9,643 matches
-
cîntare”, ea acționează ca un drog asupra simțurilor: produce uitarea, căderea Într-o beție reconfortantă. Umbra are, cu precădere, virtuți sporifice: „răcoritoare, adormindă, parfumată”. În limbajul facil mitologizant al lui Alecsandri, umbra este nimfa vicleană care atrage și dezmiardă cu farmecele ei discrete pe călătorii toropiți de cîntece și parfumuri („ea la sinul ei atrage călătorii fericiți”). În spațiul euforic al luncii apare un spațiu mai redus unde incertitudinile, dacă mai există, dispar cu desăvîrșire: poiana tăinuită. Lunca este un univers
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
S-arată mai sinistru prin văi de oarbă ceață Și scoate-un aspru vuiet ce-nsuflă oțerire, Ducînd În lume, tainic, o cruntă prevestire. Tot omul fuge, toată făptura se ascunde...” Este un peisaj În peisaj, o reverie lipsită de obișnuitul farmec interior. Fără adeziunea poetului, peisajul este Însă mai puternic liric, farmecul mai convingător. Descripția Începe cu elemente generale de decor (nalte clopotniți, negre cimitire, fantasme tupilate, vedenii mari, tăcute), acelea pe care le folosesc toți poeții romantici cînd e vorba
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
-un aspru vuiet ce-nsuflă oțerire, Ducînd În lume, tainic, o cruntă prevestire. Tot omul fuge, toată făptura se ascunde...” Este un peisaj În peisaj, o reverie lipsită de obișnuitul farmec interior. Fără adeziunea poetului, peisajul este Însă mai puternic liric, farmecul mai convingător. Descripția Începe cu elemente generale de decor (nalte clopotniți, negre cimitire, fantasme tupilate, vedenii mari, tăcute), acelea pe care le folosesc toți poeții romantici cînd e vorba să sugereze infernul materiei. În acest cadru de tenebre, Alecsandri introduce
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
tînără suflare.”, o copiliță, În fine, care-și Încetează cîntecul În dimineața vieții. Se observă chiar un regres al vîrstei erotice, de la Văcărești la Bolintineanu și, În genere, la romantici. Cei dintîi cîntă femeia coaptă, ibovnica are o anumită experiență, farmecul ei este studiat. Cunoaște instrumentele seducției și școala tăcerii. Heliade aduce În poezie psihologia puberală. Fata din Sburătorul se adresează cu inocență mamei. Tot Heliade strică tradiția dînd cuvîntul femeii. Obiectul erotic slăvit Începe să vorbească despre sine și se
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Complexitatea simbolică a ochiului s-a putut constata. Vocația sinului e să „Înghie”: „Spre sînul cel de albcțc, Alunei patima mă-nghie”... Ochiul provoacă pasiunea, sînul naște delirul erotic. „SÎnuri cu mici țîță” (Cine-i Amoriul?), „țîțișoara dezvelită” cutremură, smintesc simțurile. Farmecul lor (unul dintre...) vine din albețea lor. Din sin izvorăsc nurii, blindera și dulceața, trei din componentele pasiunii erotice. Aerul ce aburește I Dintr-un sîn... zice În chip tulburător poetul. Mai departe, Conachi, totuși, nu merge. Veșmintele retoricii sale
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
seducției. Legendele istorice, Basmele, Macedonene: coborîrea pe uscat și deplasarea spre nord. Discursul moral și patriotic. Peisajul lui Bolintineanu, gustul „vălmășagului”. Elementele fantasticului. Balada Domnul de rouă. Masa: locul și timpul meditației. Stînca și spațiul singurătății. Erosul lui Bolintineanu. Regimul farmecului vergural, „Rumeneala”, cartea de vizită a inocenței. Loialitatea ochiului. Amorul magic. Figura «raptuluiă Femeia la vîrsta canonică. Figura mistificației și a sacrificiului. Teroarea retoricii. IX. Vasile Alecsandri. Liniștea, confortul și timpul rău. O recluziune productivă. Soba, focul ceaiul și blana
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
la un moment dat, "angajându-se definitiv pe linia Bizu-Mili" și scoțând-o pe Silvia din scenă, cum ne avertizează de altfel, am văzut, și mărturisirea scriitorului din "agende". Cât timp totuși Silvia rămâne în joc, Bizu pare robit de farmecul ei și ignoră complet pe cealaltă femeie, în sufletul căreia nu e în stare, deocamdată, să deslușească ceva. Cu toate că s-a vorbit de caracterul curativ al noii legături amoroase, menite a vindeca sufletul rănit al bărbatului, comportamentul celui abia făcut
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
la o aventură neașteptată, merge mai întâi la cinematograf 69 (mediu promiscuu, unde gesturile mai îndrăznețe sunt protejate de întuneric), dar experiența mult așteptată se soldează cu un lamentabil eșec. Din teama de a nu greși iar, își verifică totuși farmecele de femeie seducătoare pe bietul Poslușnicu, în ochii căruia citește, corect, pasiunea. Avocatul rămăsese de fapt un țăran, al cărui suflet "fără complicații sentimentale" vibra doar la "poezia bălegarului, a scroafelor monstruoase de grăsime, a vițeilor cu botul umed, cărora
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Dionis (oare nu tot o astfel de "autobiografie" scrie și Lovinescu, în opera lui literară?), referindu-se apoi la acuitatea analizei psihologice din celelalte proze (îndeosebi din Cezara). Altminteri, interpretarea lui Ibrăileanu se revendică de la aceleași premize psihologiste, potrivit cărora "farmecul inefabil" al lirismului eminescian se cuvine detectat în capacitatea de sugestie și în muzicalitatea limbajului. Or, recursul la sugestie presupune refuzul transcrierii mimetice a "realității", al ancorării în biografic și în istoric, în favoarea unor reprezentări mai abstracte și a unui
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
psihanalizei, concepția lovinesciană despre personalitatea eminesciană, a cărei configurație e determinată de erotism. Revenind la problema impactului social al poeziei lui Eminescu, ce justifică în bună măsură fenomenul constituirii mitului eminescian, Lovinescu considera că receptivitatea publicului se explică atât prin farmecul limbajului (prin elementele formale, așadar), cât și prin caracterul "specific național" al acestei opere ancorate adânc în spiritualitatea românească. De aceea, în Istoria civilizației..., criticul condiționa de fapt afirmarea, pe planul valorilor universale, a creativității unei culturi minore, precum cultura
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
mulțumească doar cu rolul de muză. Ea nu poate pricepe că, sărutând-o, "inspiratul" poet o distribuise deja în acest "rol", ignorând-o, de fapt, ca femeie. Drept urmare, după episodul "lecturii îndrăgostite" Eminescu se simte profund tulburat, și nu din cauza farmecului irezistibil al cumnatei lui Maiorescu, ci de faptul că "lunga lui obsesie" își găsise leacul "într-o sărutare" gest salutar, menit a elucida natura relației dintre cei doi. În această stare euforică, de îndrăgostit plimbându-se nerăbdător pe sub fereastra iubitei
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
literară), îl surprinde Caragiale prilej pentru autor de a pune față în față două concepții opuse despre artă și, nu mai puțin, despre dragoste. Pentru Caragiale (dramaturg și prozator realist), conștiința creatoare "este o apă limpede", care nu reacționează la "farmecul" feminin: "femeia e mamă de familie; n-are ce căuta în viața profundă și cu atât mai puțin în procesul de creație al artistului". Atent observator al realității din jur, dramaturgul ar scrie, după Lovinescu, o literatură mimetică ("din ochi
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
secvență cu rol de mise en abîme, chiar "subiectul" romanului lovinescian (Eminescu jucând, aici, rolul de "muză" inspiratoare)152. Veronica, în schimb, spre deosebire de vanitoasa Mite, nu pune mare preț pe literatura pe care o scrie. E mai naturală, de un farmec mai frust și de o mai mare receptivitate erotică. Aflând cu cine are de-a face ("poetul pe care tot Iașul îl admiră"), ea își manifestă spontan admirația și-i recită, pe de rost, versurile (mai exact: Venere și Madonă
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
voința nefericitului amorez, hipnotizându-l, nu e atât imaginea senzuală a brațului dezgolit (adorat și de ofițeri), cât muzica ("minciună universală, iluzie a sufletelor"), și "nu numai muzica glasului", ci muzica "întregii sale ființe", ce dădea Veronicăi, atunci când cânta, "un farmec nelămurit, de care nu se putea desprinde". Motivația "atracției" erotice e, după cum remarcăm, tipic lovinesciană. Dar când muzica încetează și vraja se destramă, Eminescu, dezamăgit, caută să rămână singur, înfundându-se într-o crâșmă ca să uite "imaginea femeii viclene și
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
poezia de dragoste a lui Eminescu și, nu mai puțin, în romanele lovinesciene: 1. "chemările iubirii, în care aspirația către posesiunea viitoare e umbrită de lipsa prezentă"; 2. "durerea pierderii inevitabile, trăită anticipat în imaginar"; 3. "momentul despărțirii poetul trăiește farmecul care acum se risipește ca un eveniment al trecutului și îi dă perspectiva necesară dorului". Dar "farmecul dureros" (specific "algolagniei") remarcă pătrunzătorul interpret nu apare niciodată în poeziile aspirației și nostalgiei, "ci numai în acelea în care personajele scenelor de
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
care aspirația către posesiunea viitoare e umbrită de lipsa prezentă"; 2. "durerea pierderii inevitabile, trăită anticipat în imaginar"; 3. "momentul despărțirii poetul trăiește farmecul care acum se risipește ca un eveniment al trecutului și îi dă perspectiva necesară dorului". Dar "farmecul dureros" (specific "algolagniei") remarcă pătrunzătorul interpret nu apare niciodată în poeziile aspirației și nostalgiei, "ci numai în acelea în care personajele scenelor de iubire își îndreaptă unele asupra altora sentimentele lor"187. Prin urmare, "dorul" din "farmecul dureros" ar exprima
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
necesară dorului". Dar "farmecul dureros" (specific "algolagniei") remarcă pătrunzătorul interpret nu apare niciodată în poeziile aspirației și nostalgiei, "ci numai în acelea în care personajele scenelor de iubire își îndreaptă unele asupra altora sentimentele lor"187. Prin urmare, "dorul" din "farmecul dureros" ar exprima o aspirație către "fuziunea prezentă și întreagă", dorința de "a ieși din forma mărginită și proprie", scopul ultim al voluptății fiind dorința de "posesiune infinită și totală", contrariată de "durerea că năzuința nu poate fi satisfăcută niciodată
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
știu că lui Hristos, Îi sunt dragi numai copiii Cei cu sufletul milos. Și copiii buni la suflet, Azi, cu bucurie, dau Cozonaci și ouă roșii La copiii care n-au. Hristos a înviat de Aurelia Pop Zori de aur, farmec sfânt, Murmur dulce pe pamant; Zvon de sfinte melodii, Cimitire cu făclii, Candele cu tămâieri Cântece de mângâieri. Freamăte și șoapte, Sunete de clopote Viorele pe vâlcele, Muguri pe rămurele, Ghiocei și toporași, Mielușei și iepurași; Puișori în pufișori, Stropi
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
o populație de cca.90.000 locuitori (2006), este cunoscută pentru monumentele megalitice prezente aici, ce demonstrează umanizarea din preistorie. Deosebit de atractivă în conturarea activităților turistice este bogata arhitectură cu un melanj de elemente locale și maure, care dă un farmec deosebit așezărilor de aici. Insula se caracterizează printr-o mare vaietate etnică actuală (mauri, greci, turci, arabi) ce pigmentează specificul cultural al zonei. Ibiza este una din insulele cele mai cunoscute pentru turismul de divertisment, deținând o sprafață de cca.
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
stațiune de pe coasta adriatică slovenă, cu rădăcini în orașul roman Caprea, care în 1278 s-a alăturat voluntar Veneției, mai târziu fiind numit Capo d’Istria. Majoritatea locuitorilor italieni au fugit din oraș după al doilea Război Mondial. Cu un farmec aparte, orășelul de pescari Izola atrage turiștii mai ales prin tradițiile pescărești bine păstrate. Spre nord-est, un alt centru de polarizare a fluxurilor turistice este Rogaška Slatina, o importantă stațiune balneoclimaterică, cunoscută pentru apele minerale bogate în magneziu, transformată într
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
în ceea ce privește stilul arhitectural rezidențial. * Geneva Situat pe malul lacului Geneva, unde Rhonul iese din lac, la mică distanță de Alpi (vf. Mont Blanc se vede din Geneva) și Jura, orașul Geneva dispune de un context natural ce-i conferă un farmec aparte, fiind îndrăgit de toți cel care-l vizitează. Unul dintre simbolurile orașului, inclus în orice ghid de promovare turistică a orașului, este vestitul Jet d’Eau, una din cele mai mari fântâni arteziene din lume, ce țâșnește din lacul
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
luminată în timpul nopții, lucru care îi sporește atractivitatea, este clădirea Parlamentului, construită în stil neogotic, pe malul Dunării. Aici sunt păstrate și Bijuteriile Coroanei Ungare. Dunărea este elementul natural ce dă o frumusețe aparte orașului, iar podurile de peste Dunăre sporesc farmecul orașului mai ales pe timpul nopții. Cea mai mare insulă de pe Dunăre din Budapesta este Insula Margarit, cu o lungime de 2,5km, acoperită în cea mai mare parte de un parc de recreere și odihnă. Arealul parcului este recunoscut în
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
remarcabil dacă amfitrionii lui n-ar poseda și o înzestrare nativă specială, dublată de o fină capacitate de observare psihologică a clientului. Ipostazele comerciale și vulgare ale magiei stau și în atenția lui Jean Servier atunci când amintește de "cărțile de farmece" adresate unui public larg și dornic de senzațional. Cea mai cunoscută mostră livrescă de acest gen este celebra Cheie a lui Solomon, atribuită regelui ebraic cu același nume. S-a mai discutat și despre o "a patra carte" a lui
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
și cartea de pură substanță socio-antropologică care le cuprinde total și le analizează minuțios, detaliat. Este o cercetare profundă, temeinică, scrisă cu acribia unui ,,ghicitor în pietre". Nu trădează prea mult din misterul pelerinajului, admirabil comparat de Mirel Bănică cu farmecul și ,,frumusețea unei melodii sufite în tăcerea nopții"... O vizită (deloc grăbită) în Sala Timpului a Muzeului Țăranului Român din București îi provoacă lui Mirel Bănică o rafinată analiză a formelor epifanice de temporalitate. În joc este un timp al
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Bănică este un autor care a confirmat. Textele sale sunt profitabile spiritual pentru orice cititor pasionat de faptul religios contemporan. Sunt însă de referință pentru absolut toți specialiștii români în știința comparată a religiilor. Te ajută să intuiești ceva din "farmecul și misterul unei vechi melodii sufite, în tăcerea rece și adâncă a nopții...". Chipuri ale femeii ortodoxe. O interpretare sociologică Așa cum admirabil scrie Felicia Cordoneanu, condiția femeii din societatea românească actuală oscilează între între valorile societății tradiționale și noul sistem
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]