10,090 matches
-
Am vândut de două ori mai mult anul acesta. TRADUCERE: Anul trecut am vândut numai jumătate. METAPROPOZIȚIE: Acum arăți într-adevăr foarte suplă. TRADUCERE înainte arătai, într-adevăr, foarte grasă. METAPROPOZIȚIE- Sigur că nu sunt ofensat Pot să înțeleg o glumă. TRADUCERE O să-ți arăt eu pentru asta! METAPROPOZIȚIE: Da, conferința s-a desfășurat într-adevăr bine, au fost abordate multe aspecte și au avut loc ample și sincere schimburi de păreri. TRADUCERE: A fost o pierdere de vreme. METAPROPOZIȚIE: Stai
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
doar mâncăm, fără scoate o vorbă. Așa că anul acesta mi-am făcut lecțiile" din timp. M-am gândit la niște întrebări care aș fi vrut să-mi fie puse când eram cercetaș - cum am cucerit o insignă de merit, ce glume am făcut sau am auzit, ce fel de tabere și cum anume le-am construit, cum a fost prima mea drumeție, în ce relații eram cu cercetașele. Și a mers! Am avut atâtea de vorbit, încât nu a mai fi
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
pentru partea practică. Promovarea acestei deprinderi i-a încurajat pe participanți să răspundă mai în profunzime și să-și examineze propriul mod de gândire. Deși întrebările care au urmat au arătat că obiecțiile lui Val privind pantalonii erau făcute în glumă, critica Iui Michael era reală. Numai datorită faptului că a fost capabil să ceară detalii, a putut Alan afla această informație valoroasă. Dacă ar fi schimbat subiectul, dacă i-ar fi explicat lui Michael de ce predă în clasă așa cum predă
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
nefavorabile creativității. Iată unele dintre acestea: Fuga. Persoana nefiind în stare să facă față frustrării încearcă să scape de ea, temporal sau definitiv, prin fuga din calea ei. Exemple de fugă de frustrare, de la formele mai blânde până la cele grave: glume care să ducă la devierea de la subiect, visul, neparticiparea, alcoolul, demisia, părăsirea localității, somniferele, drogurile. Forma cea mai gravă este sinuciderea. Agresivitatea. Individul devine agresiv la adresa persoanei sau instituției care a cauzat frustrarea. Exemple de agresivitate, de la formele mai blânde
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
în actul creator, căci rezolvarea unei probleme este o treabă serioasă. În gândirea creativă sunt asociate două idei care nu sunt văzute obișnuit împreună. În umor este același lucru: percepem situația în două cadre de referință incompatibile între ele. Povestitorul glumei începe printr-o linie logică între elemente (un prim cadru de referință), conducând la acumularea de tensiune cognitivă, după care se trece într-un alt cadru total neașteptat, unde se oferă soluția, care este o farsă. Se produce descărcarea de
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
sufletească potrivită pentru aceasta, dar este obligatoriu să participați. De la intrare, vedeți chipuri vesele, auziți muzică antrenantă, râsete. Pentru a vă a alătura celorlalți, de la bun început zâmbiți și dumneavoastră, intrați în vorbă cu unii sau alții, participați cu o glumă, etc., cu toate că nu prea aveți chef. Continuați să vorbiți, să zâmbiți, să dansați, și - ușor, ușor - simțiți că intrați în atmosfera petrecerii. După vreo oră veți avea o altă stare de spirit decât la început. Pentru a te vizualiza ca
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
pentru șase, destul de greu pentru opt, de-a dreptul dificil pentru zece și aproape imposibil pentru doisprezece. Acest joc produce o veritabilă înviorare a grupului, combină mișcarea cu un anumit grad de gândire practică de interacțiune în echipă. Se aud glume, râsete cauzate de contactul fizic și de întrajutorarea în timpul răsucirilor. Prezența persoanelor de ambele sexe amplifică aceste efecte. Jocul 2. Iată-l pe vecinul meu Pe rând fiecare membru al grupului prezintă persoana așezată lângă el. Are la dispoziție 60
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
un mod teatral, fals, și nu scapă nici un prilej de a șarja violent aspecte negative ale prezentului. Cam în aceleași limite se încadrează și celelalte scrieri, în care autorul abordează specii poetice la modă în epocă: Poezii. Epistole (1871), Fabule, glume și anecdote (1873) sau poeme și drame istorice, precum Un ajutoriu la timp (1863), Berchea, rămasă într-un periodic din 1865, Rarișa sau Cerdacul lui Ferenț (1869), dar mai ales comedii - Secretu pentru sexu frumos (1869), Muza și casieria (1870
TAUTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290102_a_291431]
-
timp, Iași, 1863; Brândușe române, Iași, 1868; Secretu pentru sexu frumos, îngr. V. Botez, Iași, 1869; Rarișa sau Cerdacul lui Ferenț, Iași, 1869; Muza și casieria, Iași, 1870; Poezii. Epistole, Iași, 1871; Odagiul și rândașul grădinei primăriei, Iași, 1872; Fabule, glume și anecdote, Iași, 1873; Odagiul socru sau Vasilică, dragul tatei, Iași, 1873; Tronc Lude Măscărescu sau Ministru Tirtiflichi, Iași, 1875; Văduva Carpaților, Iași, 1879. Repere bibliografice: Pop, Conspect, I, 211-214; George Tăutu, „Albine și viespi”, 1893, 3; George Baiculescu, Literatura
TAUTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290102_a_291431]
-
despoții, patrioții de paradă, cozile de topor, impostorii, proștii, mediocritățile, grandomanii, detractorii și categoria mai nouă a bișnițarilor, chefliii, avarii, îngâmfații: „Deși murea, se bucura nespus/ Că și-n mormânt va sta cu nasu-n sus....” (Unui îngâmfat). Dar T. depășește gluma de moment: „Doamne, da, imperiul cade/cu toți șovinii, roi?/ O-ntrebare-nsă mă roade-/ De ce cade peste noi?” (Căderea imperiului), obținând adâncimea reflexivă a negației. El convinge astfel că trece pragul comicului circumstanțial. Foarte personal e și volumul De ce
TARLAPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290088_a_291417]
-
din Bucureștii de altădată, vechi lăutari și cântăreți bisericești, printre care se întrevede, uneori, silueta lui Anton Pann. Versurile lui T., incluse în Icoane (1891) și Realiste (1896), sunt compuneri sentimentale de album, idile delicate, încheiate de obicei cu o glumă sau cu o ironie, în maniera pe care o va desăvârși mai târziu G. Topîrceanu. Epigramele (adunate în volum în 1900) și cronicile rimate i-au consolidat faima de umorist și au creat o adevărată tradiție: D. Anghel și St
TELEOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290125_a_291454]
-
în fond, produsele unui sceptic care nu își face iluzii privind efectul lor pedagogic. Bunul-simț, bunul-gust și simțul umorului nu îi dau însă pace: „Eu știu că trag în aer, dar zgomotul acesta îmi place” sau „Omul care nu pricepe gluma nu e serios, e trist sau imbecil, când nu e și trist și imbecil”. Epigramistul incontinent și impenitent („Eu fac epigrame cum face găina ouă”) se revendică de la aceleași principii, și numai celor care „nu pricep gluma” le pot părea
TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
care nu pricepe gluma nu e serios, e trist sau imbecil, când nu e și trist și imbecil”. Epigramistul incontinent și impenitent („Eu fac epigrame cum face găina ouă”) se revendică de la aceleași principii, și numai celor care „nu pricep gluma” le pot părea sacrilege versurile din Strofe cu pelin de mai contra Iorga Nicolai. Cu o scrisoare inedită de la Dante Alighieri (1931). Ele vizează enciclopedismul (toți oamenii se trag din maimuță, „Numai Iorga știm prea bine / Că se trage din
TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
unui fel de a fi. Licențioase rareori, amuzante întotdeauna, istorioarele d-lui Teodoreanu ne introduc în micile vicii, cum mici erau și ale eroilor lui Caragiale, din cari se hrănesc, cu voie bună și seninătate, muritorii de obște, pentru cari gluma sau paharul de vin nu exclud sentimentele nobile, compasiunea, amiciția, devotamentul. PERPESSICIUS SCRIERI: Hronicul măscăriciului Vălătuc, București, 1928; ed. 2, București, 1930; ed. îngr. și pref. Titus Moraru, Cluj, 1972; ed. îngr. și postfață Petre D. Anghel, București, 1992; Trei
TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
să-i 41 numărăm steagurile lui Ghiță"... Pristanda: (mâhnit) Îmi pare rău! Tocmai coane Joițica, tocmai dumneei, care de!... Să ne așteptăm de la dumneei la o protecție... Tipătescu: Apoi, ea n-a zis-o cu răutate, a zis-o în glumă. Nu știe și nenea Zaharia și ea că ești omul nostru... Pristanda: Al dumneavoastră, coane Fănică, și al coanii Joițichii, și al lui conul Zaharia... Ei? Și le-ați numărat, coane Fănică?... Ei? Așa e? Patruzeci și patru... Tipătescu: Vreo
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
că s-au cunoscut Încă din libertate. Basmacian Îl chema... Mi-aduc aminte de el, era o figură extraordinară, un tip din ăsta pe care niciodată nu-l vedeai supărat, comunicativ, tot timpul zicea ceva de spirit, un banc, o glumă, și-ți făcea plăcere să fii În preajmă, să stai de vorbă cu el... Și, bineînțeles, că se țineau cursuri adevărate de filozofie, de franceză și-așa mai departe. Cât puteai prinde cu urechea. Dar unde țineau aceste cursuri? În
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
dat șapte zile de izolare. Cum era izolarea? Prin ce se caracteriza? Izolarea... În primul rând, stăteai singur În celulă și era un „confort” total. Adică era total, „confort”... nici nu intră În discuție. Cu ghilimelele de rigoare, Într-o glumă sinistră... Acolo puteai să mori oricând, dacă erai cât de cât bolnav. Era o celulă, o catacombă, bineînțeles, că știi Jilava. Era o boltă În care pica apa din tavan pe ici pe colo, că-ți dădeai seama după lacurile
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
putut citi... Păstorel nu se putea citi. Am zis: „Te pomenești c-o fi pe aici și Păstorel Teodoreanu?”. Și când ne-a băgat În camera aia, chiar acolo era, Înconjurat de-un grup de oameni, și el Își spunea glumele și atunci am stat aproape o oră cu el Împreună, cu toți... Și povesteam de toate acolo... Apoi ne-a luat și ne-a băgat În alte camere. Acolo la Jilava se făcea trierea. P-ăia mai mari, pe Vișovan
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ceva pe-acolo, și zice: „Ce-i cu carnetu’ ăsta?”. Domne, era un carnețel, dacă vă amintiți cum erau niște carnete mai demult, În care puteai să-ți treci numerele de la telefoane. Eu În carnetu’ ăla aveam obiceiul să scriu glume. Zic: „Domne, e caietul meu de glume”. „Cum, caiet de glume?! Ce-s astea?” Zic: „Domne, Îs numai câteva cuvinte, ca să-mi aduc aminte de gluma respectivă”. Am Început să-i explic și se uita el că ce reprezintă și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cu carnetu’ ăsta?”. Domne, era un carnețel, dacă vă amintiți cum erau niște carnete mai demult, În care puteai să-ți treci numerele de la telefoane. Eu În carnetu’ ăla aveam obiceiul să scriu glume. Zic: „Domne, e caietul meu de glume”. „Cum, caiet de glume?! Ce-s astea?” Zic: „Domne, Îs numai câteva cuvinte, ca să-mi aduc aminte de gluma respectivă”. Am Început să-i explic și se uita el că ce reprezintă și vede că Într-adevăr e glumă, da
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
era un carnețel, dacă vă amintiți cum erau niște carnete mai demult, În care puteai să-ți treci numerele de la telefoane. Eu În carnetu’ ăla aveam obiceiul să scriu glume. Zic: „Domne, e caietul meu de glume”. „Cum, caiet de glume?! Ce-s astea?” Zic: „Domne, Îs numai câteva cuvinte, ca să-mi aduc aminte de gluma respectivă”. Am Început să-i explic și se uita el că ce reprezintă și vede că Într-adevăr e glumă, da’ până dimineața s-o
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
să-ți treci numerele de la telefoane. Eu În carnetu’ ăla aveam obiceiul să scriu glume. Zic: „Domne, e caietul meu de glume”. „Cum, caiet de glume?! Ce-s astea?” Zic: „Domne, Îs numai câteva cuvinte, ca să-mi aduc aminte de gluma respectivă”. Am Început să-i explic și se uita el că ce reprezintă și vede că Într-adevăr e glumă, da’ până dimineața s-o adunat vreo șase În jurul lui și toată noaptea am spus glume din carnetu’ ăsta. Deci
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de glume”. „Cum, caiet de glume?! Ce-s astea?” Zic: „Domne, Îs numai câteva cuvinte, ca să-mi aduc aminte de gluma respectivă”. Am Început să-i explic și se uita el că ce reprezintă și vede că Într-adevăr e glumă, da’ până dimineața s-o adunat vreo șase În jurul lui și toată noaptea am spus glume din carnetu’ ăsta. Deci, ca să vedeți cum se desfășura... Și una era că el justifica prezența, c-a stat toată noaptea În anchetă, iar
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
-mi aduc aminte de gluma respectivă”. Am Început să-i explic și se uita el că ce reprezintă și vede că Într-adevăr e glumă, da’ până dimineața s-o adunat vreo șase În jurul lui și toată noaptea am spus glume din carnetu’ ăsta. Deci, ca să vedeți cum se desfășura... Și una era că el justifica prezența, c-a stat toată noaptea În anchetă, iar eu eram a patra sau a cincea noapte În care n-am dormit aproape nimic... Știți
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
treacă și el după frate-său... Ei, Însă acest frate era foarte șovin, și-mi zicea: „Mă, tu ești un băiat așa de bun, Însă ai un mare defect, că ai și sânge valah În tine”. Eu Îl luam În glumă și-i ziceam: „Du-te dracu’!”. Și, dom’le, zice referindu-se la ce era În Ungaria: „Las’ că e bine că s-a dat semnal, da’ știi ce? Ar fi cazul să dăm și noi un semnal aicea În
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]