10,006 matches
-
TRIFAN (1923-2000) Personalitate de seamă a vieții medicale ieșene, autor a numeroase lucrări de prestigiu, medicul Nicolae N. Trifan s-a născut la Dănești, județul Vaslui, în anul 1923, în familia țăranului Nicolae Trifan. Urmează cursurile școlii primare în satul natal, după care pleacă la Iași și frecventează cursurile Liceului Național, pe care îl absolvă în anul 1942. În continuare, urmează Facultatea de Medicină din Iași, absolvind-o în anul 1948, dovedind încă din perioada de studenție reale calități de cercetător
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
tată de mic copil, îndurând multe lipsuri și dificultăți, pe care le-a învins prin muncă și voință. A urmat cursurile primare la Școala primară nr.1 de băieți din Vaslui, iar cursurile gimnaziale la Gimnaziul "M. Kogălniceanu” din urbea natală (1897-1901). A avut ca profesor și director pe scriitorul Spiridon Popescu. Deoarece la Vaslui nu se înființaseră clasele de liceu, urmează cursul superior la Liceul Internat din Iași, pe care-l absolvă, în 1907, cu diploma de onoare. În același
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Arta excepțională a lui Labiș constă în a camufla sâmburele mitic în două-trei învelișuri; cadrul fizic, cosmicizant - expresionist, solul biblic al imaginilor și, ascuns în el, germenele mitic al scenariului. Pe tiparul imaginii pe care i-o oferea poetului satul natal, el formulează într-un carnet de însemnări și o concepție mult mai generală despre valoarea propriei poezii. „În poezia mea veți intra ca-ntr-un sat de munte; veți vedea întâi ‹‹neobișnuitul››. Veți remarca frumusețea sălbatică a locurilor, iarna veți
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
Miorița a constituit, dacă nu un izvor de teme și simboluri, cel puțin un punct de orientare creatoare. Balada a devenit simbolul emblematic și prototipul unui spațiu generator de cultură denumit de Blaga „spațiul mioritic”. Cadrul propice îl oferă satul natal de munte, situat în zona de nord a Moldovei. Sensibilitatea de excepție a copilului-poet receptează din viața satului atât o perspectivă reală cât și una folclorică, legendară. Perspectiva reală e situată în orizontul unei istorii tragice. Peste satul copilăriei poetului
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
Perspectiva reală e situată în orizontul unei istorii tragice. Peste satul copilăriei poetului se prăvălește tăvălugul războiului, apoi își proiectează umbra terifiantă anii de secetă. Oamenii sunt însă plini de vitalitate, într-o luptă surdă cu viața. Vorbind despre satul natal, Labiș va conchide mai târziu: „Lumea aceasta a noastră e viguroasă și tare, miroase a sudoare și-a sânge, a balegă de bou și-a balegă de urs, a fuste și a chiote besmetice seara pe dealuri...” Pe acest fond
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
și-a sânge, a balegă de bou și-a balegă de urs, a fuste și a chiote besmetice seara pe dealuri...” Pe acest fond de vitalitate se încrustează filonul folcloric. Pe tiparul imaginii pe care i-o oferea poetului satul natal, el formulează într-un carnet de însemnări și o concepție mult mai generală despre valoarea propriei poezii. Era firesc ca pe acest fond de conștiință a satului natal, motivele mioritice să prindă în creația lui Nicolae Labiș un contur al
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
filonul folcloric. Pe tiparul imaginii pe care i-o oferea poetului satul natal, el formulează într-un carnet de însemnări și o concepție mult mai generală despre valoarea propriei poezii. Era firesc ca pe acest fond de conștiință a satului natal, motivele mioritice să prindă în creația lui Nicolae Labiș un contur al lor specific. De altfel, poetul însuși ne arată că ciobănitul pătrunde adânc în viața satului său. Acesta avea în apropiere stâne, pe care poetul le contempla adesea în
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
deosebite și sufletul mare, doar cine nutrea gânduri necurate prin firea sa ar fi putut spune că Ion Creangă nu „prietenește” cu cei din jurul său. Prieteni de circumstanță, fără afinități sufletești, fără nevoile destăinuirii a avut destui Creangă: în satul natal, la școlile pe care le-a urmat, sau în Iași. Aceste relații, pur formale, profesionale sau colegiale se pierd sau se diminuează odată cu trecerea timpului. Ele prezintă o oarecare doză de interes pentru publicul cititor și nu numai, dar adevărata
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
absența soțului; anumite interpretări ar putea întrezări aluzii deocheate; p. 223, r. 5 7 : „Pentru fiecare fântână, părău, vâlcică, dumbravă și alte locuri drăgălașe ce lăsam în urmă-ne, scoteam câte-un suspin adânc din piepturile noastre!” atașamentul față de locurile natale iese la iveală în momentul despărțirii de acestea, iar reacțiile protagoniștilor le dezvăluie sensibilitatea; r. 37 38 : „Halal pe la noi!” elogierea locului natal, prin compararea cu altele ce nu par a se ridica la rangul celui de origine; p. 225
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
drăgălașe ce lăsam în urmă-ne, scoteam câte-un suspin adânc din piepturile noastre!” atașamentul față de locurile natale iese la iveală în momentul despărțirii de acestea, iar reacțiile protagoniștilor le dezvăluie sensibilitatea; r. 37 38 : „Halal pe la noi!” elogierea locului natal, prin compararea cu altele ce nu par a se ridica la rangul celui de origine; p. 225, r. 15 : „e lumea a dracului” - obiceiul societății de a critica defectele prin intermediul cuvintelor acide sau a gesturilor, toate încărcate 75 de ironie
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
străinii.” preocuparea pentru starea casei părintești și încercarea de a media cu subtilitate un eventual conflict între surori; p. 182, r. 4 5 : „Mi-aș face chiar acum o manta pentru iarnă din sum[an] de noaten” desprinderea de satul natal nu înseamnă și o uitare a obiceiurilor neaoșe sănătoase, care satisfac plăcerile, dar și nevoile persoanei. 2 Către GHEORGHE CREANGĂ p. 183, r. 5 : „Sărut mâinile și pe dos, și pe față” exprimare a respectului și considerației fără margini față de
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
STĂVĂRUȘ, Ion (18.X.1928, Golești, j. Vâlcea - 1.XII.1988, Urziceni), istoric literar, traducător și editor. Este fiul Mariei (n. Mihai) și al lui Marin Stăvăruș, țărani. Urmează școala primară în satul natal, liceul la Râmnicu Vâlcea (1942-1950) și Facultatea de Filologie a Universității din București, absolvită în 1954; devine doctor în filologie în 1972. Lucrează mai întâi ca reporter la „Scânteia”, din 1961 fiind cadru didactic la Facultatea de Filologie a Universității
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289889_a_291218]
-
Carpaților”, „Analele Societății Academice Române” ș.a. La fel de interesantă este și corespondența sa, din perioada 1845-1867, cu Timotei Cipariu, George Barițiu, Iacob Mureșianu, Simion Bărnuțiu, Iosif Hodoș, Ion Ghica. A înființat și condus Societatea Transilvania, destinată susținerii tinerilor studioși din provincia natală. Atacurile adversarilor politici, declanșate împotriva sa cu mulți ani în urmă, capătă accente paroxistice (până la o tentativă de asasinat) când P.-I. candidează pentru a fi ales deputat de Giurgiu (1872). Cum întreaga viață i-a fost deosebit de tensionată, o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288680_a_290009]
-
, Leon (10.VIII.1938, Iași), istoric literar și editor. Este fiul lui Miriam (n. Leibovici) și al lui Fridel Volovici, fierar. Urmează în orașul natal primele șapte clase la Școala Junimea (1946-1953), Liceul Național (1953-1956) și Facultatea de Filologie, secția limba și literatura română, a Universității „Al. I. Cuza” (1957-1962). Obține doctoratul în 1975 cu teza Scriitorul. Apariția și evoluția lui în perioada de constituire
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290640_a_291969]
-
, Nicolae (18.III.1874, Krușovo, Macedonia - 28.I.1952, București), prozator și ziarist. Este fiul lui Constantin Batzaria, agricultor înstărit și negustor. A urmat primele clase în satul natal, cu un învățător chemat din România, pentru a merge apoi la liceul românesc din Bitolia. Absolvent din 1891 al liceului, este inclus între cadrele didactice în 1891-1892 și 1895-1902, între timp având și alte profesiuni (conductor tehnic, negustor). Continuă studiile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
inclus între cadrele didactice în 1891-1892 și 1895-1902, între timp având și alte profesiuni (conductor tehnic, negustor). Continuă studiile la București, unde frecventează cursuri la Litere și Drept. Pentru un timp, va fi profesor și director la școala din localitatea natală, profesor la gimnaziul din Ianina, interpret la Consulatul general rusesc din Salonic (1904), mufetiș (inspector școlar) al vilaetelor Kosovo și Salonic. Cu sprijinul partidului Junilor turci, la care aderă din 1907, este numit senator (1908), iar din 1912, ministru al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
Ana Blandiana, cu care este congener prin obârșie și prin afinități. „Primitiv modern” (Marian Popa), P. este un poet tradiționalist prin materialul inspirației și modernist prin imagerie și poetică. Nostalgia vârstei edenice a copilăriei, atmosfera cântecelor și poveștilor din satul natal, misterele pământului și ale cosmosului, percepția tragică a condiției omului contemporan, sfâșiat între magia imaginarului țărănesc și „jungla marilor orașe”, reprezintă tot atâtea trasee de conectare la o tradiție care coboară până la Lucian Blaga și Octavian Goga. Nu sunt de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288831_a_290160]
-
cel mai bogat oraș din insula Sicilia, iar Arhimede era cel mai renumit locuitor al său. Nu se cunosc foarte multe amănunte despre tinerețea lui, dar se pare că Arhimede s-a născut în jurul anului 287 î.Cr. în Samos, locul natal al lui Pitagora. Apoi a imigrat în Siracusa, unde rezolva probleme tehnice pentru rege. Regele a fost cel care i-a cerut să afle din ce material era confecționată coroana sa: din aur pur sau din aur amestecat cu plumb
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
ei doar parțială. Versul este populat de aceleași stări tulburi, de halouri vagi și contururi alunecătoare, devenind ambiguu, polisemantic. Opt microelegii tră Una Ver este, de pildă, atât cântec de iubire, cât și poem de dragoste pentru etnie, pentru Veria natală. C. scrie și proză în dialect inspirată din viața aromânilor, publicată în revista „Deșteptarea”. A realizat, de asemenea, transpuneri din Eminescu (Luțeafirlu și alte poeme eminesciene pri grailu armânescu, 1980, Poezii, 1988, în colaborare), remarcabilă fiind mai ales versiunea aromână
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286613_a_287942]
-
legătură vizibilă cu România, exercițiul sistematic al autodefinirii - al situării -, indispensabil atunci când lucrezi în mediul universitar, cu deosebire în domenii socio-umane, mă readuce la experiența istorică pe care o cunosc cel mai bine și nu încetez s-o studiez: Lebenswelt-ul natal și formativ, în care am articulat primele idei, primele concepții și viziuni despre sine, Celălalt și lume. 3. Mulțumiritc "3. Mulțumiri" Am mulțumit la momentul și locul cuvenite persoanelor și instituțiilor care au prilejuit ori au făcut de-a dreptul
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
semnul adevărului. Eliade pierduse deja multe prilejuri în care se mai putea confesa și optase pentru tăcere, pentru minciuna prin omisiune. Iar împrejurarea că stabilirea sa în străinătate putea fi explicată convenabil prin instalarea comunismului de stat în țara sa natală a servit tuturor supraviețuitorilor dreptei (și extremei drepte) ajunși din Europa de Est în Occident. Când a fost propus de Georges Dumézil (de dreapta și el) pentru un post în cercetare la Paris, matematicianul Simion Stoilov, ambasadorul R.P.R. în Franța, se consultase
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
POPOVICI, Titus (16.V.1930, Oradea - 29.XI.1994), prozator, dramaturg și memorialist. Este fiul Floricăi Popovici (n. Ciupe), învățătoare, și al lui Augustin Popovici, funcționar de poștă. Urmează cursul primar în orașul natal, pe cel secundar în Arad, la Liceul „Moise Nicoară” (1941-1945), și în Oradea, la Liceul „Emanuil Gojdu” (1945-1949), iar Facultatea de Filologie (1949-1953) la Universitatea din București, fără a-și lua licența. Inspector (1952) în Comitetul pentru Artă de pe lângă Consiliul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
, Nicolae (20.VII.1963, Bădicul Moldovenesc, j. Cahul), poet și eseist. Este fiul Nadejdei (n. Postolache) și al lui Gheorghe Leahu, țărani. În 1980 a absolvit Școala Medie din satul natal, iar în 1985 Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic de Stat „Alecu Russo” din Bălți. În 2000 obține titlul de doctor la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași. A lucrat mai întâi la o gazetă raională din Cahul; în 1985
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287763_a_289092]
-
dintr-o familie de comercianți brăileni. B.-L. urmează Liceul „Andrei Șaguna” și Liceul german „Honterus” din Brașov, apoi face studii juridice la Budapesta și Cluj. Doi ani audiază cursuri de filosofie la Viena. Din 1911, practică avocatura în orașul natal. În 1908 debutase în literatură cu o poezie apărută în „Gazeta Transilvaniei”. Articolul Din inimă și cu minte, trimis din Viena și semnat Ioan Alexandru, deschide publicistica sa politică, desfășurată între 1912 și 1914 în „Gazeta Transilvaniei” și în „Kronstädter
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285858_a_287187]
-
re-apropria pe Tzara, Janco, pe Brâncuși și Ionesco, pe Cioran și Eliade nu pot camufla faptul că, pentru a-și împlini destinul artistic sau literar, ei au trebuit să părăsească ambiguul, moalele - pentru că nici măcar conservator nu era cu sistemă -"tărâm natal" și să se împlinească în vest. Iar repudierea unora dintre ei în vremea succesivelor regimuri totalitare, indiferent de prezumtiva orientare ideologică a acestora din urmă, ne spune mult despre rezistența la schimbare și despre incapacitatea de a formula și aplica
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]