12,966 matches
-
fi determinant. Capitolul 1 BURSA 1.1. Scurt istoric al evoluției bursei Dezvoltarea schimburilor comerciale a condus la necesitatea stabilirii unor reglementări stricte privind uzanțele de comerț, care aveau drept scop facilitarea și asigurarea siguranței schimbului „valorilor negociate”. În Grecia antică, în Agora, negustorii și comercianții realizau tranzacțiile într-un anumit loc , cunoscut sub numele de Emporium. După căderea Imperiului Roman, a trecut peste un mileniu până la reapariția ideii de realizare a unor întâlniri permanente în cadrul marilor târguri de mărfuri, care
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
constatarea [...] că o seamă de cuvinte românești vechi nu pot fi de origine latină ori slavă purtând pecetea unei origini diverse (în aparență «obscură») ce «trebuia» să fie greacă, germană etc., după preferințe subiective, ca împrumuturi de dată foarte veche (antică ori medievală timpurie) în limba română [...] S-au aglomerat o sumedenie de erezii filologice, multe din ele pregnante specimene de etimologii populare, unele devenind cu timpul locuri comune. Erau stranii produse ale unor metode și mentalități învechite, anacronice, ale rutinei
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de erezii filologice, multe din ele pregnante specimene de etimologii populare, unele devenind cu timpul locuri comune. Erau stranii produse ale unor metode și mentalități învechite, anacronice, ale rutinei care pretindea că lucrează numai cu elemente atestate în vreo limbă antică [...] evitând cu admirabilă prudență utilizarea de tipuri reconstruite («poetice»), considerate ca periculoase și «nesigure»”. Al doilea exemplu l-am preluat dintr-una dintre cele mai valoroase lucrări dedicate formării principatelor medievale românești: “însemnătatea istorică a procesului explică și atracția pe
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Vasile Mihordea, „Istoriografia iluministă din lucrarea istoriografului sovietic A.I. Veinstein: Istoriografia Evului Mediu”; R. Ciocan, „Opera istorică a lui B.D. Grecov”; Iorgu Iordan, „Elemente rusești în limba românească”; Alexandru Voitinovici (procurorul general al RPR), „Constituția Stalinistă”; O.C., „Informațiile scriitorilor antici despre Sciția și Caucaz” de V.V. Latâșev în Revista de istorie antică, 1947, nr. 2, pp. 326-327. Cei mai activi istorici români din acei ani s-au dovedit a fi A. Oțetea, V. Maciu și P.P. Panaitescu. V. Maciu a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Mediu”; R. Ciocan, „Opera istorică a lui B.D. Grecov”; Iorgu Iordan, „Elemente rusești în limba românească”; Alexandru Voitinovici (procurorul general al RPR), „Constituția Stalinistă”; O.C., „Informațiile scriitorilor antici despre Sciția și Caucaz” de V.V. Latâșev în Revista de istorie antică, 1947, nr. 2, pp. 326-327. Cei mai activi istorici români din acei ani s-au dovedit a fi A. Oțetea, V. Maciu și P.P. Panaitescu. V. Maciu a ținut mai multe comunicări și a scris articole și recenzii: „Lenin și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de profesori universitari de la toate facultățile, erau pensionați 25 de profesori și se suprimau 166 de catedre și conferințe și 2.195 posturi de personal ajutător, asistenți, șefi de lucrări, lectori, preparatori etc.. între istorici se aflau: T. Sauciuc-Săveanu (istorie antică și epigrafie), V. Grecu (bizantinologie), I.D. Ștefănescu (istoria artelor), Șt. Ciobanu (istoria literaturii române vechi), N.A. Constantinescu (științele auxiliare ale istoriei) din București; Emil Panaitescu (istorie antică și epigrafie), S. Dragomir (istorie sud-est europeană), Romulus Cândea (istorie universală) din Cluj-Napoca
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
șefi de lucrări, lectori, preparatori etc.. între istorici se aflau: T. Sauciuc-Săveanu (istorie antică și epigrafie), V. Grecu (bizantinologie), I.D. Ștefănescu (istoria artelor), Șt. Ciobanu (istoria literaturii române vechi), N.A. Constantinescu (științele auxiliare ale istoriei) din București; Emil Panaitescu (istorie antică și epigrafie), S. Dragomir (istorie sud-est europeană), Romulus Cândea (istorie universală) din Cluj-Napoca. Concomitent sunt pensionați Dimitrie Gusti (sociologie și etică) și G. Oprescu (istoria artelor) - București și A. Boldur (istoria românilor) - Iași. Aceștia se arătaseră mult mai deschiși colaborării
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
redescoperirea originilor latine ale poporului român (la 26 mai 1973, Paul al VI-lea i-a oferit în dar președintelui român un bust în marmură al împăratului Traian, realizat în jurul anului 120, și scos la lumină în urma săpăturilor de la Ostia antică). Apropierea a fost înlesnită și de ceea ce factorii politici de la București numeau „contribuția Vaticanului la cauza nobilă a păcii”. Dincolo de relaxarea raporturilor între România comunistă și Sfântul Scaun, pozițiile celor două părți în chestiunea reglementării situației juridice a Bisericii Catolice
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
rolul argumentelor. Autorul nu face altceva decât să interiorizeze respectivul text fără nici un fel de distanță critică. în acest sens, Bogdan Murgescu este oarecum ambiguu, întrucât nu stabilește net distincția dintre ceea ce înseamnă „școala critică” și „critica textului” pentru istoria antică și medievală, pe de o parte, și pentru istoria modernă și contemporană, pe de altă parte. Unde intervine distanța critică dintre autor și sursele lui, când autorul trebuie să dea credit surselor sale și când nu, și mai ales de ce
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Cuv`nt `nainte” la ediția din 1995, p. 5). Planul detaliat și proiectul volumului I au fost publice `n 1937. Lucrarea intitulată Histoire de l’Europe au Moyen Age (293-1566) ar fi fost structurată astfel: vol. I. Sf`rșitul lumii antice și hegemonia Orientului (293-641); vol. II. Orient și Occident, creștinătate și islam (641-1095); vol. III. Formarea lumii moderne și lupta statelor creștine `mpotriva Orientului turc și mongol (1095-1566). Gh. Brătianu miza pe colaborări interne (D.M. Pippidi, M. Merza) și externe
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în același timp de a fi a-Teism." Dar respingând categoric Dumnezeul creștin umanitar, a cărui existență nu poate fi demonstrată în raport cu calitatea unei lumi cum este cea a 109 noastră, și invocîndu-I pe Dionysos, Nietzsche nu reinstaurează un zeu antic, ci impune o "lume dionysiacă", a cărei viață este voință de autoconservare și autoexaltare. Adică, în ordinea dialecticii sacrului și profanului, Nietzsche sacralizează pur și simplu viața. Viața este un fenomen complex, cu multiple fațete, marcat inevitabil de pluralitate. Sacralizarea
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
culturii în care se manifestă. Arta de a comunica este, implicată fenomenilor sociale, politice și culturale, ținând seama de permanența și simultana oscilație dintre „fond” și „figură”, dintre funcția unificatoare și de diferențiere a comunicării umane. Născută în epoca demosului antic - arta oratorică apare mai întâi ca o sintagmatică a desfășurării pledoariei judiciare. Retorica este o armă ce trebuie utilizată după norme riguros însușite. O vreme îndelungată, cele cinci părți din oratio au constituit planul de desfășurare a discursului. Exordul, narațiunea
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
așază pronunțarea nu numai pe locul I, ci și pe al II-lea, și pe al III-lea, fiindcă pronunțarea nu este numai lucrul cel mai important, ci și singurul lucru important. 2.9 Gestul Gestul este considerat de retorii antici drept parte inseparabilă în pronunțarea discursului, este acea actio apreciată de Cicero ca „un fel de elocință a corpului”. Sunt deseori invocate personalități ale oratoriei care au câștigat mai curând prin „acțiune”, gest și mișcare, decât prin elocință. De regulă
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
mai complet ca oricare alt mijloc de comunicare între oameni: astfel se putea exprima orice sentiment și erau socotite arte atât de necesare încât sub denumirea de orchestricos intrau în educația grecilor. Versul, dansul și muzica au reintrat, în cadrul spectacolului antic (al tragediei în speță), limbajul sincretic al mitului de odinioară, având ca scop unic generarea extazului: sentimentul comunicării cu zeii, cu ierarhiile invizibile, superioare. Procesul semiotic al comunicării mitice angajează cu necesitate doi poli umani: emitentul/transmițătorul și receptorul/destinatarul
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
Ozias" (gropar) la Tribunalul Poporului din Iași, fără dată (iulie 1945), ibidem, p. 45. 28 Ibidem, p. 45b. 29 Vezi supra, nota 27, p. 45b. 30 Vezi supra, nota 27, p. 45b. 31 Vezi supra, nota 24, p. 384b. * Popor antic care a trăit În sudul Israelului și Iordaniei de azi și care, În urmă cu cca 3500 de ani, a atacat triburile ebraice ieșite din robia Egiptului, În drum spre Knaan (Țara Promisă), provocându-le multe pierderi și suferințe. Biblia
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
postul tv "Mezzo", știm că se retransmit spectacole de la "Metropolitan" în cinematografe, și din Austria și din alte țări, există dvd-uri, televiziune astea toate sunt ajutoare pentru a stîrni curiozitatea și interesul. Dar, spectacolul în sală, spectacolul în sensul teatrului antic grecesc, nu este înlocuibil cu nimic. Cere 2000-3000 de spectatori care nu se cunosc între ei, stau într-o sală și urmăresc o operă sau o piesă de teatru, sunt impresionați, influențați de oamenii care ne spun nouă o poveste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
cum nu-mi plăcea mie, și pe placul lor nu era pentru că decorul era din carton. A.V. Și, țineți minte un spectacol pe care îl considerați o reușită cu totul specială? A.Ș. Sigur că pot să spun Trilogia antică, pe care am făcut-o la teatrul La Ma Ma, după ce am lucrat cu Peter Brook, care s-a jucat 30 de ani! La teatrul La Ma Ma și în turnee în toată lumea, în 30 de țări, la festivaluri. A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
sistematizare grecească tîrzie, Piramidele Egiptului, grădinile suspendate ale Semiraidei și zidurile uriașe ale Babilonului, Colosul din Rhodos, statuia lui Jupiter Olimpianul, templul Dianei din Efes și mormântul Mausoles din Halicarnass, au înfățișările lumii care au izbit mai puternic imaginația popoarelor antice. Nu este oare semnificativ că atunci când au vrut să grupeze laolaltă toate aspectele văzute, capabile să provoace gradul suprem al uimirii, oamenii nu leau ales din creațiile naturii, ci din acele ale civilizației materiale și ale artei? Bolta înstelată, oceanul
A doua oară unu by Hluşcu Mariana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92968]
-
mult înțelepți... Este incredibil cât de mult s-au războit, oamenii, încă de la începuturile lor pe pământ. E de mirare că au mai găsit timp pentru un concept cum este cel de înțelepciune. Cândva, în epoca pe care o numim „antică”, câteva minți, mai luminate decât media timpului lor, considerau că înțelepciunea reprezintă ținta ultimă a omului, pe pământ, adică tocmai ceea ce merită, mai presus de toate, a fi dobândit. Astăzi, după cum se constată la o simplă privire aruncată împrejur, acest
A doua oară unu by Ciprian Voloc () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92969]
-
străine, lec tură, lumea animalelor, dar și preocupări pentru a rezolva sau com pune probleme de matematică, a juca șah, a urmări schimbările din jur, a fi interesat de viața politică, a se documenta în domenii precum geografia, biologia, istoria antică, atrași de misterele și enigmele lumii, în cea mai mare parte apare interesul pentru cu noaștere, pentru explorare, pentru îmbogățirea universului personal. Au apărut enumerate și capacitatea de a memora cu ușurință, pute rea de a înțelege scheme, simboluri sau
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
sau cele două fețe ale capitalismului / 46 2.2.1. Capitalismul lui Karl Marx / 46 2.2.2. Capitalismul lui Max Weber / 61 2.3. Spiritul capitalismului / 67 Capitolul 3. Originile culturale și economice ale capitalismului / 135 3.1. Grecia Antică, Roma Antică, Bizanțul / 135 3.1.1. Grecia Antică / 135 3.1.2. Roma Antică / 147 3.1.3 Bizanțul / 161 3.2. Creștinismul sau deplinătatea ființei umane occidentale / 166 3.3. Homo oeconomicus în alte religii / 201 Capitolul 4
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
două fețe ale capitalismului / 46 2.2.1. Capitalismul lui Karl Marx / 46 2.2.2. Capitalismul lui Max Weber / 61 2.3. Spiritul capitalismului / 67 Capitolul 3. Originile culturale și economice ale capitalismului / 135 3.1. Grecia Antică, Roma Antică, Bizanțul / 135 3.1.1. Grecia Antică / 135 3.1.2. Roma Antică / 147 3.1.3 Bizanțul / 161 3.2. Creștinismul sau deplinătatea ființei umane occidentale / 166 3.3. Homo oeconomicus în alte religii / 201 Capitolul 4. Precapitalismul / 227
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
1. Capitalismul lui Karl Marx / 46 2.2.2. Capitalismul lui Max Weber / 61 2.3. Spiritul capitalismului / 67 Capitolul 3. Originile culturale și economice ale capitalismului / 135 3.1. Grecia Antică, Roma Antică, Bizanțul / 135 3.1.1. Grecia Antică / 135 3.1.2. Roma Antică / 147 3.1.3 Bizanțul / 161 3.2. Creștinismul sau deplinătatea ființei umane occidentale / 166 3.3. Homo oeconomicus în alte religii / 201 Capitolul 4. Precapitalismul / 227 4.1. Economia Evului Mediu / 227 4
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
unele dintre interpretările lui Karl Marx sunt, din punct de vedere sociologic, validate în ochii unor comentatori occidentali de astăzi 9. Pe de altă parte, nimeni nu a putut dovedi irevocabil, până azi, că economia - termen cu origine în Grecia antică, se știe - ar fi o știință. Dacă ar fi așa, atunci toți cei care ar înțelege-o și ar aplica-o ar fi, obligatoriu, bogați. Dacă economia ar fi precum matematica (1+1=2 etc.), atunci toți cei care știu
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
altă parte se întâmplă această minune? Iată o întrebare complexă la care mulți istorici, specialiști în cultură și civilizație au încercat să răspundă 210. Sunt mai multe avantaje care țin de moștenirea civilizațională, culturală și științifică a Greciei și Romei antice, un spațiu geografic temperat, bogat în resurse naturale, moștenirea religioasă iudeo-creștină care nu interzice îmbogățirea și traiul prosper (deși poziția bisericii creștine față de dobândă, de exemplu, a ținut mut timp în loc dezvoltarea sistemului bancar și a băncilor, dar și a
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]