9,865 matches
-
nu ar fi o marionetă a Moscovei. Așadar, de unde ar veni schimbarea? Acțiunea unei voci izolate este inoperantă. Botez o simte pe propria piele: Institutul de Cercetări Prospective pe care l-a înființat în 1970 este închis în 1977, iar Botez este demis din funcțiile sale, fiind exilat, în 1978, la Tulcea, într-un centru de matematică care nu face parte din Universitate. Care sînt speranțele de schimbare? În 1988, se poate aștepta o cristalizare a nemulțumirilor în interiorul nomenclaturii contractul dintre
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
limita riscurile unui eșec și pentru a depăși pragul fricii? Fără nici o îndoială că da, dar asupra acestui punct ca și asupra multor altora nu se spunea nimic, semnalîndu-se doar interlocutorilor din Vest că nu aici se aflau paznicii Raiului. Botez își face cunoscute textele și întîlnirile din Occident. Alte medii încep să lucreze în vederea pregătirii perioadei de după Ceaușescu, fără ca nimic sau aproape nimic despre aceste poziții să transpire în Vest. Mărturiile de după 1989 clarifică această destabilizare silențioasă a dogmei și
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în calitate de conferențiar. Generalul Vlad Iulian, șeful Securității, a crezut oare că va putea discredita astfel pe acest periculos opozant împingîndu-1 să plece și deschizîndu-i perspectiva unui exil aurit? La acea dată, regimul se putea felicita că s-a debarasat de Botez, care a rămas în Statele Unite. După Brucan, proiectul scrisorii este primit cu entuziasm: "La Washington, am găsit Departamentul de Stat entuziasmat de textul scrisorii și extrem de favorabil surprins de numele semnatarilor". Thomas Simmons, asistent al Secretariatului pentru Europa Orientală și
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în România", în Lupta din 7 nov. 1986. CAPITOLUL III: Frumoșii ani '60 Bellet, Marc de, La Politique exterieure roumaine et l'Europe de l'Ouest entre 1965 și 1972: preséntation officielle et perceptions occidentales, teză, Universitatea Paris I, 1994. Botez, Mihai, "Les relations américano-roumaines (1968-1984)", în L'Autre Europe, Paris, L'Âge d'Homme, 1986. Culda, Lucian, Geneza și devenirea cunoașterii, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1989. Daniel, Jean; Afanassiev, Iuri, Cette grande lueur à l'Est, Paris, Maren Sell
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
et autant de variables", în Cahiers de l'Est, decembrie 1975. CAPITOLUL IV: De la mediocritate la mizerie Berindei, Mihnea; Colas, Anne, "Roumanie", In L'Alternative, ianuarie-februarie 1984; "Trafic de main-d'oeuvre: les travailleurs émigrés roumains", în L'Alternative, mai-august 1983. Botez, Mihai, Românii despre ei înșiși, București, Editura Litera, 1992. Boukovsky, Vladimir, Et le vent reprend ses tours, Paris, Laffont, 1981; Cette lancinante douleur de la liberté. Paris, Laffont, 1981. Ceaușescu, Nicolae, Cuvîntare la Conferința mondială a populației, 19 august 1974, București
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
débutants", în L 'URSS en transparence, Les Temps modernes, iulie-august-septembrie 1987. Aganbeguian, Abel G., Le Double Défi soviétique, Paris, Economica, 1987. Berindei, Mihnea, "Les minorités nationales en Roumanie", în Roumanie, crise et répression 1977-1982, L'Alternative, număr special, ianuarie 1983. Botez, Mihai, "Les relations américano-roumaines (1968-1984)", în L'Autre Europe, L'Âge d'Homme, 1986. Durandin, Catherine, "La Roumanie et les enjeux contemporains", în Défense nationale, aprilie 1988; " Le phénomene de l'antipolitique dans la Roumanie d'aujourd'hui", în Défense
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Presses de la Cité, 1987. "Political legitimacy in Eastern Europe, a comparative study", în RFE, European Area Audience and Opinion Research, martie 1987. România Literară, săptămînalul Uniunii Scriitorilor din România, ianuarie-aprilie 1987. "România: stalinism in one country, an interview with Mihai Botez", în Un captive Minds, iunie-iulie 1988. Sapir, Jacques, Feu le système soviétique?. Paris, La Découverte, 1992. Scînteia, organ al C.C. al P.C.R., august-septembrie 1989. Shafir, Michael, "Ceausescuism against Gorbatchevism" în Radio Free Europe Research, 30 mai 1988. Socor, Vladimir, "Unprecedented
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
292, 297, 299, 309-311, 316, 323 Boerescu, Vasile 103 Bogdan 32, 35, 37 Bogdan, Ion 22, 32 Bolitho, Hector 213, 229, 405 Bolliac, Cezar 19, 98, 131 Bonfert 194 Bonfini, Antonio 42 Borilă, Petre 271, 284, 292 Borsody, Stephen 31 Botez, Mihai 319, 331, 333, 346, 357, 359-61, 371, 413 Bourgues, Lucien 230 Bourqueney 105 Brancovici, Elena Ecaterina 37 Brandt, Willy 317, 387 Brauner 293 Brăiloiu, Constantin 14 Brătianu, Constantin 242, 250 Brătianu, Dinu 270 Brătianu, Dimitrie 70, 71, 89-91, 93
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
la Viena, dar a fost comunicată și celorlalți agenți ai țării. „Ținem la sprijinul Austriei, și astăzi mai mult ca totdeauna. Totuși o luptă cu turcii, este o chestiune de viață și de moarte pentru armata noastră. Îi trebuie neapărat botezul de sânge. Dacă i-l refuzăm, această afacere ar putea deveni o chestiune dinastică”. Să nu se creadă adăugă el, ca să înlăture orice bănuială, „că ne împingeau la Ploiești să trecem Dunărea, dimpotrivă sunt prea egoiști și nu vreau ca
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
populară spaniolă, italiană, maghiară etc. ale aceluiași, Cântec și Romanță de St. O. Iosif, anecdotele lui Petre Liciu. Proza ilustrează mai bine decât versurile orientarea tradiționalistă și populară a revistei. V. A. Urechia dă schițe memorialistice, Ion Gorun, Eugeniu P. Botez (Jean Bart), Șt. Basarabeanu (V. Crăsescu), Constanța Hodoș, Artur Gorovei, Ioan Adam și Virgil Cioflec scriu schițe și nuvele cu o tematică predominant socială și rurală. Septimiu Sever Secula, Emil D. Fagure, V. Scânteie, Laura Vampa, V. Leonescu și D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288620_a_289949]
-
frecventarea teatrelor, muzeelor, concertelor, educație, lectură); consum de refacere (bunuri care însoțesc recreerea în vacanță, weekend, timp liber zilnic); locuința (factori de confort); interiorul locuinței (mobilă, covoare, picturi etc.); consum casnic (hrană, îmbrăcăminte ș.a.); consum legat de obiceiurile familiale (nuntă, botez, zile onomastice etc.); relații interpersonale în afara familiei (vizite, întâlniri etc.); consum de timp în „economia secundară” (practicarea câtorva activități în paralel). Astfel, modurile în care se face consumul sunt tot atâtea stiluri de viață<footnote Pierre-Louis Dubois, Alain Jolibert, op. cit
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
Isac, Romulus Vuia, T. Onișor, A.M. Comșa. Proza revistei e reprezentată de Mihail Sadoveanu, care publică aici textele care vor fi adunate ulterior în Țara de dincolo de negură sau în Povestiri de la Bradul Strâmb, I. Al. Brătescu-Voinești, Al. Lupeanu-Melin, D. Botez ș.a. Cu mai multe evocări sunt prezenți Hugo von Rezori (Cernăuți), Sextil Pușcariu și Ion Breazu (Al.Odobescu). Se traduce din literatura lui Jack London, Rabindranath Tagore, Pierre Loti, N. Baicov, H. Rider-Haggard, Ernest Hemingway (O zi la păstrăvi), Marțial
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286124_a_287453]
-
autorilor importanți, dar și foarte mulți aspiranți la notorietatea literară. Frecvența cea mai mare o are, de-a lungul timpului, poezia, pe care o semnează întreg arcul poetic contemporan: Mihai Beniuc, Mihu Dragomir, Tudor Arghezi, Radu Boureanu, Nina Cassian, Demostene Botez, Cicerone Theodorescu, Tiberiu Utan, Violeta Zamfirescu, Maria Banuș, Gheorghe Tomozei, Nicolae Tăutu, Florența Albu, Constantin Abăluță, Aurel Rău, Anghel Dumbrăveanu, Alexandru Andrițoiu, Ion Bănuță, Eugen Frunză, Victor Felea, Ion Gheorghe, Nichita Stănescu, Ioan Alexandru, Horia Zilieru, Corneliu Sturzu, Radu Cârneci
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287875_a_289204]
-
un anume sens, imanente minții omenești, după harul lui Dumnezeu, va intra definitiv în teologia bizantină. Datorită celor două firi în Hristos, deoființimea Fiului cu Tatăl și deoființimea Fiului cu ceilalți oameni condiționează mântuirea și realitatea efectivă a îndumnezeirii. La Botez, Duhul Sfânt face din oameni temple ale lui Dumnezeu și, în Euharistie, Trupul îndumnezeit al lui Hristos ne îndumnezeiește. Léon P. Karsavin își argumentează această idee a îndumnezeirii, prin recursul la noțiunea de înfiere, elaborată de Sfântul Chiril al Alexandriei
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Dacă Luther consideră păcatul ca fiind congenital firii umane, catolicismul crede în virtutea regeneratoare a omului, născută în sufletul său din lucrarea mântuitoare a Harului Dumnezeiesc, a Sfântului Duh "care alungă păcatul din această vatră, născând astfel omul nou, duhovnicesc, prin botez, prin pocăință și prin celelalte Taine ale Bisericii"14. Luther pune accent pe credință, și nu pe faptele bune în vederea mântuirii; credința în mila lui Dumnezeu peste toate păcatele (Sola fide). Faptele bune reprezintă rodul credinței, nicidecum principiul ei. Din
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
aici începutul Reformei: cearta pe indulgențele vândute de Papă pe bani, care au scandalizat pe Luther". Dimpotrivă, în viziunea catolicismului, evlavia autentică e "aceea care se manifestă supusă, în comunitatea credincioșilor care iau parte prin Împărtășanie și prin celelalte Taine (botez, ungere cu Sfântul mir, cununie, spovedanie, preoție, maslu) la viața tainică a Bisericii, în care Dumnezeu lucrează sacramental, direct, cu puterea lui proprie (ex opere operarum) delegată urmașilor regulați ai lui Petru și ai celorlalți apostoli, care au dobândit putere
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
sfințenie"9, cu o singură condiție: omul să-și ducă existența având în centru modelul hristic. Acest model de viețuire este intermediat tot de Duhul lui Hristos, care scoate pe om din moartea spirituală și îi conferă o nouă viață botezul: nașterea ființei prin Duhul Sfânt. Această perioadă a vieții ajutată de Duhul Sfânt reprezintă o adevărată susținere a omului, în drumul său spre sfințenie. Prin urmare, o reconstrucție umană, în sensul promovat de Berdiaev, implică o re-încreștinare a omului, o
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de la necăsătorit la căsătorit, de la tânăr la adult). Asumpția terapeuților este că astfel de rituri au o puternică funcție de distinctivitate și identizare și că, deoarece în societatea modernă ele nu mai sunt o regulă socială, trebuie construite terapeutic. Ritualurile (nunți, botezuri, aniversări) pot fi folosite, de asemenea, ca ocazie de a te împăca cu o rudă (inclusiv prin cadourile oferite acesteia). 10.2. Arta de a pune întrebăritc " 10.2. Arta de a pune întrebări" Analiștii metodologiei din câmpul socioumanului recunosc
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și prietenie cu preotul din sat, care m-a întrebat dacă mă pricep să curăț icoane. Pe atunci nu prea aveai voie să ai contacte cu Biserica. Ca să evit eventualele neplăceri am acceptat să curăț icoanele noaptea. Atunci a fost “botezul„ meu în tainele restaurării. Nu am avut necazuri din partea conducerii locale pe moment, dar mai târziu aveam să fiu nevoit să suport consecințe stupide, dar în final benifice carierei mele de restaurator. În deplasările mele în Dodești am avut ocazia
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93471]
-
începutului de secolul IV; desemna unele edificii creștine ale dinastiei constantiniene substituind celelalte basilici. Noțiunea s-a răspândit destul de lent și oricum, după jumătatea secolului IV, spre deosebire de terminologia creștină latinească a geto-dacilor (duminică, Dumnezeu, bazilică, biserică, Rusalii, Florii, ajun, altar, botez, înger, lege, martor, păcat, păgân, părinte, Paști, preot, răposat, virginitate, rugăciune etc.) anterioară de cel puțin un secol. În virtutea mesajului evanghelic deosebit, comparativ cu celelalte religii sau curente religioase din epocă, învățătura creștină și-a deschis cale spre formarea conștiinței
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
au fost primiți întotdeauna cu multă bunăvoință și cu respect, ori de câte ori se prezentau în fața lor pentru a cere vreun har. Așa a procedat Ioan Botezătorul atunci când unii iudei, soldați în serviciul romanilor ori al lui Irod, i-au cerut profetului botezul de pocăință. La întrebarea acestora: Noi ce trebuie să facem?, Ioan le răspunde: Să nu asupriți pe nimeni, nici să nu învinuiți pe nedrept și să fiți mulțumiți de solda voastră (Lc 3, 14). Contextul evanghelic ne spune că acești
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
erau adesea în situația de a săvârși anumite acte de violență. Ioan Botezătorul criticând și dezaprobând conduita violentă a soldaților, nu-i sfătuiește și nici nu-i obligă să părăsească cariera militară. În întrebarea soldaților întâlnim cerința implicită dacă, primind botezul și căindu-se de păcatele lor, mai pot continua să poarte arme, și dacă, prin meseria lor, nu se află în contrast cu noua viață morală și religioasă pe care au început-o în acele împrejurări specifice. Neoferind un răspuns direct, Ioan
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de afecțiunile celor dragi, uitând și sacrificând totul, conștient de misiunea sa. Apostolul se vedea pe sine în soldat. Își făcuse din renunțarea la gloria personală propriul steag (cf. 2Cor 6, 4-10 și 2, 23-28). Idealiza creștinul desăvârșit care, după botez devenea conștient de obligațiile asumate, dăruindu-și trupul și sufletul credinței îmbrățișate. Această trăire nu putea triumfa vreodată fără o consacrare completă, fără valorificarea suferinței, ignorând disprețul lumii și depunând o muncă neîntreruptă de apostolat: Suportă încercările ca un bun
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Cu toate acestea, unii intelectuali creștini, spirite neliniștite și irascibile, au continuat să ridice această problemă, provocând tulburări în popor. Biserica primară i-a acceptat în sânul ei, încă de la început, fără nici o restricție, pe toți cei care au cerut botezul; nu s-a opus primirii soldaților printre creștini și nici nu i-a împiedicat pe cei botezați să se înroleze sub arme, învățându-i, deopotrivă, să se oprească de la acele fapte contrastante credinței îmbrățișate. Atitudine netă și echilibrată era rezultatul
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Navigatorul ceresc; cunoașterea lui Dumnezeu te-a cuprins în timp ce erai soldat, ascultă Generalul care îți poruncește ceea ce este drept. De aici aflăm că episcopii impuneau credincioșilor ascultarea față de legile civile chiar și în privința serviciului militar, pentru că unii soldați, după ce primeau botezul, renunțau la armată (acuzațiile lui Celsus aveau un fundament de realitate!). Pentru alexandrin, creștinul trebuie să fie totdeauna fidel superiorilor legitimi, chiar și în vreme de război, pentru că fidelitatea este mama tuturor virtuților: Trebuie să fim fideli în toate împrejurările
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]