9,745 matches
-
violenței sub pecetea așa-numitelor „rituri ale violenței”. În Franța secolului al XVI-lea, conflictele religioase au generat numeroase asemenea rituri al căror scop era purificarea comunității prin dezumanizarea, batjocorirea, lovirea bestială sau uciderea oponenților. Altfel spus, anumiți membri ai colectivității erau ipostaziați ca factori de poluare (religioasă și morală), iar curățirea de păcat se făcea prin sancționarea acestora. Riturile erau declanșate fie de un zvon (pe fondul unor nenorociri care afectau colectivitatea), fie de un proces juridic ( În care condamnarea
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sau uciderea oponenților. Altfel spus, anumiți membri ai colectivității erau ipostaziați ca factori de poluare (religioasă și morală), iar curățirea de păcat se făcea prin sancționarea acestora. Riturile erau declanșate fie de un zvon (pe fondul unor nenorociri care afectau colectivitatea), fie de un proces juridic ( În care condamnarea nu venea imediat). Mulțimea se substituia preoților și judecătorilor și trecea la pedepsirea ereticilor (N.Z. Davis, 1975, pp. 156-163). Într-o primă fază, victima era dezumanizată și batjocorită prin mijloacele inversiunilor
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cărți sau reviste, În contactul cu specialiștii și consultanții. De aceea, pe plan european Învățământul este implementat În programe naționale de promovare a carierei manageriale - unde se va lua În considerare multitudinea metodelor ce pot fi aplicate la nivelul Întregii colectivități. Un conducător bun este numai acela care este susținut În mod coerent, consistent de cei pe care Îi conduce. Nu puteți fi un manager bun cu orice fel de angajați. Capacitatea managerială nu este deci a managerului, ci a Întregii
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
minute de gândire. Se știe că managerul nu are niciodată timp destul la dispoziție, dar dacă știe să-și organizeze riguros activitatea ar putea descoperi că mai sunt și activități nesemnificative pe care le pot rezolva și alți membri ai colectivității. Dacă reușește acest lucru, managerul constată că-i rămâne timp și pentru a-și aminti că dincolo de birou mai există o lume de care trebuie să țină seama În cariera sa. Promovarea creativității În activitatea managerului stimulează apariția unor idei
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
deșeurilor. De cele mai multe ori toți acești factori sunt subapreciați sau sunt abordați Într-o manieră empirică și mai puți profundă, iar aplicarea unor măsuri se face doar În situațiile În care apar crize. Adoptarea unor decizii tardive pot afecta atât colectivitățile contemporane, cât și pe cele viitoare. Evoluția de mii de ani a omului și a societății create de acesta a permis perfecționarea mediului artificial reprezentat de așezările populației, alcătuite din așezările omenești care sunt, În principiu, identice cu unitățile administrativ
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
Locuirea poate fi definită ca: ▪ situare umană, relativ stabilă, Într-un mediu natural și amenajat, destinat satisfacerii nevoilor materiale și spirituale ale individului și societăților umane; ▪ condiționarea unui loc (spațiu, teritoriu - prin extindere) prin ocuparea, folosirea, amenajarea lui de către o colectivitate (in extremis - de către om), În concordanță cu modul de viață, dezvoltarea socioeconomică, organizarea politică a acesteia, și Într-un anumit raport cu mediul natural, În contextul unui continuu proces de intervenție asupra spațiului. Locuința poate fi definită ca „acel organism
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
adică este o formă specifică a științei practice. Aceasta înseamnă că ea se naște și se edifică în interiorul acțiunii. Nu se referă la această sau acea acțiune particulară, ci la contextul întregii istorii, a vieții fiecărei persoane și a întregii colectivități umane [...]. Știința morală există numai într-un dialog continuu cu viața și cu funcția vieții”. În acest sens, raportul necesar dintre ortodoxie și ortopraxi ne conduce la stabilirea unor instanțe specifice adevărului: o instanță istorică care erupe din contextul istorico
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
într-un ansamblu complet. În legislația țării noastre, activitatea de amenajare a teritoriului este caracterizată ca fiind de o importanță majoră, prin următoarele precizări: • gestionarea spațială a teritoriului țării constituie o activitate obligatorie, continuă și de perspectivă, desfășurată în interesul colectivităților care îl folosesc, în concordanță cu valorile și aspirațiile societății; • gestionarea spațială a teritoriului asigură indivizilor și colectivităților dreptul de folosire echitabilă și responsabilitatea pentru o utilizare eficientă a teritoriului; • gestionarea se realizează prin intermediul amenajării teritoriului și al urbanismului, care
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
o importanță majoră, prin următoarele precizări: • gestionarea spațială a teritoriului țării constituie o activitate obligatorie, continuă și de perspectivă, desfășurată în interesul colectivităților care îl folosesc, în concordanță cu valorile și aspirațiile societății; • gestionarea spațială a teritoriului asigură indivizilor și colectivităților dreptul de folosire echitabilă și responsabilitatea pentru o utilizare eficientă a teritoriului; • gestionarea se realizează prin intermediul amenajării teritoriului și al urbanismului, care constituie ansambluri de activități complexe de interes general ce contribuie la dezvoltarea spațială echilibrată, la protecția patrimoniului natural
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
României, pe baza principiului ierarhizării, coeziunii și integrării spațiale, la nivel național, regional și județean. Obiectivele principale ale amenajării teritoriului sunt următoarele: • dezvoltarea economică și socială echilibrată a regiunilor și zonelor, cu respectarea specificului acestora; • îmbunătățirea calității vieții oamenilor și colectivităților umane; • gestionarea responsabilă a resurselor naturale și protecția mediului; • utilizarea rațională a teritoriului. Activitatea de amenajare a teritoriului trebuie să fie: • globală, urmărind coordonarea diferitelor politici sectoriale într-un ansamblu integrat; • funcțională, trebuind să țină seama de cadrul natural și
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
transpus în domeniul turismului ideile de planificare și amenajare. Amenajarea turistică, această componentă relativ nouă a amenajării teritoriului, se prezintă sub forma unui proces dinamic și complex de organizare științifică a spațiului turistic, luând în considerare relațiile dintre mediu și colectivitățile umane, precum și toți factorii care influențează aceste relații. De notat importanța accentuată a dimensiunii ecologice, datorită faptului că mediul reprezintă una dintre resursele fundamentale ale activității turistice. Obiectivele generale ale amenajării turistice sunt: • asigurarea unor condiții bune de odihnă și
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
prevenirea violenței și asigurarea securității urbane, principiile acestor acțiuni fiind: globalitatea, transversalitatea (legătura inextricabilă dintre urban, social și economic), teritorialitatea (trecerea de la scara cartierului la cea a orașului și la interco-munalitate), contractualizarea (statul își păstrează mari prerogative, dar asociază și colectivitățile teritoriale), discriminarea pozitivă (politici de exceptare în favoarea unor teritorii prioritare)2. Istoricii au identificat câteva mari perioade 3 în devenirea politicilor orașului: crearea "metropolelor de echilibru". J.-F. Gravier criticase încă din 1947 (în cartea Paris et le désert français
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
nu se simțea responsabil, responsabilizarea instituțiilor care au fost create pentru a se ocupa de toate aceste aspecte. 2. Intervalul 1994-2006 este marcat de contractualizarea politicii de dezvoltare socială urbană. Contractul orașului (contrat de ville) constituie cadrul în care statul, colectivitățile locale și partenerii lor se angajează să pună în act, în mod concertat, politici teritorializate de dezvoltare solidară și de reînnoire urbană care vizează lupta contra devalorizării unor teritorii, orașe, cartiere (circulara din 31 decembrie 1998). În acest scop, au
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
larg (au asociat un număr mai mare de actori, inclusiv Uniunea Europeană), finanțare masivă de către stat (în special pentru prevenirea violenței, pentru proiecte sociale, de întărire a liantului social, acțiuni în favoarea familiilor, activități culturale și educative etc.), o angajare crescândă a colectivităților teritoriale, credite europene. Acțiuni în favoarea zonelor urbane defavorizate s-au desfășurat și în alte țări europene: contracte în Belgia (autoritatea federală a căutat să determine condițiile în care autoritățile locale pot beneficia de ajutor financiar de la stat în cadrul contractelor urbane
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
privat, a organizațiilor, asociațiilor, fundațiilor ce au sarcini în domeniu (programele "City Challenge", "Single Regeneration Budget" se realizează prin lansarea de oferte pentru depunerea de proiecte). S-au relevat cu prilejul colocviului amintit avantajele contractualizării (promovarea cooperării între stat și colectivitățile teritoriale, mai multă coerență în acțiunea publică, surmontarea închiderilor sau sectorizării politicilor, o mai bună coordonare între administrațiile de pe un anumit teritoriu, favorizarea dialogului cu colectivitățile, diagnostic și obiective împărtășite de actorii implicații în convenții de parteneriat, o mai mare
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
S-au relevat cu prilejul colocviului amintit avantajele contractualizării (promovarea cooperării între stat și colectivitățile teritoriale, mai multă coerență în acțiunea publică, surmontarea închiderilor sau sectorizării politicilor, o mai bună coordonare între administrațiile de pe un anumit teritoriu, favorizarea dialogului cu colectivitățile, diagnostic și obiective împărtășite de actorii implicații în convenții de parteneriat, o mai mare stabilitate și vizibilitate a acțiunilor în domeniu, creșterea participării locuitorilor din cartiere), dar și limitele acesteia (dezvoltarea inflaționistă a parteneriatelor, lipsa transparenței și dificultatea coordonării, înmulțirea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și tinerilor (în timp ce adulții și maturii încă se comportă față de ce avem tot ca față de o pradă: construcții fără autorizații, schimbări în mediul natural fără cunoștințe și conștiință, deșeuri aruncate la întâmplare, schimbări în mediul construit cu toate că patrimoniul aparține și colectivităților viitoare). 6. Cine guvernează orașul care are de corelat concurența generalizată cu coeziunea socială? Orașul are o istorie milenară, iar schimbările lui s-au corelat cu noi moduri de guvernare. Cine și cum guvernează, administrează, conduce, "pilotează strategic", "manageriază" orașul
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
atunci când munca era "marele integrator social", care permitea regăsirea demnității, a sentimentului de apartenență la societate 1. Inadecvarea politicilor de inserție la realitățile din teren a dus treptat la o nouă viziune: integrarea (Legea descentralizării din 1982 din Franța permitea colectivităților locale o mai mare putere de decizie; Înaltul Consiliu al Integrării considera integrarea nu ca pe o cale de mijloc între asimilare și inserție, ci ca pe un proces specific, prin care se suscita participarea activă a persoanelor celor mai
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
spațiilor locuite, a traiectoriilor concrete, a rutinelor cotidiene, a modurilor de viață, a spațiilor comune, a spațiilor de locuit și a ambientului lor. 9. Meseriile și profesiile urbanului. Punerea în act a politicii orașului a necesitat recrutarea de către stat și colectivitățile teritoriale a numeroși specialiști 1. Mulți dintre cei angajați de aceste politici au venit mai întâi cu cunoștințele lor empirice, de unde necesitatea de a reflecta asupra necesarului de meserii și profesii implicate în reamenajarea, reînnoirea și dezvoltarea (socială) a orașelor
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
deci, necesară calificarea persoanelor implicate, în așa fel încât ele să aibă drept de inițiativă, de reorganizare, de refolosire a mijloacelor, formarea de competențe rezultante ale aflării justei măsuri între: cunoaștere acțiune, urgență termen mediu și lung, cartier oraș, stat colectivitate locală, ales local locuitor, proximitatea acțiunii globalitatea proiectului etc. Acestor profesioniști ai dezvoltării durabile a orașelor li se cere: rigoare, capacitate de imaginare, de convingere, capacitate de a elabora strategii, de a negocia, abilități de relaționare, de punere în act
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
programe de finanțare etc. De exemplu, Centrul Pierre Naville are câteva zeci de sociologi, economiști, geografi, etnologi etc. și colaborează cu alte zeci de pe tot teritoriul Franței, cu doctoranzi, studenți, cu specialiști din întreprinderi, din cabinete de consultanță sau din colectivitățile urbane. Institutul Orașului și Dezvoltării face studii punctuale sau cercetări aprofundate asupra diferitelor aspecte ale vieții urbane, cooperează cu numeroși cercetători din toată Franța, Europa, SUA și Japonia, fiind un partener important al tuturor celor care fac studii privind dezvoltarea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
democratică a unei politici nu se judecă doar după procedurile sale, ci și după conținutul pe care îl vizează: a permite indivizilor să existe ca subiecți, ca autori și creatori ai propriei lor vieți, și aceasta fără a compromite existența colectivității.5 Partea întâi Organizarea rațională a ordinii publice. O depolitizare voluntară a spațiului urban Capitolul 1 Crearea orașului modern Lucrările lui Haussmann: alianța viziunii princiare cu speculația Flagelurile orașului Fie că a fost făcută în numele statului monarhic, fie în numele Bisericii
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a definit însă și o altă trăsătură inerentă a orașului care trebuia continuu combătută: insecuritatea. Încă din secolul al XVII-lea, elitele urbane judecau "oamenii de rând" prin referire la un model organic al orașului, care presupunea orășeni interdependenți, indispensabili colectivității. Cei care se abăteau de la acest model formau o populație nesănătoasă, firesc să fie exclusă. Urmând o schimbare observabilă încă din a doua jumătate a secolului al XVI-lea1, secolul al XVII-lea a accentuat reprimarea vagabondajului. Nevoiașii, relativ protejați în
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
prevăzute compensări generoase: calea spre fraudă și spre speculație era astfel deschisă. Municipalitatea nu mai dispunea de dreptul de a revinde terenurile nefolosite. Aceasta le retroceda proprietarilor, care recuperau astfel o foarte mare plusvaloare, beneficiind și de investițiile făcute de către colectivitate. Exproprierea s-a dovedit a fi costisitoare pentru oraș. A fi expropriat devenea o modalitate a proprietarului de a se îmbogăți. Exproprierea din motive de utilitate publică a făcut ca orașul să plătească proprietarilor, începând cu 1861, o indemnizație, și
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
1. Iar împăratul pare să fi acceptat aceste practici frauduloase fiindcă ele făceau parte integrantă din regula jocului. Un "liberalism" special domnește astfel în timpul celui de-al Doilea Imperiu: regimul pune finanțele publice în slujba marilor dinastii burgheze. El face colectivitatea să suporte riscurile financiare și să garanteze beneficii "antreprenorilor" reprezentați de companiile private concesionare ale serviciilor publice 2. Alianța intervenției publice cu societățile imobiliare, care s-a realizat pe parcursul perioadei haussmaniene, nu ar fi trebuit să determine oare căutarea randamentului
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]