11,356 matches
-
pînă se face nunta, ca să nu se întoarcă logodna. Părinții sînt datori să deie ce au pomenit că dau feciorilor la logodnă, că altfel nu le merge bine nici lor, nici tinerilor. O logodnă nu este bine să se facă marțea, miercurea și vinerea, fiind zile păgubitoare. Luceafăr Luceferii se zice că ar fi feciorii soarelui cu stelele. Ei sînt pricina pentru care luna nu-l primește pe soare lîngă ea. Luceafărul dimineții se zice c-ar fi al împăratului rusesc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sfîrșit, trebuie să stai pînă sfințește și apoi să începi lucrul. în sîmbăta din Săptămîna brînzei și a Paștilor (a Patimilor) să nu lucrezi nimic, căci cazi, ca și Lazăr. Orice lucru să-l începi lunea, miercurea, joia și vinerea. Marțea și sîmbăta sînt zilele morților, și orice lucru vei începe în ele nu iese la capăt bun. Nu e bine să coși dumineca, să înjugi boii sau să lucrezi ceva, că tot ce faci e lucrul dracului și te trăsnește
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
te trăsnește cînd te-o apuca ploaia undeva. în ziua de Ajunul Crăciunului, pînă a nu răsări soarele, să pui mîna pe coasă, secure, furcă, topor, ca să-ți fie drag să muncești cu ele peste vară. La Ropotin (a treia marți după Paști) se fac țeste* și se lucrează din toate cîte ceva, ca să ți fie drag pe vară să lucrezi. Dacă lași un lucru neisprăvit și începi altul, la nici unul nu-ți merge bine. La muncă e bine să ții
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vei sămăna tu întîi; altfel îți dai mana și norocul. Pentru a lua mana unui om, fermecătoarele, în noaptea de Sf. Gheorghe, caută un lup turbat, îl descîntă și-i iau urletul, cu care urlet îi iau mana omului. Marți Marțea este zi de ajun, adică la cine se fură o oaie ori i se face alt rău, păgubașul ține zile asupra celui ce i-a făcut rău, și acelea le ține marțea, și trebuie să fie șapte marți dupăolaltă; și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu care urlet îi iau mana omului. Marți Marțea este zi de ajun, adică la cine se fură o oaie ori i se face alt rău, păgubașul ține zile asupra celui ce i-a făcut rău, și acelea le ține marțea, și trebuie să fie șapte marți dupăolaltă; și crede că-n a treia marți se prăpădește ori se bolnăvește cel vinovat dacă nu merge la păgubaș să se roage de iertare. Să faci bine marțea, că-i curățitoare. Să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la cine se fură o oaie ori i se face alt rău, păgubașul ține zile asupra celui ce i-a făcut rău, și acelea le ține marțea, și trebuie să fie șapte marți dupăolaltă; și crede că-n a treia marți se prăpădește ori se bolnăvește cel vinovat dacă nu merge la păgubaș să se roage de iertare. Să faci bine marțea, că-i curățitoare. Să nu începi la plug marțea, că nu se fac bucatele. Să nu începi de lucru
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rău, și acelea le ține marțea, și trebuie să fie șapte marți dupăolaltă; și crede că-n a treia marți se prăpădește ori se bolnăvește cel vinovat dacă nu merge la păgubaș să se roage de iertare. Să faci bine marțea, că-i curățitoare. Să nu începi la plug marțea, că nu se fac bucatele. Să nu începi de lucru de marți, că nu-i bine. Marțea să nu pleci la drum, că nu-ți merge bine. Nu te muta marțea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fie șapte marți dupăolaltă; și crede că-n a treia marți se prăpădește ori se bolnăvește cel vinovat dacă nu merge la păgubaș să se roage de iertare. Să faci bine marțea, că-i curățitoare. Să nu începi la plug marțea, că nu se fac bucatele. Să nu începi de lucru de marți, că nu-i bine. Marțea să nu pleci la drum, că nu-ți merge bine. Nu te muta marțea niciodată, că nu e bine. Marți nici se toarce
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
prăpădește ori se bolnăvește cel vinovat dacă nu merge la păgubaș să se roage de iertare. Să faci bine marțea, că-i curățitoare. Să nu începi la plug marțea, că nu se fac bucatele. Să nu începi de lucru de marți, că nu-i bine. Marțea să nu pleci la drum, că nu-ți merge bine. Nu te muta marțea niciodată, că nu e bine. Marți nici se toarce, nici se coasă, că vine Marțole [vîlva zilei de marți] Cînd torci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vinovat dacă nu merge la păgubaș să se roage de iertare. Să faci bine marțea, că-i curățitoare. Să nu începi la plug marțea, că nu se fac bucatele. Să nu începi de lucru de marți, că nu-i bine. Marțea să nu pleci la drum, că nu-ți merge bine. Nu te muta marțea niciodată, că nu e bine. Marți nici se toarce, nici se coasă, că vine Marțole [vîlva zilei de marți] Cînd torci marți seara, mănîncă vîrcolacii luna
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
marțea, că-i curățitoare. Să nu începi la plug marțea, că nu se fac bucatele. Să nu începi de lucru de marți, că nu-i bine. Marțea să nu pleci la drum, că nu-ți merge bine. Nu te muta marțea niciodată, că nu e bine. Marți nici se toarce, nici se coasă, că vine Marțole [vîlva zilei de marți] Cînd torci marți seara, mănîncă vîrcolacii luna. Cînd lucri marți seara, nu-i bine de oi. Cînd îți tai unghiile marțea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lucru de marți, că nu-i bine. Marțea să nu pleci la drum, că nu-ți merge bine. Nu te muta marțea niciodată, că nu e bine. Marți nici se toarce, nici se coasă, că vine Marțole [vîlva zilei de marți] Cînd torci marți seara, mănîncă vîrcolacii luna. Cînd lucri marți seara, nu-i bine de oi. Cînd îți tai unghiile marțea, îi de năpaste. Marțea se lucrează la gura cămeșii numai pentru cei morți. Marți să nu speli, să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
marțea niciodată, că nu e bine. Marți nici se toarce, nici se coasă, că vine Marțole [vîlva zilei de marți] Cînd torci marți seara, mănîncă vîrcolacii luna. Cînd lucri marți seara, nu-i bine de oi. Cînd îți tai unghiile marțea, îi de năpaste. Marțea se lucrează la gura cămeșii numai pentru cei morți. Marți să nu speli, să nu croiești, să nu urzești, să nu piepteni. De te-mbolnăvești marți, nu te mai scoli. (Gh.F.C.) Marina Sărbătoarea Mărina [Sf. Marina
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
e bine. Marți nici se toarce, nici se coasă, că vine Marțole [vîlva zilei de marți] Cînd torci marți seara, mănîncă vîrcolacii luna. Cînd lucri marți seara, nu-i bine de oi. Cînd îți tai unghiile marțea, îi de năpaste. Marțea se lucrează la gura cămeșii numai pentru cei morți. Marți să nu speli, să nu croiești, să nu urzești, să nu piepteni. De te-mbolnăvești marți, nu te mai scoli. (Gh.F.C.) Marina Sărbătoarea Mărina [Sf. Marina, 17 iulie] se ține
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ceva, apoi să nu lovească cu acel lucru înaintea sa, ci înapoi, și se mîntuie de năluca cea rea. Năpastă După ce s-a spălat, nu se șterge cu mîneca cămeșii, cre zînd că apoi ar fi năpăstuit. Nu se piaptănă marțea, crezînd că la din contra, ar fi năpăstuit. Năpîrcă Leac de năpîrcă* nu se află. Nărav Omul care lasă un nărav ia pe altul. Năzdrăvan Puiul de găină de cîntă în găoace e năzdrăvan. Nedreptate Se crede că simbria neplătită
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vor rodi păpușoii. Cînd plouă în timpul aratului păpușoilor e semn sigur că în acel an n-are să fie mană în pă pușoi. Iar dacă e secetă la arat e semn că în acel an au să fie păpușoi cu îmbelșugare. Marțea Ciorilor. La 17 februar, în Sîn Toader, ca să nu scoată ciorile porumbul, te scoli de dimineață, marți, să iei furca în brîu, să torci un fir cu ochii închiși. îl înnozi cu mînile la spate, tot cu ochii închiși, zicînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mănînci splină de animal, căci ți se pune splina cînd vei alerga. Splina porcului nu trebuie mîncată de bărbați și copii, căci li se lungesc ori le cresc mustă țile cît splina. Spor Dacă te spurcă pitpalaca, îți ia sporul. Marțea, joia și sîmbăta nu se începe nimic, căci nu-ți iese cu spor. Cînd cineva mănîncă cu cusătura sau cartea în sîn, își mănîncă sporul. Cînd gurești în ziua dintîi, să nu mănînci, că mănînci sporul. Cînd vezi crai-nou, dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se bate un par în inimă, pe care o și ia, și cu ea se ung toți membrii familiei, păzindu-se prin aceasta de a mai muri vreunul. Prin morminte nu e bine a face dese umblete, mai cu samă marți și sîmbătă noaptea, căci femeile care au fost strigoi, de-au dus lapte și altele, se scoală și umblă, și, fiind foarte păcă toase, nu au stare nici în mormînt, de diavolul fiind purtate; fă-ți cruce și te roagă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că nu va mai da coțofana pe acolo. Cînd pui țarcă împușcată în gard, caii nu se îmbolnăvesc. Țarca, dacă o frigi și o mănînci, curăță stomacul de venin, și-i bun de leac pentru cei oftigoși. Țest A treia marți după Paști e „Răpotinul țestelor“, și atunci se fac țestele. Țăstul spart să nu-l arunci în drum sau în gunoaie, că faci buboaie. Țăstele făcute la Ropotin se bagă-n apă, ca să plouă. Cînd femeile fac țăste, nu le
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
oarecărui trecător pe lîngă ei și o zidesc în zid, carele (omul) apoi nu trăiește mult. Cel de i s-a îngropat lungimea umbrei la temelia casei mai trăiește patruzeci de zile. (Gh.F.C.) Unghie Să nu-ți tai unghiile lunea, marțea și vinerea, că uiți unde pui ceva, nu mai ții minte. Cînd tai unghiile miercurea și vinerea îi păcat. Să nu se taie lunea și vinerea unghiile, că este rău de urît. Cine-și taie unghiile sărbătoarea, aceluia îi fuge
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
16 ianuarie Circovii de iarnă - 17-18 ianuarie (sărbătoare populară) Filipii de iarnă - 29-31 ianuarie (sărbătoare populară) Trei Sfetitei / Sfinții Trei Mari Ierarhi - 30 ianuarie Trif (cel nebun) / Sf. Trifon - 1 februarie Stretenie / întîmpinarea Domnului - 2 februarie Sf. Haralambie - 10 februarie Marțea Ciorilor / Sf. Toader - 17 februarie Dragobete - 24 februarie (sărbătoare populară) Zilele Dochiei - 1-9/12 martie (sărbătoare populară) Sfinții / Sîmț / Cei 40 de Mucenici / Măcinici - 9 martie Păresimi / Postul Mare - începe cu șase săptămîni înaintea Paștilor Alexi Boji / Sf. Alexie - 17
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Mari Paști - dată schimbătoare Săptămîna Luminată - săptămîna care începe cu duminica Paștilor Paștele Blajinilor - a doua zi după Duminica Tomei (prima duminică după Paști) Paștele Vitelor / Sf. Gheorghe - 23 aprilie Armindeni / Sf. Irimia - 1 mai Răpotinul Țestelor / Ropotin - a treia marți după Paști (sărbătoare populară) Stratul Rusaliilor - 24 de zile înainte de Rusalii înălțarea Domnului / Ispas - 40 de zile după Paști Joimoși - joia dinaintea Moșilor de vară Moșii de vară - sîmbăta dinaintea Rusaliilor (sărbătoare populară) Rusalii - a 50-a zi după înviere
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
urlînd "Roșu!", sau "Dandanache"!... Adio, somn! El monta, în paralel, Ifigenia lui Goethe și era dornic să-i împărtășească interpretei noile truvaiuri regizorale. Roșu însemna că luni, să zicem, a decis că tot decorul să fie vopsit în acea culoare. Marți, Dandanache semnifica faptul că eroul masculin mai vîrstnic trebuia să semene cu personajul caragialean. Alteori, în funcție de inspirație, striga "Cehov!", "Eunuci!", "Freud!" în funcție de noile idei apărute în dimineața cu pricina. Înainte de premieră, a clacat: a fost internat la sanatoriu. La premieră
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
din izvor Să cînt codrului cu dor. Să beau apa Motrului La umbra zăvoiului. CÎntecul biciuiește anumite vicii. Exemplificăm : ,, - Măi bărbate, fii cuminte İa cînepa și mi-o vinde Și mi-o vinde fără preț Că eu lunea nu lucrez Marțea țin de sărbătoare Miercurea de fată mare Joia e rău de dobitoace Vinerea dracu mai toarce. Și sîmbăta-i de băut İar duminica-i sărbătoare. - Vezi a dracului nebuna Cum Încheie săptămîna. ” -//,,Săraca nevasta mea İntră-n cîrciumă și bea. Că ea
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
să stabilească cu precizie desfășurarea unui eveniment, țărani și mahalagii vorbesc de Câșlegi, Înălțare, Blagoveștenii, Duminica Floriilor, Ignat, Postul cel Mare, Lăsata Secului. Zilele sfinților constituie de asemenea importante puncte de reper în plasarea faptelor, „în ziua de Sfântul Ilie“, „marți după Sfântul Nicolae“ etc. Programul soborului poate fi cu greu deslușit din analiza documentelor. Reforma domnului Alexandru Ipsilanti prevede un orar stabil pentru fiecare departament de judeca tă, cu zilele săptămânii când boierii judecători trebuie să se întâlnească pentru a
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]