (2) Absolvenților li se eliberează diplomă
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112220_a_113549]
-
străinătate, programe de învătământ universitar și postuniversitar, conform metodologiei stabilite de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării. ... Secțiunea a 7-a Autonomia universitară Articolul 89 (1) Autonomia universitară constă în dreptul comunității universitare de a se conduce, de a-și exercita libertățile academice fără nici un fel de ingerințe ideologice, politice sau religioase, de a-și asuma un ansamblu de competențe și obligații în concordanță cu opțiunile și orientările strategice naționale ale dezvoltării învățământului superior, stabilite prin lege. ... (2) Autonomia universitară se corelează cu
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112220_a_113549]
-
organizarea, desfășurarea și perfectio narea procesului de învătământ; stabilirea planurilor de învățământ și a programelor analitice în acord cu strategiile și cu standardele naționale ale dezvoltării învățământului superior; organizarea admiterii candidaților la studii și definirea criteriilor de evaluare a performanțelor academice și profesionale ale studenților; ... c) proiectarea, organizarea și stabilirea formelor de învătământ postuniversitar, confirmate prin acreditarea programelor de studiu; stabilirea, împreună cu Ministerul Educației, Cercetării și Inovării și cu alte autorități publice, agenți economici, organizații profesionale și patronale recunoscute la nivel
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112220_a_113549]
-
394 din 12 iunie 2007. Articolul 116 Instituțiile și unitățile de învățământ particular se supun evaluării și controlului, în condițiile legii. Articolul 116^1 (1) Universitățile particulare sunt instituții de învățământ superior libere, deschise, autonome atât din punct de vedere academic, cât și economico-financiar, având drept fundament proprietatea privată, garantată de Constituție*). ... (2) Universitățile particulare sunt fondate din inițiativa și cu resursele materiale și financiare ale unei persoane fizice, ale unui grup de persoane fizice, ale unei fundații, asociații, ale unui
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112220_a_113549]
-
cercetare; ... c) vor încuraja colaborarea directă dintre instituțiile de învățământ superior și institutele științifice și de cercetare; ... d) vor face schimb de informații și documentație pentru a facilita autorităților lor competențe recunoașterea și echivalarea certificatelor, atestatelor, diplomelor, gradelor și titlurilor academice, în conformitate cu legislația fiecărei țări; ... e) vor încuraja predarea limbii și promovarea culturii române și elene în cealaltă țară; ... f) vor facilita schimbul de cunoștințe la toate nivelurile de învătământ; ... g) vor colabora pentru prezentarea în fiecare țară a istoriei, geografiei
HOTĂRÎRE Nr. 414 din 31 mai 1996 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Elene privind cooperarea în domeniile învăţământului, ştiinţei şi culturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115329_a_116658]
-
de participare. Articolul 2 (1) Ministerul Învățământului poate acorda, anual, pentru cetățenii prevăzuți la art. 1 lit. c), un număr maxim de 30 de burse, pentru invitarea și participarea, la cursurile de vară, a unor personalități de prestigiu din mediile academice, culturale, politice, interesate de valorile românești sau care sprijină, în străinătate, activitățile misiunilor diplomatice române, ale centrelor culturale românești, precum și ale lectoratelor de limbă, literatura și civilizație românească, cu suportarea cheltuielilor prilejuite de derularea programelor, precum și a cheltuielilor privind cazarea
HOTĂRÎRE Nr. 522 din 26 iunie 1996 privind organizarea anuală a cursurilor de vara de limba, literatura, istoria şi civilizatia românească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115543_a_116872]
-
devine accesibilă utilizarea informațiilor educaționale și programelor de instruire, prin intermediul cărora crește volumul de cunoștințe ale cadrelor didactice și abilitățile lor privind utilizarea computerelor. În acest context prezintă un deosebit interes proiectele științifice: The Study Place Project (The Study Place, Academic Project, (Internet), 2000), The ARIADNE Project (Murray T., Blessing S., Ainsworth S., pag. 537, 2003), proiecte destinate creării noilor programe instructive și unui „nou spațiu de instruire“. Acesta reprezintă „un mediu de resurse științifice și interfețe de gestiune on-line constituit
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
de a V-a Conferință IASTED (http:Revistawww.iasted.org/conference/2002/c ancun/cate.htm) cercetările din acest domeniu în trei categorii: a) îmbunătățirea proiectelor pentru școli (modelarea softurilor de instruire cu ajutorul tehnologiilor de rețea și multimedia); b) proiecte academice pentru instituțiile superioare de învățământ și cercetări științifice (problemele susținerii lucrărilor de cercetare); c) proiecte politice (legate de problemele de finanțare a lucrărilor de cercetări științifice). Cercetătorul Roberts T.S. afirmă în Computer Supported Collaborative Learning in Higher Education (2004) că
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
Bibliografie 1. Ardonio J., Berger G. D’une évaluation en miettes à une évaluation en actes. Ed. Andsha, Paris, 1989. 185 p.; 2. Argyle M. New Development in the Analysis of Social Skills. Non-verbal Behavior: Applications and Cultural Implications, New York: Academic Press, 1979. 327 p; 3. Armstrong, T. Multiple intelligences in the classroom (2nd ed.). Alexandria, VA: Association for Supervision and Curriculum Development, 2000; 4. Ashby E. Reflections on technology in Education, Ed. Technion, Israel, Institute of Technology, 1967, p.22
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
p.; 89. Mucchielli R. Metode active în pedagogia adulților. Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1992. p.28-32; 90. Murray T., Blessing S., Ainsworth S., Authoring Tools for Advanced Technology Learning Environments: Toward Cost-Effective Adaptive, interactive and intelligent educational software, Kluwer Academic Publishers, 2003, 571 p; 91. Neacșu I. Metode și tehnici moderne de învățare eficientă. Ed. Militară, București, 1990. p.54-63; 92. Neacșu I. Instruire și învățare. Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1999. p.73-91; 93. Nicola I. Pedagogie, Ed. Didactică
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
termenul „turism rural” a fost introdus de Comunitatea Europeană, pentru a face referire la pătrunderea activității turistice în spațiul rural. M.G. Robinson, în lucrarea „Conflict and Change in the Countryside” arată că termenul „rural” este dificil de definit în cercetarea academică, având conotații populare legate de spațiile rurale și bazându-se pe imaginea rustică și idilică emanată de viața la țară. În termenii cei mai simpli, spațiile rurale se definesc chiar și prin problemele particulare cu care se confruntă, comparativ cu
PARTICULARIT??I ALE PIE?EI TURISMULUI RURAL by Elisabeta RO?CA () [Corola-publishinghouse/Science/83096_a_84421]
-
state. Dacă această opinie este împărtășită pe larg în comunitatea de experți, în schimb în privința răspunsului la întrebarea Spre ce se îndreaptă sistemul internațional sau cum va arăta el? nu s-a ajuns la un consens. În legătură cu acest subiect, comunitatea academică a produs o gamă largă de studii avansând scenarii și alternative la sistemul internațional pentru toate gusturile și categoriile, provocând astfel o adevărată ciocnire a perspectivelor. Fără a ne pronunța definitiv asupra acestei întrebări complexe, vom încerca în continuare să
Ordinea mondială concepte şi perspective. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1531]
-
premii și în primirea ca membru sau membru onorific în foruri prestigioase precum Academia Imperială de Științe din Sankt Petersburg, Societatea Imperială Arheologică din Sankt Petersburg, Societatea Jagellonică din Cracovia, Societatea de Lingvistică din Paris, Academia Regală din Belgrad, Societatea Academică din Sofia, Academia din New York, Societatea Neolingvistică Americană din Baltimore, Syllogul Filologic Elenic din Constantinopol etc.), ca și cristalizarea, în timp, a unei întregi pleiade de discipoli care se raportează la noile direcții de cercetare deschise de Hasdeu, au determinat
Bodan Petriceicu Hasdeu. Repere ale unei biografii ilustre by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83576_a_84901]
-
având deja o stare de artist. Ei se întâlneau cu arta prin necunoaștere, prin trăire, prin intuiție. Atunci am format o grupare forate puternică de pictori naivi, pe care nu am urmărit să-i îndrum spre o structură de învățătură academică, de studiu după cub, cum făceau ceilalți. Ei aveau deja un anume stil, o viziune, pe care căutam să și-o regăsească într-o expresivitate cât mai mare, să utilizeze culorile fără să le murdărească, fără să fie atrase de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Cine v-a fost cu adevărat mentor? Dacă e vorba de modele, pot spune că au fost mai multe. De la fiecare am luat câte ceva, dar unele au fost hotărâtoare. Încă din anul întâi de facultate am fost marcat de ținuta academică a prof.univ.dr. Mircea Petrescu-Dîmbovița, azi membru al Academiei Române, care și acum, la peste 90 de ani, este activ în câmpul arheologiei și istoriografiei românești. Sub îndrumarea acestui adevărat Magistru ne-am format mai mulți dintre arheologii de azi. În ce
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]