10,713 matches
-
încă un argument: adevărul este unic. În consecință, școala trebuie să ofere elevilor posibilitatea cunoașterii valorilor stabile, permanente, cuprinse în ,,marile opere" ale marilor autori din trecut și de astăzi. Sînt avute în vedere cele mai de seamă opere literare, filosofice, istorice și științifice. Numai prin studiul acestora printr-o educație liberală întemeiată, așadar, pe studiu livresc se cultivă inteligența, fiecare elev ajungînd să gîndească în mod personal, să aprecieze faptele și ideile cu care se confruntă prin prisma valorilor "permanente
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cît mai puternică în trecut. Se ajunge astfel la o teorie pedagogică anacronică, care propune o revenire la școala din prima jumătate a secolului al XIX-lea, cînd nivelul de dezvoltare al științelor permitea încă educația liberală dominant filologică și filosofică. Dacă progresivismul cultivă adaptarea tinerei generații la mediul social, perenialismul educă oameni care departe de a domina schimbarea, de a judeca cu luciditate lumea în care trăiesc nu sînt pregătiți nici pentru adaptare, nici pentru a imprima vieții sociale o
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
critici venite din variate direcții ale filosofiei educației iar forța de afirmare a progresivismului educației scădea, s-a redus treptat și intensitatea disputei dintre orientările amintite. Societatea americană însăși s-a așezat între timp, depășind frămîntările care au alimentat rivalitățile filosofice în planul educației. Disputa, se pare, a rămas numai ca o amintire. Teoria pedagogică americană în ansamblul ei a continuat să se dezvolte; astfel, în domeniul cercetării experimentale s-a ajuns la utilizarea celor mai sofisticate tehnici ale statisticii matematice
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
despre relațiile dintre psihanaliză și educație. Tocmai persistența acestui interes față de psihanaliză a condus la ideea prezentării ei împreună cu ipoteze din psihologia educației elaborate în anii '50 și '60 ai secolului XX. Teoria psihanalitică face parte din categoria acelor tendințe filosofice și psihologice care, în jurul anului 1900, aspirau spre o înțelegere a comportamentului total al omului (filosofia vieții, fenomenologia, gestaltismul). Sigmund Freud aduce în psihologie un punct de vedere nu numai nou, dar și unul care contrazice în mod brutal o
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
la adresa învățămîntului din țările cu economie capitalistă au fost și sînt încă numeroase. Ritmul accelerat al istoriei favorizează creșterea decalajului dintre trebuințele dezvoltării sociale și oferta școlii, de aici multiplele critici la adresa învățămîntului, critici care au la bază variate concepții filosofice sau sociologice. Cele mai virulente dintre aceste critici au fost formulate de pe pozițiile ideologiei marxiste și vizează aspectele sociale ale educației. După experiența celor patru decenii pînă în decembrie 1989 noi știm acum că, sub dominația acestei ideologii, sistemul educațional
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și a pedagogiei. 17.2.1. Preocupările de filosofia educației pot fi împărțite în două direcții una prezentă mai ales în perioada 1948-1970 care punea accentul pe relevarea necesității unității metodologice a cercetării pedagogice, altfel spus, pe adoptarea ca fundament filosofic a unei singure concepții: materialismul dialectic și istoric. Cealaltă direcție s-a orientat spre analiza unor concepții filosofice contemporane care și-au elaborat teorii proprii asupra educației. Este adevărat, în cadrul primei direcții n-au fost scrise studii cu deosebită relevanță
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
mai ales în perioada 1948-1970 care punea accentul pe relevarea necesității unității metodologice a cercetării pedagogice, altfel spus, pe adoptarea ca fundament filosofic a unei singure concepții: materialismul dialectic și istoric. Cealaltă direcție s-a orientat spre analiza unor concepții filosofice contemporane care și-au elaborat teorii proprii asupra educației. Este adevărat, în cadrul primei direcții n-au fost scrise studii cu deosebită relevanță teoretică. S-a discutat, cu acest prilej, și problema relației dintre educație și societate, aspectele și finalitățile educației
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
modului în care erau discutate problemele de filosofia educației, în anii '60, o constituie Fundamenta paedagogiae (2 volume, 1970). Începînd din 1970 se constată un alt mod de abordare a problemelor de filosofia educației, concretizată în studii dedicate unor concepții filosofice, cu aplicații în domeniul educației. Astfel, în 1970, Silvia Cernichevici, de la Universitatea din Iași, face o amplă analiză a concepției existențialiste cu privire la educație în volumul Existențialismul și problematica educativă contemporană. Un an mai tîrziu apare Antologia pedagogiei americane contemporane, în
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
al conștientizării complexității fenomenului educației; a devenit limpede pentru cei mai mulți teoreticieni că, atît în prezent, și mai ales în viitor, teoria pedagogică nu se poate dezvolta decît printr-o analiză a educației din care nu poate lipsi o triplă perspectivă: filosofică, psihologică și sociologică. Reflecțiile pur filosofice, oricît de pline de interes, nu fac decît să emită o ipoteză care se cere verificată; cercetărilor psihologice le scapă, deseori, implicațiile vieții sociale, iar cele sociologice iau mai puțin în seamă tocmai psihicul
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
devenit limpede pentru cei mai mulți teoreticieni că, atît în prezent, și mai ales în viitor, teoria pedagogică nu se poate dezvolta decît printr-o analiză a educației din care nu poate lipsi o triplă perspectivă: filosofică, psihologică și sociologică. Reflecțiile pur filosofice, oricît de pline de interes, nu fac decît să emită o ipoteză care se cere verificată; cercetărilor psihologice le scapă, deseori, implicațiile vieții sociale, iar cele sociologice iau mai puțin în seamă tocmai psihicul uman. Investigațiile pedagogice experimentale care nu
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
interes, nu fac decît să emită o ipoteză care se cere verificată; cercetărilor psihologice le scapă, deseori, implicațiile vieții sociale, iar cele sociologice iau mai puțin în seamă tocmai psihicul uman. Investigațiile pedagogice experimentale care nu au în vedere aspectele filosofice, sociologice și psihologice ale fenomenului paideutic au un caracter mult prea limitat, cu puține perspective de a atinge un nivel mai înalt de generalizare. "Cercetările cu caracter experimental", spune L. Volpicelli, "care tind să izoleze problemele pedagogice de celelalte aspecte
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
datează primele sale scrieri pedagogice: Crezul meu pedagogic (1897), Școala și societatea (1900). În 1904 trece profesor la Universitatea Columbia. Chiar dacă nu va mai conduce o școală experimentală, interesul său pentru problemele pedagogice nu se va reduce. Paralel cu operele filosofice apar numeroase scrieri pedagogice, dintre care amintim pe cele mai cunoscute: Școala și copilul (1906), Interes și efort în educație (1913), Școlile de mâine (1915), Democrație și educație (1916), Experiență și educație (1939) ș.a. Pentru viața și activitatea lui J.
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
application, 1929. Deși, după cum se vede, cele mai multe din studii au apărut în deceniul al treilea, principiile fundamentale ale teoriei sale au fost formulate încă din primii ani ai secolului XX. 23. Reamintim că, în lucrarea sa Pedagogia și marile curente filosofice (E.D.P., București, f.a.), Bogdan Suchodolski numește aceste teorii pedagogia existenței și, respectiv, pedagogia esenței. 24. A se vedea O. DECROLY, La fonction de globalisation et son application și O. DECROLY, Le rôle du phénoméne de globalisation dans l'enseignement, în
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
31. Cf. C. DIMITRESCU-IAȘI, Memoriu prezentat D-lui ministru al instrucțiunii publice, 1913, p. 7. 32. Cf. GRIGORE TĂBĂCARU, Scrieri pedagogice. Antologie, studiu introductiv, note și comentarii de DUMITRU MUSTER și CONST. MOSCU, E.D.P., București, 1979. 33. Publicat în "Studii filosofice", București (1911-1913). 34. VLADIMIR GHIDIONESCU, Introducere în pedologie și pedagogia experimentală, București, 1915. 35. Cîteva din lucrările mai importante ale lui Ștefan Velovan publicate pînă în 1918: Întemeierea psihologică a actelor elementare ale gândirii, Caransebeș, 1890; Pedagogia, Sibiu, 1892; Cercul
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și educație, E.D.P., București, 1974. 54. Cf. D. MUSTER, "Emil Brandza și curentul pedagogiei științifice-experimentale din România interbelică", studiu introductiv la vol. EM. M. BRANDZA, Antologie de texte pedagogice, E.D.P., București, 1973. 55. "Problema raportului dintre pedagogia științifică și pedagogică filosofică", "Tiparul universitar", București, 1942, în vol. EM. BRANDZA, Antologie de texte pedagogice, op. cit. 56. Cf. D. MUSTER și ȘT. A. CHIAPPELLA, Stabilitatea etalonului. Cercetare asupra numărului necesar și suficient de indivizi în colectivele de experimentare, în "Revista de filosofie", nr.
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
el, cât și eroii săi pozitivi îl așteptau cu înfrigurare. Cehov iubea din tot sufletul poporul rus, îl cunoștea îndeaproape, era convins că acest popor este sănătos sufletește și moral, dar, în același timp, își dădea seama că . Dezvoltarea gândirii filosofice de la sfârșitul secolului al IXlea și începutul secolului al XX-lea a avut o mare influență asupra operei lui Cehov. însuși scriitorul afirmă, în însemnările sale de jurnal, că a intrat în contact cu gândirea filosofică a vremii sale interesându
Aspecte etice în opera scriitorului rus A. P. Cehov. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela Lupiş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1383]
-
seama că . Dezvoltarea gândirii filosofice de la sfârșitul secolului al IXlea și începutul secolului al XX-lea a avut o mare influență asupra operei lui Cehov. însuși scriitorul afirmă, în însemnările sale de jurnal, că a intrat în contact cu gândirea filosofică a vremii sale interesându-se îndeaproape de ideile marilor filosofi. Aceste idei se găsesc reflectate, într-o măsură mai mare sau mai mică, și în opera sa. Astfel reprezentarea Divinității, care întotdeauna a fost pentru Cehov contradictorie, se exprimă prin
Aspecte etice în opera scriitorului rus A. P. Cehov. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela Lupiş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1383]
-
ce este binele și ce este răul, că primul trebuie săvârșit iar al doilea evitat. Partea complicată constă în faptul că la Cehov nu putem vorbi de o „doctrină morală” fixă, constantă. în gândirea sa există un amalgam de idei filosofice, aparținând diverselor curente, încât, la un moment dat, nu mai știi cărei categorii aparține scriitorul: poate fi un creștin convins, poate fi tolstoist sau poate chiar stoic, amintind aici, cele mai importante filosofii care i-au influențat gândirea. Acest lucru
Aspecte etice în opera scriitorului rus A. P. Cehov. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela Lupiş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1383]
-
atitudinea ciudată a lui Raghin pricinuită de singurătate și de completa lui izolare de viață, dau motiv celor din jur să creadă că a înnebunit și el și, astfel, iată-l internat în același salon nr. 6. Aici tot sistemul filosofic propovăduit mai înainte, suferă cea mai cumplită înfrângere și, acum, lui Andrei Efâmici, nici prin gând nu-i trece să-și amintească de faptul că poți fi fericit și după gratii. Dimpotrivă, împreună cu Gromov provoacă o adevărată răzvrătire împotriva silniciei
Aspecte etice în opera scriitorului rus A. P. Cehov. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela Lupiş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1383]
-
sine: <footnote id="48">48 ibidem </footnote Să fi avut cunoștință domnitorul despre acest produs folcloric, de a cerut să se înfățișeze pentru sine corp subțiat de țap în locul corpului plin, de cal, al inorogului? Sau poate a prețuit gândirea filosofică elină, ce vedea în Dionysos, zeul țapului, pe cel de două ori născut întru nemurire, acceptând înțelept adevărul naturii duale a omului, în care apollinicul și dionisiacul conciliază? Pavel Chihaia identifică în stema pe care o analizăm un alt animal
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
pătrundea în relațiile sociale, politice și economice. Aceste transformări au fost susținute de o nouă instabilitate în ordinul social, deoarece respingerea conducerii britanice de către coloniștii americani (1775-1783) și răsturnarea monarhiei franceze (1789-1793) au semnificat traducerea în realitatea politică a liberalismului filosofic al lui Locke și raționalismului marilor philosophes. Dacă Marea Britanie a scăpat de revoluțiile care au afectat o mare parte a Europei de la începutul și până la mijlocul secolului XIX, aceasta s-a datorat parțial tocmai faptului că elitele puterii demonstraseră o
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
Petrov de la Oficiul Educațional pentru sfaturile și sprijinul ei. După cum se afirmă în proiectul original, cartea aceasta este menită să fie o introducere în istoria Balcanilor, ea nepresupunînd cunoștințe preconcepute. Sînt incluse și evenimentele majore din Europa, precum și teoriile politice, filosofice și economice necesare narațiunii. Din cauza complexității evoluțiilor tratate, unele subiecte sînt prezentate în mai multe secțiuni. Regiunea aceasta a jucat un rol extrem de important în problemele lumii. Ca atare, atenția este îndreptată nu numai asupra evenimentelor interne din Balcani, ci
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
e, de ce e în stare, vrei ca el să se spetească muncind, să ajungă undeva mare, într-o poziție, și tu să profiți de pe urma lui. Aici s-au întâmplat multe lucruri bune. „La lemne“. Teritoriul nostru. Aici am purtat discuții filosofice. Pif, mai ales, n-are decât probleme filosofice majore, nu flecuștețe. Că i s-au rupt nădragii e doar o chestie colaterală. Important e că toți suntem niște corcituri. Ce-i aia autohton în București. De ce sunt bucureștenii jigodii. Concluzia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
să se spetească muncind, să ajungă undeva mare, într-o poziție, și tu să profiți de pe urma lui. Aici s-au întâmplat multe lucruri bune. „La lemne“. Teritoriul nostru. Aici am purtat discuții filosofice. Pif, mai ales, n-are decât probleme filosofice majore, nu flecuștețe. Că i s-au rupt nădragii e doar o chestie colaterală. Important e că toți suntem niște corcituri. Ce-i aia autohton în București. De ce sunt bucureștenii jigodii. Concluzia fusese că în mare parte bucureșteni veritabili nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
locul, iar Dumnezeu îi sfințește calea și devenirea. Acesta era distinsul domn profesor Băcăoanu, un om, un nume, un apropiat al inimilor noastre frământate și mereu în căutarea adevărurilor existențiale, a celor lumești, a celor palpabile, nicidecum a celor sofisticate, filosofice. Doamne, ce-o fi fost în capul nostru dacă l-am fi avut la momentul acela pe umeri, de am conchis ambele grupe să plecăm de la orele de lucrări practice. Pe nivelul anului nostru, anul II de studiu, fuzionau două
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]