13,008 matches
-
satul Sperieți a primit denumirea de "Poienile". În 1968, a trecut la județul Iași, având alcătuirea actuală. Patru obiective din comuna Grajduri sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat la „Cetate”, în marginea de nord-vest a satului Poiana cu Cetate, unde s-au găsit urme de așezări din eneolitic (cultura Cucuteni, faza A) și din perioada Latène. Celelalte trei sunt clasificate ca monumente de arhitectură: (circa secolul al
Comuna Grajduri, Iași () [Corola-website/Science/301279_a_302608]
-
Manghiuc, Vasilencu. Satul este înconjurat de păduri de foioase și de pășuni. În prezent, principalele ocupații ale hândreștenilor sunt agricultura, zootehnia și confecționarea de mobilă. Satul numără 1208 locuitori, toți de religie ortodoxă. În septembrie 2012 au fost făcute descoperiri arheologice pe teritoriul satului Hândrești de către Mihai Vasilencu. După primele evaluări zona unde s-au găsit artefactele evidențiază existența unei foste așezări din neolitic pe al cărei perimetru sunt vizibile urmele locuințelor ce se întind pe circa 6 km. Cele mai
Hândrești, Iași () [Corola-website/Science/301282_a_302611]
-
iar comuna Târgu Frumos a luat denumirea de "Ion Neculce", după unul din satele ei. Șapte obiective din comuna Ion Neculce sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice: casa cronicarului Ion Neculce (secolul al XVII-lea) de lângă biserica din satul Prigoreni; situl de la „Siliștea Schitului” (la nord-vest de satul Ion Neculce) și situl de la Gănești. Situl de la Gănești cuprinde așezări din eneolitic (cultura Precucuteni, o așezare faza A
Comuna Ion Neculce, Iași () [Corola-website/Science/301286_a_302615]
-
biserica-paraclis „Sfanțul Gheorghe” (1743), turnul-clopotniță (1743) și zidul de incinta (secolul al XVIII-lea). În rest, alte patru obiective din comuna sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași că monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice: fortificația medievală timpurie „Palanca”, aflată la 3 km nord-vest de sat; situl de la „Cetățuie” (marginea de sud-vest a satului), cuprinzând trei așezări din perioada Latène (secolele al IV-lea-al III-lea, al III-lea-I î.e.n. și respectiv I
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
iar în 1964, sătul Fotin Enescu și-a schimbat denumirea în "Dumbrava". În 1968, comuna a trecut la județul Iași. Singurul obiectiv din comuna Lespezi inclus în lista monumentelor istorice din județul Iași că monument de interes local este situl arheologic de la marginea de sud a satului Dumbrava, la confluenta Șirețelul cu Șiretul, pe malul drept al Șirețelului, sit ce cuprinde așezări din perioada Halstatt, secolele al II-lea-al III-lea e.n. (epoca română), secolul al IV-lea e.n. (epoca
Comuna Lespezi, Iași () [Corola-website/Science/301288_a_302617]
-
În 1989, s-a renunțat la conceptul de comună suburbană, comuna fiind subordonată direct județului Iași. Cinci obiective din comuna Holboca sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice: așezarea de la „Izvorul Pândarului”, datând din paleoliticul superior; situl de la Dancu (aflat în marginea de est a satului); și situl de „peste Baltă” („Pârliți”), aflat al est de satul Holboca. Situl de la Dancu are urme de așezări din Epoca Bronzului
Comuna Holboca, Iași () [Corola-website/Science/301284_a_302613]
-
Hadâmbu. În 1950, comuna a fost transferată raionului Iași din regiunea Iași. În 1968, a revenit la județul Iași, reînființat. Singurul obiectiv din comuna Mogoșești inclus în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monument de interes local este situl arheologic din „Dealul Bățului”, aflat la marginea de nord a satului Mogoșești, și care cuprinde așezări din eneoliticul final (cultura Horodiștea-Erbiceni), perioada Latène (epoca geto-dacică), Halstattul mijlociu și final, secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană), secolele al V-lea-al
Comuna Mogoșești, Iași () [Corola-website/Science/301293_a_302622]
-
raionului Pașcani din regiunea Iași. În 1968, ea a trecut, în alcătuirea actuală, la județul Iași. Cinci obiective din comuna Heleșteni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Patru dintre ele sunt situri arheologice: situl de la „Bâra” (aflat la 1,5 km vest-nord-vest de satul Heleșteni); așezarea de pe „Dealul Coasta” (la 2 km nord-vest de același sat) datând din eneolitic (cultura Cucuteni, faza A); situl de la „Stația de pompare” ( nord-vest de Heleșteni); și movilele
Comuna Heleșteni, Iași () [Corola-website/Science/301283_a_302612]
-
comunei Răchiteni, desființată. Comună Răchiteni a fost reînființata în 2004, de atunci comună Mircești având componentă actuala. Cinci obiective din comuna Mircești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași că monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat în punctul „Bulboaca”, la 2 km nord-est de satul Mircești, sit cuprinzând urme de așezări din Latène-ul târziu (cultură Poienești-Lukașevka), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană) și din secolele al XVI-lea-al XVII-lea (Evul Mediu). Alte
Comuna Mircești, Iași () [Corola-website/Science/301291_a_302620]
-
majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,79%), cu o minoritate de romano-catolici (1,56%). Pentru 7,24% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Dovezi ale locuirii continue încă din timpuri străvechi pe aceste meleaguri au fost descoperite în diverse situri arheologice, comuna Miroslava având în componență ei unele dintre cele mai vechi sate atestate documentar din zona județului Iași. Prima menționare documentara a unei localități din arealul comunei Miroslava face referire la Vorovești și datează din anul 1434. Celelalte sate componente
Comuna Miroslava, Iași () [Corola-website/Science/301292_a_302621]
-
el desființat și comasat cu satul Horpaz (fost la comună Galata și apoi la comună Cornești). Douăsprezece obiective din comuna Miroslava sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași că monumente de interes local. Patru dintre ele sunt situri arheologice: situl de „la Râpă” (1 km nord de satul Brătuleni); fortificația de pământ („Cetățuia”) din secolele al II-lea-al III-lea e.n. de la Valea Ursului; așezarea din perioada Halstatt aflată la est de „Cetățuie” în zona aceluiași sat; și
Comuna Miroslava, Iași () [Corola-website/Science/301292_a_302621]
-
desființată comuna Epureni, satul ei fiind inclus în comuna Movileni, care a căpătat atunci alcătuirea actuală. Trei obiective din comuna Moșna sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice: movilele din Halstattul târziu pe culmea dealului de la nord-nord-vest de biserica din Movileni; și situl de „la Grădină”, aflat pe un grind de la 500 m est de satul Larga-Jijia, sit ce cuprinde urme de așezări din neoliticul târziu (cultura ceramicii
Comuna Movileni, Iași () [Corola-website/Science/301296_a_302625]
-
fost transferată raionului Iași din regiunea Iași. În 1968, a revenit, în alcătuirea actuală, la județul Iași, reînființat. Zece obiective din comuna Popricani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local, toate fiind situri arheologice: situl de „la Popi” (1,5 km vest-sud-vest de satul Cotu Morii); situl de pe dealul crângului „Valea Șipoțelului”, la 1 km vest de satul Cuza Vodă și la 1 km nord de pădurea Cârlig; situl de la „Rufeni”, la 300 m
Comuna Popricani, Iași () [Corola-website/Science/301301_a_302630]
-
în sufletul poporului pentru marele voievod, devenit mare și sfânt, canonizat, însemnat și sărbătorit de calendarul creștin ortodox. Depășind legendele și mergând pe firul documentelor istorice găsim urme ale locuirii acestei vetre de sat din cele mai vechi timpuri. Descoperirile arheologice făcute prin cercetări realizate în anii 1940, 1951, 1952, 1965, 1971, 1981, 1983 dar și în perioada 1991-1994 pe teritoriul satului Pocreaca dau mărturii ale locuirii acestei vetre de sat încă din epoca neolitică (aprox. sec. IV î.e.n.). Astfel în
Pocreaca, Iași () [Corola-website/Science/301300_a_302629]
-
prin cercetări realizate în anii 1940, 1951, 1952, 1965, 1971, 1981, 1983 dar și în perioada 1991-1994 pe teritoriul satului Pocreaca dau mărturii ale locuirii acestei vetre de sat încă din epoca neolitică (aprox. sec. IV î.e.n.). Astfel în Repertoriul arheologic al jud. Iași, alcătuit de cercetătorii Vasile Chirica și Marcel Tanasachi sub egida Institutului de arheologie și istorie “A. D. Xenopol” din Iași sub redacția lui Vasile Chirica, sunt înscrise toate datele referitoare la descoperirile arheologice realizate în județul Iași și
Pocreaca, Iași () [Corola-website/Science/301300_a_302629]
-
IV î.e.n.). Astfel în Repertoriul arheologic al jud. Iași, alcătuit de cercetătorii Vasile Chirica și Marcel Tanasachi sub egida Institutului de arheologie și istorie “A. D. Xenopol” din Iași sub redacția lui Vasile Chirica, sunt înscrise toate datele referitoare la descoperirile arheologice realizate în județul Iași și deci inclusiv pe raza actualei comune Schitu Duca, respectiv a localității Pocreaca, după cum urmează : - “în marginea nordică a satului Pocreaca se află : “LXV La Cetate - Cetățuia (14). La nord de sat, din dealul Burduganul se
Pocreaca, Iași () [Corola-website/Science/301300_a_302629]
-
adâncime și 6 - 8 m lărgime, cu profilul în formă de pâlnie sau de “V” cu fundul rotunjit. “Deși mai rar, se folosesc și în această zonă valurile de apărare ca la așezările de la Rădășeni (jud. Suceava).”De asemenea “Harta arheologică a României” indică localitățile în care au fost descoperite urme materiale ale diferitelor tipuri de culturi, inclusiv cultura tip Hallstatt.15. Pe această hartă este menționată și localitatea Pocreaca, sat în care au fost identificate elemente ale culturii tip Hallstatt
Pocreaca, Iași () [Corola-website/Science/301300_a_302629]
-
teren, de obicei un platou înalt sau promontoriu cu pante abrupte, la care se adăugau elemente artificiale de tip val cu palisadă și șanț. În porțiuni mai puțin abrupte, de regulă, șanțul era mai adânc și valul mai înalt. Cercetările arheologice efectuate în campania din anii 1991-1994 la Cetățuia - Pocreaca au stabilit că fortificația hallstattiană de la Pocreaca, punctul Cetățuia, prin caracteristicle sale, oferă în primul rând imaginea unei cetăți de refugiu și apărare, utilizată cu precădere în momente critice care au
Pocreaca, Iași () [Corola-website/Science/301300_a_302629]
-
din regiunea Bacău (între 1952 și 1956, din regiunea Iași). În 1968, comuna a trecut la județul Iași. Trei obiective din comuna Oțeleni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local, toate fiind situri arheologice. Situl de la „Beizadeaua II” ( sud de satul Oțeleni) cuprinde urme de așezări din Epoca Bronzului Târziu (cultura Noua), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană), secolele al VII-lea-al VIII-lea (epoca migrațiilor), secolele al XV-lea-al XVI
Comuna Oțeleni, Iași () [Corola-website/Science/301298_a_302627]
-
Tot din documente reiese că satul Muncelul de Sus a devenit comună în anul 1471. În această perioadă satul era împărțit în două părți: În afară de documente, mai sunt și alte urme care atestă vechimea acestui sat cum ar fi: materialul arheologic descoperit pe teritoriul satului (topoare, pumnale, răzuitori, ceramică și alte obiecte și arme din silex: vârfuri de săgeți sau sulița), lucru ce atestă vechimea mult mai mare a acestiu sat, ajungându-se până în paleoliticul inferior și se observă o continuitate
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
reînființată, făcând parte din raionul Iași al regiunii Iași. În 1968, ea a trecut la județul Iași. Două obiective din comuna Moșna sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, fortificația din punctul „Cetățuia”, aflat la 1 km nord de sat și datând din perioada Latène (secolele al III-lea-al II-lea î.e.n.). Celălalt, clasificat ca monument de arhitectură, este (secolul al XVIII-lea). Economia Moșnei are un caracter
Moșna, Iași () [Corola-website/Science/301295_a_302624]
-
aflată acum în aceeași unitate administrativă, atât comună cât și satul ei de reședință au luat atunci denumirea de "Mogoșești-Siret". Singurul obiectiv din comuna Mogoșești-Siret inclus în lista monumentelor istorice din județul Iași că monument de interes local este situl arheologic de „la Groapa”, aflat pe malurile pârâului Gropi, la vest-sud-vest de satul Muncelu de Sus, și în care s-au găsit urme de așezări din Epoca Bronzului Târziu (cultură Nouă), din perioada Latène (cultură geto-dacică) și din secolul al IV
Comuna Mogoșești-Siret, Iași () [Corola-website/Science/301294_a_302623]
-
În 1950, a fost transferată raionului Iași din regiunea Iași. În 1968 a revenit la județul Iași, reînființat. Trei obiective din comuna Sinești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Unul este situl arheologic „Șesul de la Osoi”, aflat la nord-vest de școala din Osoi, și care cuprinde urme de așezări din perioada Latène (cultura geto-dacică) și din Epoca Medievală (secolele al XV-lea-al XVIII-lea). Celelalte două sunt clasificate ca monumente de arhitectură
Comuna Sinești, Iași () [Corola-website/Science/301306_a_302635]
-
Iași. În 1968, ele au trecut la județul Iași; comuna Bohotin a fost desființată, satele ei trecând la comuna Răducăneni; satul Bazga a fost tot atunci desființat și el și comasat cu satul Răducăneni. În comuna Răducăneni se află situl arheologic de interes național de la „Hămeiosul”, aflat la 1 km sud-est de satul Răducăneni, sit în care s-au descoperit așezări din perioada Latène (cultura geto-dacică) și din secolele al XI-lea-al XII-lea (Evul Mediu Timpuriu). În rest, alte
Comuna Răducăneni, Iași () [Corola-website/Science/301303_a_302632]
-
din secolele al XI-lea-al XII-lea (Evul Mediu Timpuriu). În rest, alte trei obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Încă unul dintre ele este un alt sit arheologic, aflat „la Cireadă”, la 200 m vest-sud-vest de același sat Răducăneni. Aici s-au găsit așezări din eneolitic (cultura Cucuteni), Epoca Bronzului târziu (cultura Noua), perioada Latène (cultura geto-dacică), secolele al III-lea-al II-lea î.e.n., și secolul al
Comuna Răducăneni, Iași () [Corola-website/Science/301303_a_302632]