10,287 matches
-
intre 496 m (Vârful Măgura) și 1421 m (Vârful Piatra Cloșani) a dus la imprimarea unui climat de adăpost al zonei. O altă caracteristică o reprezintă influețtele maselor de aer sudice și sud-vestice, influențe ce se resimt în flora și fauna zonei. Cu alte cuvinte, climatul zonei este unul temperat continental cu influențe submediteraneene, caracterizat prin temperaturi medii anuale intre 6-10⁰ C și precipitații cuprinse intre 500-700 mm/an (mai mari în zonele înalte). În comună, flora este constituită în general
Comuna Padeș, Gorj () [Corola-website/Science/310501_a_311830]
-
culese din zonă: tei, sunătoare, mușetel, tintaur, păducel, scumpie, ciuboțica cucuclui (aglice), coada șoricelului etc. Flora zonei este una bogată, reprezentata prin specii variate de flori, cele mai reprezentative găsindu-se în Rezervația de Narcise din Piatra Cloșanilor. În zonă fauna este foarte variata, pe langă animalele domestice crescute, se întâlnesc și animale sălbatice, precum: ursul, lupul, cerbul, căprioara, vulpea, porcul mistreț, șarpele, liliacul etc. Influențele climatice de tip submediteraneean au facilitat prezența în zonă a unor animale endemice precum: vipera
Comuna Padeș, Gorj () [Corola-website/Science/310501_a_311830]
-
întâlnesc și animale sălbatice, precum: ursul, lupul, cerbul, căprioara, vulpea, porcul mistreț, șarpele, liliacul etc. Influențele climatice de tip submediteraneean au facilitat prezența în zonă a unor animale endemice precum: vipera cu corn, broasca țestoasă de uscat și chiar scorpionul. Fauna acvatică este reprezentată prin specii de păstrav, mrean, clean. Satele se desfășoară de-a lungul cursului râului Motru, iar Cerna-Sat pe cheile râului Cerna la o distanță destul de mare de centrul comunei. Așezarea este submontană, beneficiind de o climă temperat-mediteraneană
Comuna Padeș, Gorj () [Corola-website/Science/310501_a_311830]
-
pereții din case "plâng" , si podelele pot acumula adesea un strat de apă de mai multe milimetri în adâncime . Insulele din apropiere Există mai multe insule mici în jurul insulei principale, Hainan Island : Datorită apropierii lor de aproape de insula principala , floră , fauna , și condițiile climatice sunt foarte asemănătoare .
Hainan () [Corola-website/Science/310539_a_311868]
-
Muncelul Mare. Dezvoltarea comunei Vețel a fost bazata pe minerit până în perioada 1997-1998, când minele au fost închise pe baza că nu mai erau profitabile. Flora este constituită din păduri de foioase și conifere, ce predomină pe întreg culoarul, asttfel: Fauna - specifică teritoriului comunei Vețel și este reprezentată de specii importante care sunt existente pe teritoriul României. "Zona Pădurenilor" formată din Muncelu Mare, Muncelu Mic, Boia Bârzii și toate satele așezate în zonă deluroasă sau montană, au reușit să își mai
Comuna Vețel, Hunedoara () [Corola-website/Science/310563_a_311892]
-
Dealurile sunt pline de pruni (soiuri obișnuite), meri, peri, cireși, gutui, nuci, viță de vie. În lungul văilor unde se observă “patria pădurilor de fag”, stejar, gorun, frasin, tei, salcâm, paltin, iar pe malul apei: răchită, salcă, arini și plopi. Fauna se remarcă prin specii diverse în funcție de vegetație astfel: în pădurile mari și dese se ascund mistrețul, urși din loc în loc, lupi, veverițe, dihori, spre deosebire de apă unde întâlnim: latite, porconi, iar până în 1910 se observă păstrăvul pe valea pârâului Criva. Ca
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]
-
află forajul de apă termală ( sonda FB 1 ) cu apă minerală iodurată, bicarbonatată, clorurată, sodică, hipermetală, hiptonă, cu o temperatură de 65̊ C. Alimentarea cu apă a comunei Beltiug se face din fântâni proprii ale populației. Răspândirea vegetației și faunei este strâns legată de climă și relief. Vegetația este arborescentă și pădurile sunt reprezentate prin stejar ( Quercus robur), carpen (Carpinus betulus), frasin (Fraxinus), plop ( Populus), jugastru (Acer campestre) și altele. Pajiștile întâlnite la pășuni și fânețe au plante caracteristice precum
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
specii de rogoz, pipirig și stuf. Este evident impactul omului în acest areal, deoarece a desființat aproape total arealul silvostepei, cat și cel al pădurii, înlocuindul cu culturi. Au rămas doar câteva petice de stepă secundară sau pâlcuri de pădure. Fauna nu este pre bogată dar merită să fie amintite insecte ce se găsesc în număr mare ca libelula, greierii, cosașul verde (Tettigonia viridissima), lăcusta călătoare, gândacul de colorado (Leptinotarsa decemlineata) ( care provoacă pagube culturilor de cartofi) , cărăbușul de mai(Melolontha
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
cu apă bălțile și mlaștinile ce se întind în hotarul localității Mihăieni. În hotarul Unimătului posibilitățile de inundație au fost ridicate dar lucrările de îndiguiri și desecări făcute în lunca Eriului au redat agriculturii întinse terenuri agricole. Răspândirea vegetației și faunei este strâns legată de climă și relief. Vegetația este arborescentă și în păduri este reprezentată prin stejar, carpen, frasin, plop, jugastru, cer și altele. Vegetația caracteristică luncilor râurilor este alcătuită din salcie, răchită, plop, iar malurile Sechereșei și Sforașei sunt
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
din salcie, răchită, plop, iar malurile Sechereșei și Sforașei sunt întărite prin plantații de salcâmi. Pajiștile întâlnite la pășuni și fânețe au plante caracteristice precum păiușul, obsiga, firuța bulboasă, ghizdeiul, iar în locurile mlăștinoase, specii de rogoz, pipirig și stuf. Fauna nu este pre bogată dar merită să fie amintite insecte ce se găsesc în număr mare ca libelula, greierii, cosașul verde, lăcusta călătoare, gândacul de colorado ( care provoacă pagube culturilor de cartofi), cărăbușul de mai, rădașca, cărăbușul negru care este
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
Columbia Rediviva"". Cumpărând Louisiana, americanii au dobândit un teritoriu imens în nord-vestul Statelor Unite de astăzi. Pentru a explora teritoriile de la nord de Mississippi, președintele Thomas Jefferson a dat ordin să fie organizată o expediție, care a primit sarcina să catalogheze fauna și flora locală și să stabilească contacte cu pieile-roșii. Conducerea expediției a fost preluată de Meriwether Lewis și de William Clark. Pregătirile au început în anul 1803, iar în luna mai a anului următor, exploratorii au pornit la drum din
Columbia (fluviu) () [Corola-website/Science/310776_a_312105]
-
împreună cu fiul său Nicolae Ghica-Comănești, în „cornul oriental al Africii", regiune ce cuprinde astăzi teritoriul Somaliei și sud-estul Etiopiei. Acțiunea s-a desfășurat sub impulsul a două motive: explorarea, în folosul științei românești, a unor teritorii necunoscute și curiozitatea cunoașterii faunei exotice; impulsul determinant al efectuării ei: lectura memorialului contelui Ernest Hoys despre „țara somalilor". Traseul, pe un spațiu vast al continentului african, de la nord la sud, cu abateri către zonele vestice, a debutat în Anglia! Aici a fost pregătită expediția
Dimitrie Ghica-Comănești () [Corola-website/Science/308809_a_310138]
-
și Franța, a scris literatură avangardistă în germană și franceză, i-a cunoscut, printre alții, pe Klaus Mann și pe Eugene Ionesco, în a cărui publicație "Transitions" a publicat în 1927. A scris, de asemenea, un roman, rămas nepublicat, "La faune dans un enfer bougeois" ("Fauna într-un infern burghez"). În 1928, după o boală grea, a plecat pentru o vreme la Leipzig, unde a urmat un curs de librar. Captivat de ideea unor călătorii în țări îndepărtate, a studiat apoi
Georges Devereux () [Corola-website/Science/309915_a_311244]
-
avangardistă în germană și franceză, i-a cunoscut, printre alții, pe Klaus Mann și pe Eugene Ionesco, în a cărui publicație "Transitions" a publicat în 1927. A scris, de asemenea, un roman, rămas nepublicat, "La faune dans un enfer bougeois" ("Fauna într-un infern burghez"). În 1928, după o boală grea, a plecat pentru o vreme la Leipzig, unde a urmat un curs de librar. Captivat de ideea unor călătorii în țări îndepărtate, a studiat apoi la "Școala de limbi orientale
Georges Devereux () [Corola-website/Science/309915_a_311244]
-
continuatorul cercetărilor dipterologice ale lui Petru M. Șuster, Dr. Andy Z. Lehrer a abordat pentru prima dată în țară, studiul detaliat al acestei familii pe baza armăturilor genitale mascule, ceea ce a dus la descoperirea unei serii de specii noi pentru fauna Calliphoridelor României, la extinderea arealului geografic cu noi stațiuni de colectare și la revizuiri taxonomice pentru majoritatea speciilor citate. Toate aceste aspecte s-au materializat până la urmă în monografia sa asupra familiei Calliphoridae, publicată în 1972, în seria de Faună
Calliphoridae () [Corola-website/Science/309280_a_310609]
-
fauna Calliphoridelor României, la extinderea arealului geografic cu noi stațiuni de colectare și la revizuiri taxonomice pentru majoritatea speciilor citate. Toate aceste aspecte s-au materializat până la urmă în monografia sa asupra familiei Calliphoridae, publicată în 1972, în seria de Faună a României. Nu se poate trece cu vederea colectivul E. Dobreanu, A. Berteanu și A. Dumitreasa care publică o lucrare de valoare practică (1962) și nici eminentul parazitolog român N. Leon, singurul care s-a preocupat de importanța parazitologică a
Calliphoridae () [Corola-website/Science/309280_a_310609]
-
genitaliilor mascule, singurele caractere ce pot oferi o imagine veridică a gradului lor de rudenie și, de aceea, divergențele autorilor sunt mari. După Zumpt (1956), pentru regiunea palearctică, Calliphoridele au următoarele subfamilii : "Calliphorinae", "Chrysomyiinae", "Phormiinae", "Rhiniinae", "Cephenomyiinae" și "Rhynchoestrinae". Pentru fauna României, Lehrer (1972) a mai introdus subfamilia "Polleniinae", care prezintă atât caractere somatice deosebite, cât și genitaliile mascule distincte. În alte regiuni geografice au mai fost incluse diferite subfamilii, ca de exemplu "Ameniinae" (pentru zona austraiană) sau "Fainiinae" Lehrer, 2007
Calliphoridae () [Corola-website/Science/309280_a_310609]
-
a deceda (1954) a reușit să redacteze monografia familiei "Syrphidae" pe care a prezentat-o sub formă de manuscris la secția de Biologie a Academiei Române, apărând sub îngrijirile prietenilor săi, în anul 1959 cu titlul: Suster, P., Diptera. Syrphidae, in : "Fauna Republicii Populare Romîne". Insecta.. 286 p., 158 figs. A avut un singur discipol devotat, Dr. Andy Z. Lehrer, care a fost singurul său prieten iubit, de la primele clipe ale studenției sale și până în ultimul moment al vieții profesorului, și care
Petru M. Șuster () [Corola-website/Science/309435_a_310764]
-
coordonarea prof.univ.dr.geolog Nicolae Ludușan, care ia în custodie și Peșteră "Huda lui Papara". În colaborare cu asociația "ALBAMONT", în anul 2004 începe acțiunea de reamenajare pentru vizitare a peșterii, printr-un program cu finanațare europeană, amenajrea nefiind, deocamdată, finalizată. Fauna cavernicola este în curs de cercetare. Aici se află cea mai bogată fauna chiropteră din Europa, cea mai mare colonie de lilieci de pe bătrânul continent. Cercetările conduse de profesorul universitar Ioan Coroiu de la Facultatea de biologie a Universității din Cluj Napoca
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
Papara". În colaborare cu asociația "ALBAMONT", în anul 2004 începe acțiunea de reamenajare pentru vizitare a peșterii, printr-un program cu finanațare europeană, amenajrea nefiind, deocamdată, finalizată. Fauna cavernicola este în curs de cercetare. Aici se află cea mai bogată fauna chiropteră din Europa, cea mai mare colonie de lilieci de pe bătrânul continent. Cercetările conduse de profesorul universitar Ioan Coroiu de la Facultatea de biologie a Universității din Cluj Napoca, au început în 1998, iar măsurătorile propriu-zise din 1999. Atunci au fost identificați
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
anul 2004 sub forma unei mișcări protestatare ecologiste sprijinite de artiști și oameni de cultură, împotriva exploatărilor aurifere prin cianurație preconizate în zona localității Roșia Montană, care ar duce la poluări masive ale apei/solului/atmosterei și distrugerea ireversibilă a faunei, florei, peisajului montan și a patrimoniului cultural. se desfășoară pe parcursul a trei zile în care vizitatorii au parte de concerte în aer liber, activități culturale, de muzică și creație sub sloganul „Salvați Roșia Montană”. Conform organizatorilor toți artiștii și interpreții
FânFest () [Corola-website/Science/309466_a_310795]
-
superioare la Facultatea de Fizică-Chimie a Universității din Iași și Facultatea de Farmacie a aceleiași universități (1948). După absolvirea facultății a lucrat ca profesor de fizică și chimie la Liceul „Ștefan cel Mare” din Suceava. A avut contribuții la cunoașterea faunei entomologice a României. A realizat cea mai mare colecție de insecte din țară (circa 250.000 de exemplare). Semnalează, pentru prima dată, peste 300 de specii din fauna României. Identifica 8 taxoni noi pentru știință. Genuri și specii noi îi
Ioan Nemeș () [Corola-website/Science/310423_a_311752]
-
la Liceul „Ștefan cel Mare” din Suceava. A avut contribuții la cunoașterea faunei entomologice a României. A realizat cea mai mare colecție de insecte din țară (circa 250.000 de exemplare). Semnalează, pentru prima dată, peste 300 de specii din fauna României. Identifica 8 taxoni noi pentru știință. Genuri și specii noi îi poartă numele (genul Nemeșia, de exemplu). A colaborat la prestigioase publicații din țară și de peste hotare. A fost ales membru al Societății de Stiinte Biologice din România, al
Ioan Nemeș () [Corola-website/Science/310423_a_311752]
-
Platon Pardău, originar din Vatra Dornei. Muzeul de Științele Naturii și Cinegetică din Vatra Dornei, localizat pe Strada Unirii nr. 3, a fost înființat în anul 1952, fiind deschis oficial abia în 1957. Este constituit din două secții: Secția de Faună și Floră din zona Dornelor și Secția de Cinegetică din județul Suceava. Exponatele de faună și floră sunt prezentate redând aspecte din mediul lor natural, ceea ce dă un plus de atractivitate pentru publicul vizitator. Sunt abordate probleme de ocrotire a
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
localizat pe Strada Unirii nr. 3, a fost înființat în anul 1952, fiind deschis oficial abia în 1957. Este constituit din două secții: Secția de Faună și Floră din zona Dornelor și Secția de Cinegetică din județul Suceava. Exponatele de faună și floră sunt prezentate redând aspecte din mediul lor natural, ceea ce dă un plus de atractivitate pentru publicul vizitator. Sunt abordate probleme de ocrotire a naturii, de taxonomie, filogenie și ecologie. Parterul muzeului prezintă colecția cinegetică. Animalele vertebrate sunt prezentate
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]