36,992 matches
-
lor În acest sens sunt: 1) textul este parte sau consecință a unui act și, ca urmare, el are origine, se produce Într-un anumit loc și Într-un anumit moment și are existență materială. El nu este numai o actualizare a semnelor lingvistice, ci și consecința existenței unei intenții comunicative Într-un anumit context; 2) textul poate fi alcătuit din semne aparținând unor sisteme diferite de semne: textul lingvistic este obligatoriu Însoțit de semne paraverbale (vocea cu diversele ei aspecte
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
neutră și funcția cliticelor în limba română", în LL, XXXIX, 1, p. 9-16. Până Dindelegan, G. (coord.), 2002, Aspecte ale dinamicii limbii române actuale, București, Editura Universității din București. Până Dindelegan, G., 2002a, "Formații substantivale recente și rolul "clasificatorilor" în actualizarea lor contextuala", în Până Dindelegan (coord.), p. 31-46. Până Dindelegan, G., 2002b, " Din nou despre terminologia lingvistică. Adaptarea morfosintactică a noilor termeni", în Până Dindelegan (coord.), p. 47-56. Până Dindelegan, G. (coord.), 2003, Aspecte ale dinamicii limbii române actuale ÎI
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
sale: memoria, imaginația, inteligența, etc. Deci funcția psihică este echivalentă cu partea din structura creativă. Procesul psihic este simultan parte și funcție, este deci parte funcțională. Fiecare parte are o funcție calitativă distinctă. Astfel, memoria îndeplinește funcțiile de înregistrare, păstrare, actualizare a informației, funcție calitativ diferită de cele ale imaginației și inteligenței. Desigur, părțile nu sunt juxtapuse, ci conjugate, în interdependență, întro varietate de relații. Mai multe părți funcționale în relație formează o structura creativă, adică o grupare de părți funcționale
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
gramaticala ("Subiectul") ale cărui caracteristici reclamă o lecție întreaga pentru înțelegerea ei; b. cand sunt studiate în aceeași oră mai multe noțiuni sau categorii gramaticale ("Timpurile verbului"). Deoarece aproape fiecare secvență de predare învățare este prefațata de un moment al actualizării cunoștințelor anterioare, ca cerință obligatorie în dobândirea noilor noțiuni și categorii, se urmărește în aceeași oră realizarea unui obiectiv prioritar (dobândirea noilor cunoștințe) și altele subordonate. În predarea persoanelor pronumelui personal se reactulizeaza cunoștințele elevilor despre formele pronumelui personal învățate
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
etapă distinctă la sfarsitul tipului de lecție pe care-1 discutăm. Dascălul își poate concepe varianta de lecție cea mai adecvată, evitând lectia-sablon, cu momente sau etape rigid concepute, în funcție de succesiunea sau îmbinarea celor trei sarcini didactice principale: însușire sarcina prioritară, actualizare și fixare sarcini subordonate. Pentru a înlătura derularea previzibilă a actului didactic, învățătorul va combină mereu altfel ceea ce pedagogia și psihologia modernă numesc evenimentele instruirii, a căror ordonare succesiva să asigure atât învățarea propriu-zisă cât și posibilitățile de transfer a
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
însușiri; să realizeze, în exprimarea orală și cea scrisă, acordul adjectivului cxu substantivul a cărui însușire o arată; să utilizeze adjective potrivite pentru realizarea sau îmbogățirea comunicării. De asemenea, învățătorul trebuie să cunoască structura acestui tip de lecție: momentul organizatoric; actualizarea sau verificarea cunoștințelor dobândite; însușirea noilor cunoștințe; fixarea și evaluarea noului material dobândit; teme pentru acasă. În conceperea proiectului didactic trebuie precizat scenariul lecției, activitatea învățătorului, respectiv activitatea elevilor, metodele și procedeele, mijloacele didactice folosite. 2) Lecția de fixare a
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
indusă de BB, prin modificarea receptivității la insulină și a secreției acesteia. Articole recente (2008, 2009 - Lancetă și studiul CAFÉ (2008) accentuează nerecomandarea BB la hipertensivii cu risc de diabet zaharat. Ghidul European de hipertensiune (2007) incorporează această abordare în timp ce actualizarea lui din 2009 este mai nuanțată. Carvedilolul și Nebivololul au efecte metabolice minore și deci pot constitui o bună opțiune. B. Boli bronho-pulmonare 1. BPOC. Mult timp una din contraindicațiile majore, dar dovezi recente (2008 Thorax - Dransfeld MT et al
BETA-BLOCANTELE ÎNTRE BENEFICII TERAPEUTICE șI RISCURI TOXICE. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Laurențiu Şorodoc () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1044]
-
răspunsuri decât întrebări... În majoritatea cazurilor, aceste surse de informare nu pot fi fructificate, evaluate. Școala trebuie să facă față și altei necesități: mutațiile rapide ale cunoștințelor, a tehnicilor, a modurilor de comunicare, a evoluțiilor sociale; de unde obligația permanentă de actualizare a cunoștințelor și de lărgire a orizontului cultural, pe scurt, de formare continuă sau de adaptare. Pe lângă faptul de a învăța, școala mai are rolul de a învăța să învețe, adică pregătirea unor dispozitive intelectuale care să favorizeze curiozitatea, setea
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
Scopul difuzariiare în vedere faptul că oricare compartiment/persoană a cărui/cărei activitate intră sub incidența aplicării, informării, evidenței, arhivării sau este în alte scopuri în legatură cu procedura respectivă trebuie să aibă la dispozitie acest instrument, inclusiv cu ocazia actualizării prin noi ediții sau revizii. 4. Scopul procedurii operaționale (spre deosebire de scopurile considerate generale identifică și înscrie scopurile specifice în cazul fiecărei proceduri operaționale elaborate, ținând cont de rolul, locul, importanța, precum și de alte elemente privind activitatea procedurată; 5. Domeniul de
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
ființa umană prin creație își poate valorifica unicitatea. În viziunea acestora, creativitatea „ia ființă” prin întâlnirea omului cu lumea, ghidat fiind de tendința spre autorealizare. Conform acestei teorii, orice ființă umană este potențial creativă, însă factorii de mediu pot influența actualizarea lui. (Anca Munteanu, 1994, p.50) Această teorie, numită și orientare afectivistă, atribuie creativitatea unor stări psihice complexe, asociate afectivității. Omul creativ s-ar caracteriza prin trăiri afective intense și profunde, capacitatea de a le exprima, iar la originea creativității
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
și elev, în vederea transmiterii de cunoștințe. Conversația trebuie să aibă un caracter formativ pentru a contribui la formarea personalității religios-morale a elevilor. Conversația euristică, metodă bazată pe dialog și pe învățare conștientă, a fost utilizată frecvent în verificarea cunoștințelor, în actualizarea acestora, în comunicarea noilor cunoștințe, în apreciere și în asociere. Metoda euristică oferă posibilitatea elevului de a descoperi și a înțelege singur cunoștințele ce trebuie să le învețe și apoi de a le reproduce într-o formă liberă, personală, desigur
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
spre teme care lasă câmp larg inițiativei și creativității. În sistemul de învățământ românesc, cadrul activității educative școlare și extrașcolare constituie spațiul capabil de a răspunde provocărilor societății actuale, în sensul în care conceperea flexibilă a acesteia permite o continuă actualizare a conținutului învățării și a metodelor didactice centrate pe elev, precum și o monitorizare și evaluare de calitate a rezultatelor învățării. Pentru a stimula dezvoltarea cognitivă, spirituală, interpersonală și socială, activitatea educativă școlară și extrașcolară are mereu în atenție nevoia de
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
ideile elevilor, stimularea la elevi a încrederii în forțele proprii; - învățătorul să acorde elevilor sprijin în situații de frustrație, eșec, nesiguranță, ambiguitate; - existența unor relații de cooperare între învățător și elevi; - determinarea factorilor de personalitate, psihosociali și educaționali care influențează actualizarea și obiectivarea creativității potențiale; - creșterea responsabilității și receptivității cadrului didactic față de elevii creativi; - încurajarea și valorificarea comportamentelor participative ale subiecților educației; - evaluarea realistă și valorificarea competentă a nivelului de creativitate al elevilor. Evident, un mare rol în acest sens îl
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
discursivă - prin care înțelegem utilizarea actelor de vorbire în orice domeniu cognitiv sau situație de comunicare - luăm contact nu atât cu limba, ca și vocabular sau sistem static de entități lingvistice, ci mai curând cu limbajul natural ca și concretizare, actualizare a unui vocabular static, așadar cu limbajul natural transfigurat, situat - funcție de domeniul cognitiv sau de situația de comunicare - în diferite ipostaze, forme sau tipuri ale acestuia. Cu alte cuvinte, ne 9 întâlnim în practica discursivă cu o serie de „specializări
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
de reguli gramaticale pentru a-și construi spusele, vorbirea sau secvența discursivă. G. Guillaume face o distincție asemănătoare cu cea dintre limbă și vorbire la Saussure, dar în loc de termenul vorbire el va utiliza termenul discurs. Acesta jucând același rol, adică actualizarea, concretizarea individuală a limbii. În Dicționarul general de științe - științe ale limbii, discursul este definit ca „secvență continuă de propoziții sau fraze, structurată și coerentă; termenul desemnează generic cele mai diverse forme de utilizare a limbii: scrise și orale, dialogice
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
Peirce, clarificată de Ogden și Richards, asumată de Wittgenstein în textul comentat mai sus. Pentru Ricoeur, limba ca sistem de semne este „lipsită de lume”, întrucât în cadrul ei semnele nu trimit decât la alte semne, doar vorbirea limbii sau concretizarea, actualizarea ei în discurs are o lume, cu alte cuvinte, „discursul se rostește întotdeauna în legătură cu ceva: el se referă la o lume pe care pretinde să o descrie, o exprimă ori o reprezintă.” (P. Ricoeur, 1999:98). În opoziție cu cele
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
-ul a fost o rampă de lansare pentru multe dintre teoriile științifice. 3.3. Referință și context Înainte de a arăta ce înțelegem prin termenul de context, trebuie să precizăm că acesta intervine, în special, la nivelul limbajului, vorbirii, discursului, ca actualizare a limbii într-o anumită situație, și nu la nivelul limbii ca sistem de semne lingvistice. Trebuie să mai precizăm că nu discutăm, aici, originea limbii sau contextul apariției ei, ci plecăm de la premisa limbii ca dat - avem un lexic
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
morfologice și sintactice -, cu alte cuvinte prin naștere luăm contact cu acest dat (posibil de îmbogățire, deci nu un dat rigid și închis) pe care-l putem actualiza ca discurs în orice situație de comunicare. Intervenind la acest nivel al actualizării limbii ca discurs într-o anumită situație, contextul influențează producerea, codarea, iar prin aceasta interpretarea, decodarea enunțurilor, accentul căzând pe ultimul proces, întrucât interpretarea are acută nevoie de reconstrucția contextului producerii pentru a fi pertinentă. Ajungem acum și la ceea ce
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
În procente Pp = Ci % + Cursul bursier % Definește o măsură a modificării de preț la modificări ale ratei dobânzii, respectiv permite măsurarea riscului de rată a dobânzii 12. Sensibilitatea 0 n 1t ab P k1( Ft r1 1S ∑ = − + + × + −= Rab - rata de actualizare brută a obligațiunii sau rata de randament actuarial Arată cu cât se modifică, în expresie relativă, valoarea unei obligațiuni atunci când rata dobânzii se modifică cu un procent. Factorii care determină o sensibilitate mai mare a obligațiunilor față de modificările ratelor dobânzilor
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
cunosc cu certitudine cash flow-urile până la maturitate (cu excepția cazurilor de „default“); randamentul solicitat de investitor („required yield“): este rata anuală a dobânzii pe care un investitor dorește s-o obțină atunci când investește într-o obligațiune. Această rată este utilizată la actualizarea fluxurilor bănești viitoare, fiind numită și discount rate. Randamentul solicitat este determinat prin investigarea în piață a randamentelor oferite de obligațiuni comparabile care au aceeași calitate a creditului și maturitate. În cazul în care cupoanele se plătesc semestrial, se utilizează
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
care urmează să aibă loc lichidarea; prețul contractului futures se stabilește la bursă, prin procedura specifică de negociere și contractare a acestei piețe organizate, fiind expresia raportului dintre cererea și oferta pentru fiecare contract standardizat, dând contractului o valoare variabilă; actualizarea zilnică sau „marcarea la piață”, astfel încât pierderile uneia din părțile contractante sunt transferate ca venituri celeilalte părți; lichidarea contractului se poate realiza, fie prin predarea/ primirea activului, care face obiectul contractului, fie prin lichidarea poziției printr-o operațiune de sens
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
ușori educabili (inteligență, imaginație, memorie, stiluri cognitive operaționale). Factorii de personalitate, așa numiții factori nonintelectuali ai creativității se lasă mai greu influențați, dar odată achizițiile educative dobândite, acestea sunt durabile. * Rolul profesorului este definitoriu în crearea unui climat favorabil pentru actualizarea potențialului creativ al fiecărui elev motivația creatoare, atitudinile creative, eliminarea blocajelor în activitatea intelectuală creativă. În cadrul antrenamentului creativ s-a constatat, că prin instituirea în clasă a unei atmosfere libere de tensiune, frică de pedeapsă sau admonestare, de colaborare și
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
În categoria acestora intră factorii atitudinali, motivaționali și de caracter, factorii biologici, educaționali și de experiență ai vieții. Cu privire la prima categorie, cea a factorilor atitudinali, motivaționali și de caracter, este elocventă viziunea lui A. Maslow cu privire la scopul educației creativității, ca actualizare de sine a persoanei. El definește această caracteristică ca fiind utilizarea tuturor talentelor pentru a deveni ceea ce poți deveni și a-ți actualiza potențialul. Prezintă 15 trăsături ale personalității autoactualizatoare dintre care amintim: percep obiectiv realitatea, sunt spontani, acceptă propria
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
Tendința de a îngusta prea mult aria problemei, legată de percepția existenței unor restricții numeroase; Incapacitatea de a vedea problema din mai multe puncte de vedere; Saturația, văzută ca percepția de ansamblu a unor stimuli familiari, fară capacitatea reală de actualizare facilă, detaliată; Eșecul în utilizarea inputurilor senzoriale, înțeles ca incapacitatea de a folosi imaginația senzorială. Blocajele emoționale menționate de autor sunt: Teama asumării riscului, teama de greșeală; Dorința de ordine și respingerea ambiguității; Accentul pe evaluarea ideilor; Incapacitatea de a
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
individuale; creativitatea de grup este un fenomen extrem de rar, binevenit, dar fără valoare predictivă certă, ceea ce înseamnă că neatingerea acestui nivel nu presupune nerealizarea datoriei adultului, de educator al creativității. De asemenea, trebuie avut în vedere conceptul de „creativitate ca actualizare de sine", propus de Maslow și Rogers. Ei definesc actualizarea de sine ca fiind utilizarea tuturor disponibilităților interne pentru a deveni ceea ce poți deveni, a-ți actualiza potențialul creativ. Acest concept fundamentează eforturile deliberate de cultivare a creativității și de
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]