31,399 matches
-
Este Îndeobște admis că, din asigurările obligatorii, nu poate fi furnizat Întregul pachet de servicii pentru toată populația. Din acest motiv, există diferite metode și cuantumuri de coplată a serviciilor de către pacienți. O variantă este plata directă a unui tarif afișat pentru orice serviciu sau cotă din serviciu care nu este acoperită de către stat. În plus, pot fi introduse asigurări de sănătate voluntare (nu sunt obligatorii, precum cea publică), non-substitutive (nu o Înlocuiesc pe cea publică, aceasta continuând să fie obligatorie
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
scop: - 64% dintre pacienți fac plăți informale pentru a primi mai multă atenție din partea medicului/asistentelor, pentru o calitate mai bună a tratamentului și pentru servicii hoteliere superioare; - 7% dintre pacienți plătesc pentru evitarea listelor de așteptare. Acestea vor fi afișate, transparente, iar costurile pentru acces mai rapid vor fi plătite fie prin asigurare suplimentară, fie prin plăți formale directe. Motivele pentru care pacienții fac plăți informale În România pot fi văzute ca ținând mai mult de calitate, decât de acces
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
naționalismul și monarhia”, scopul său fiind „triumful inteligenței” cu ajutorul studenților, chemați să constituie „un front unic și solidar în sprijinul «Dreptei»”. D. face parte dintre revistele întemeiate de tânăra generație care se afirmă în primii ani ai deceniului al patrulea, afișând o orientare cultural-politică de dreapta și fiind, într-o primă etapă, entuziastă și dornică de schimbare, pentru ca ulterior, prin 1936, unii dintre acești tineri să devină membri sau simpatizanți ai mișcării legionare. Revista marchează radicalizarea ideilor naționaliste promovate în cadrul curentului
DREAPTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286868_a_288197]
-
care a făcut parte la un moment dat Mihai Eminescu. Ca poet, G. este un romantic postpașoptist care, în absența unei vocații viguroase, încă primește, ca și alții, înrâuriri venind dinspre mai vechii I. Heliade-Rădulescu, V. Alecsandri și D. Bolintineanu. Afișează o pasiune aparte pentru Byron și poezia lui, afinitate pe care și-o motivează printr-o legătură de sânge, înrudire fantezistă, ridiculizată de contemporani. Volumele Preludele (1862), Miosotis (1865), Poezii noue (I, 1873), Nostalgia (1885) relevă un autor inegal, cu
GRANDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287341_a_288670]
-
sînt simpli semnificanți sociali. Nu trebuie să-l citești ce scrie Bebe Mihăescu despre cuplul conjugal, Îl vezi și auzi la televizor. Coelho, Brown, Mihăescu sau Cărtărescu sînt mărci, un fel de Levi's, Sony sau Murfatlar pe care le afișezi ca blazon identitar. Pe de altă parte, o carte semnată Patapievici sau Pleșu se cumpără adesea ca În loc de Patapievici sau Pleșu (așa cum puștii Îsi cumpără tricouri inscripționate cu nume de fotbaliști celebri). Michel Houellebecq este unul dintre puținii scriitori europeni
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
același pumn În același loc: În primul rînd, a devenit o anexă a retoricii publicitare - mai degrabă decît să și-o fi anexat; În al doilea, o "prezentare a imprezentabilului", Într-un alt sens decît cel dat de Lyotard: se afișează ca literatură, Într-un gest iconoclast, ceea ce ar trebui să fie antagonic literaturii, așa cum pisoarul lui Duchamp ar trebui să fie opusul artei. Într-o epocă imună la șocuri estetice, Însă, etalarea de care vorbesc se poate traduce prin "afirmarea
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
face În al său succes 99F. El este, spre deosebire de toți ceilalți scriitori "de consum", un simulant sincer. știe că stupizenia (se) vinde bine, cu condiția să fie pusă În scenă. știe cît de simpatic este publicului un nemernic care-și afișează cu nonșalanță nemernicia. What you see is what you get: stupiditate pură, autoreferențială, intenționată. Beigbeder scrie cu aceeași franchețe și cu același cinism - gratuite dar sincere - care cuceresc publicul amator de senzații fără implicații. Memoriile unui tînăr țicnit este o
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
și Chopin de Franz Liszt -, precum și lucrările Wolfgang Amadeus Mozart (1956) și, în colaborare, Ghid de concert (1961). A mai semnat articole și cronici muzicale în periodice de specialitate. În 1977 emigrează, stabilindu-se la Paris. Prezumțiozitatea tânărului C., care afișa atitudini de rege exilat chiar și în fața lui E. Lovinescu, era prea puțin justificată. Încercările juvenile din Efluvii relevă îndemânare în versificație și un limbaj imagistic mai mult de factură simbolistă, dar reminiscențele din lirica lui Camil Baltazar, a lui
CRISTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286510_a_287839]
-
CRONICA, revistă apărută la Pitești, bilunar, între 1 ianuarie și 15 iulie 1927, sub conducerea unui comitet; de la al doilea număr își schimbă titlul în „Cronica Argeșului”. Fără să afișeze pretenții de originalitate, C. înviorează prin însăși prezența ei atmosfera culturală a orașului argeșean. În secțiunea literară sunt incluse versuri din volumele Nu mi-am plecat genunchii de Elena Farago și Poeme cu îngeri de V. Voiculescu. Interesante sunt articolele
CRONICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286529_a_287858]
-
temelor literare consacrate. Romanul Așteptare (1973), asemănător stilistic cu cel anterior, se deosebește pregnant de cele ce i-au urmat: Tutun de Macedonia (1976), Figuranții (1979), Vacanța (1981), Necuviința (1984), Privilegiu (1987), unde C. revine la maniera scrierilor de debut, afișând aceeași rece detașare față de întâmplările narate, aceeași neimplicare în destinul personajelor, dar dovedind o forță epică, o putere de construcție nebănuită până acum. Și, pentru a confirma caracterul imprevizibil al drumului său literar, un argument în plus îl constituie apariția
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
identiate, de fiu spiritual al lui Nicolae Ceaușescu. Iar Cârmaciul îl adoptă și-l utilizează pentru a-l dubla pe fiul cel drept care nu avea nici pe departe calitățile celui înfiat. Copil teribil al anilor ’60, sprijinit de activiști „luminați”, afișând uneori o gesticulație de critic și reformator, poetul cucerește cititorii și pe unii dintre confrați. Prinzând gustul elogiilor și al cuceririi mulțimilor, dornic să ocupe primul loc între cei din generația sa, poetul nu se mai mulțumește cu acest statut
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
până la cele morale și axiologice -, care sunt într-o măsură semnificativă condiționate social-istoric. Nu în ultimă instanță, personalitățile patologice coalizează atribute definitorii comune, prezente, de altfel, și la personalitățile armonios structurate. Astfel, ele sunt simultan un ansamblu de însușiri care afișează, într-o măsură mai mare sau mai mică, masca aparențelor, sunt implicate în diverse tipuri de relații și roluri existențiale și sunt, mai mult sau mai puțin, eficiente și performante în acestea. Toate aceste atribute poartă amprenta reperelor socioculturale și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Abordând conceptul de moral insanity, care are ca substrat o degenerescență neuronală, el consideră indivizii respectivi ca fiind incapabili să-și însușească și să utilizeze valorile morale, dar abili în a-și ascunde viciul structural în funcție de context. Stigmatizați antropologic, psihopații afișează și manifestări clinice episodice afective și instinctuale, care însă sunt net dominate de comportamentul antisocial. În nici una dintre variante ei nu pot fi derogați de responsabilități. Contactul cu legea este plauzibil mai ales când aparțin unor pături social-economice sărace sau
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
atitudinilor, chiar și cele bine intenționate, ale persoanelor din jur. Pacienții își păstrează pentru ei adevăratele gânduri și intenții și evocă experiențe cu alură comparativă a evenimentelor trăite sau imaginate. Sunt deci evidente frustrările expansive și, uneori, limbajul evaziv. Apar afișate în mod constant rigiditatea și detașarea afectivă, fiind evidentă lipsa empatiei și a capacității de a dezvolta sentimente față de persoanele din jur, indiferent de gradul de rudenie sau de apropierea existențială. Frecventele crize de furie și manifestări de gelozie patologică
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Ca rezultantă, la nivel individual se conturează o imaturitate psihoafectivă și comportamentală proprie tulburării de personalitate histrionice. Uneori și suferințele somatice precoce instalate pot cultiva trăsăturile histrionice. Ca subtipuri ale acestei structuri personologice pot fi descrise următoarele: teatral, manierat, liniștit (afișând sacrificiul de sineă, vivace-fermecător, manipulativ-nesincer, impulsiv-necontrolat, infantil-labil și supărăcios. Concepția despre sine: „Nu mă simt bine singur”. Concepția despre lume: „Trebuie cu orice mijloace să mă fac remarcat”. După Pfohl (1991Ă, principalele interferențe apar cu celelalte tulburări de personalitate de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
păstra cât mai mult sprijinul. Își poate schimba brusc preferințele atunci când li se pare că sunt ignorați de cei din jur. Își subordonează nevoile personale celor ale persoanei de care se simte dependent, cu supunerea necondiționată la dorințele acesteia. Comportamental afișează un stil dedicat unei cât mai agreabile și eficiente autoprezentări, cu lingușiri și rugăminți, dar evitând manifestări prea zgomotoase. Dar cu toate că evită contrazicerile, uneori dependentul se descătușează vociferând. Deși nu are inițiative personale, această structură personologică poate să se impună
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de asemenea cultivate atributele pozitive și realizările pacientului indiferent de calitatea de ansamblu a rolului existențial. Sunt evitate astfel „mini-sfârșiturile” dialogului terapeutic și apariția rezistenței (RACKER, 1968, SCHLESINGER, 2005Ă. Personalitățile patologice de cluster A pot beneficia de psihoterapii suportive atunci când afișează atitudini reținute și indiferență mai mult aparentă - în cazul tipurilor schizoid și schizotipal sau când asociază depresia la personalitățile paranoice (GABBARD, 2000Ă. Dintre personalitățile de cluster B se pretează - în condițiile stabilității în timp a terapiei - la tehnici suportive TP
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cei cu un stil incisiv și independent sau poate deveni țap ispășitor pentru unii dintre membrii săi. RUTAN și STONE (2001Ă descriu dezavantajele psihoterapiilor de grup corespunzător rolurilor adaptate de majoritatea pacienților cu tulburări de personalitate care preferă și sau afișează solitudinea - tulburările de personalitate de cluster A și TP evitantă, provocările recurente - TP antisocială, TP borderline, TP obsesiv-compulsivă, o atitudine plictisită - TP narcisică, TP obsesiv-compulsivă sau una de sprijinitor al terapeutului - TP histrionică, TP dependentă. Nemulțumirea perpetuă este apanajul TP
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sentimentele, dorințele și bunăstarea altora, lipsa de trăire a culpei, a remușcării. Uneori subiectul afirmă vinovăția pentru a reduce din pedeapsă, dar de obicei aruncă vina pe alții și își denunță companionii. Stima de sine este de regulă scăzută deși afișează o imagine de „demnitate”. Există o toleranță redusă la frustrare. Tinerii cu tulburări de conduită sunt instabili, cu frecvente acuze de furie. Uneori percep eronat intențiile altora ca fiind ostile și mai amenințătoare decât e cazul. Aspectele psihologice menționate mai
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
responsabilități reciproce, ignorând drepturile altora. Relația cu alții e lipsită de scrupule, amorală și înșelătoare. Exploatează pe alții și îi umilește, îi escrochează, îi disprețuiește. Este abil în influențarea socială a altora, este captativ în vorbă, poate fi fermecător și afișează o mască de inocență. Psihopatul nesincer („disingenous”Ă. Se aseamănă cu TP histrionică. Este aparent sociabil, căutând să atragă atenția altora, având nevoie mereu de excitație, cu comportamente seductive, dar relațiile sunt superficiale și trecătoare, manifestându-se impulsiv și cu
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cu un soi de febrilitate, numeroase texte ale Școlii Ardelene, C. dărâmă imagini vechi sau truisme, preluate de la autor la autor tocmai din cauza necunoașterii manuscriselor. Sintezele asupra luminismului blăjean (Naționalismul modern, 1996, Cultură și societate în contextul Școlii Ardelene, 2001) afișează o iconoclastie benignă față de exegeții precursori, dezvăluind informații necunoscute, accepțiuni îndrăznețe și unghiuri noi de analiză. Opera de ordonare în aria Școlii Ardelene este încununat cu reeditarea Bibliei de la Blaj, însoțită și de o amplă postfață a lui C., adevărată
CHINDRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286197_a_287526]
-
de la gimnaziu până la colegiu - a conceput o mașină care recepta aranjarea lucrurilor sau a figurilor, dar aceasta s-a dovedit rigidă în prezentarea formelor de răspuns. Skinner a propus modificări. Studenții puteau fi rugați să-și compare răspunsurile cu materialul afișat de mașină. Materialul era scris în frame-uri de 30 de radiali pe un disc de 12 inch. Studentul introducea discul și închidea mașina și nu putea continua până ce mașina nu era închisă; dar, o dată ce începea, mașina nu mai putea fi
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Abraham H. Maslow, au preferat să se refere la orientarea lor umanistă ca la „psihologia forței a treia” - primele două fiind psihanaliza și, respectiv, behaviorismul. Programul psihologilor umaniști s-a constituit și rămâne mai mult decât un antireducționism virulent; el afișează o poziție constructivă ce include: 1) o concepție în care întreaga persoană (sau persoana ca întreg) servește drept model; 2) conștiința aspectelor creative și intenționale ale individului; 3) homeostazia ca element motivant și vector teleologic al întregii vieți umane; 4
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
nu deț în ideea emisă); - nu se va critica nici o sugestie; - membrii grupului trebuie să fie încurajați să construiască pe ideea altuia; la sfârșit, nici o idee nu aparține nimănui, se încurajează combinațiile de idei; - regulile activității de brainstorming vor fi afișate într-un loc de unde să poată fi văzute de către toți participanții; - momentele de tăcere (inevitabile) vor fi depășite de moderator prin refocalizarea pe o idee emisă anterior, cerând participanților la exercițiu extinderea, modificarea/remodelarea acesteia - se va avea în atenție
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
în care mediatorul observă că a trecut un timp suficient (uneori până la o rotație completă, dar, de obicei, se așteaptă să aibă loc o astfel de rotație) și că energia investită în proces tinde să scadă, adună schițele și le afișează pe un panou/flip-chart pentru o discuție generalizată. 4.2.13. Metoda divizăriitc "4.2.13. Metoda divizării" Reprezintă o tehnică de tip brainstorming, însă mai puțin tradițională, în sensul că sunt urmărite: - enunțarea problemei în două cuvinte; - spargerea/divizarea
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]