9,860 matches
-
este legată de influența fazelor lunare; 2) Insanii, care desemnează o afecțiune ereditară; 3) Vesanii, la care boala este caracterizată prin pierderea simțurilor și a rațiunii datorită abuzului de băuturi și a unei rele alimentații; 4) Melancolici, cazuri în care nebunia este datorată unui viciu intern al naturii acestor indivizi. O altă clasificare, dintr-o epocă mai analitică, este cea a lui Plater (1609) care distinge tot patru grupe principale de nebunie. 1) Mentis imbecillitas, cu două variante: a) generală: hebetudo
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a unei rele alimentații; 4) Melancolici, cazuri în care nebunia este datorată unui viciu intern al naturii acestor indivizi. O altă clasificare, dintr-o epocă mai analitică, este cea a lui Plater (1609) care distinge tot patru grupe principale de nebunie. 1) Mentis imbecillitas, cu două variante: a) generală: hebetudo mentis; b) particulară: tarditas ingenii (pentru imaginație), imprudentia (pentru rațiune) și oblivio (pentru memorie). 2) Mentis consternatio, privind somnul nenatural, reprezentată prin: a) somnus immodicus, profundus (la oamenii normali), b) somnus
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
modul de a înțelege boala psihică se diferențiază treptat de modelul somatic, începând să capete o configurație proprie, pe care o vedem în concepțiile nosologice ale epocii. Boissier de Sauvages, în lucrarea sa Nosologie méthodique (1763) utilizează în locul termenului de nebunie pe cel de vesanie, considerată ca o „tulburare a rațiunii”. Acesta distinge patru ordine ale vesaniilor, așa cum se poate vedea mai jos: Ordinul I, cuprinde halucinațiile, considerate ca afecțiuni care tulbură imaginația, reprezentate prin următoarele specii morbide: vertijul, ipohondria, somnambulismul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
reunite următoarele specii morbide: apetitul depravat, antipatia, setea excesivă, teroarea, panica, satiriasisul, furia uterină, hidrofobia. Ordinul III, este rezervat delirului, ca tulburare a judecății si în care intră următoarele specii morbide: demența, melancolia, demonomania, mania. Ordinul IV, este cel al nebuniei amorale cu speciile sale: amnezia și insomnia. În același an, K. Linné în lucrarea sa Genera morborum (1763) menționează trei clase de boit psihice și anume: 1) Boli ideale, reprezentate prin: delir, transport, demență, manie, demonomanie și melancolie. 2) Boli
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
face acest studiu, fie ca o lucrare independentă (Eseu asupra bolilor capului, din 1764), fie le discută în lucrarea sa Antropologia din 1797. Interesul lui I. Kant pentru bolile psihice se înscrie în primul rând în sfera preocupărilor sale morale, nebunia constituind un argument al tezelor susținute de acesta. Pentru I. Kant, sursa bolilor psihice o constituie pasiunile care tulbură sufletul omului, liniștea sa interioară. Urmările acestora vor fi atât medicale, cât și morale. Pe aceste considerente cunoașterea bolilor psihice se
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
constituie pasiunile care tulbură sufletul omului, liniștea sa interioară. Urmările acestora vor fi atât medicale, cât și morale. Pe aceste considerente cunoașterea bolilor psihice se impune atât pentru medici, cât și pentru filozofi și moraliști. Pasiunile care stau la baza „nebuniei” sunt, în primul rând, orgoliul și cupiditatea. Ele pot da naștere la halucinații, divagații sau delir. I. Kant, clasifica „bolile capului” sau „nebunia” în două categorii: a) debilitatea sau idioția, b) inversiunea sau grupa tulburărilor mintale în care intră: - halucinațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihice se impune atât pentru medici, cât și pentru filozofi și moraliști. Pasiunile care stau la baza „nebuniei” sunt, în primul rând, orgoliul și cupiditatea. Ele pot da naștere la halucinații, divagații sau delir. I. Kant, clasifica „bolile capului” sau „nebunia” în două categorii: a) debilitatea sau idioția, b) inversiunea sau grupa tulburărilor mintale în care intră: - halucinațiile, - dereglările facultății de a judeca sau delirul, - inversiunea rațiunii sau mania (delirul, mania și demența). Ultimul în această serie este Ph. Pinel, „medicul-filosof
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
idioția, b) inversiunea sau grupa tulburărilor mintale în care intră: - halucinațiile, - dereglările facultății de a judeca sau delirul, - inversiunea rațiunii sau mania (delirul, mania și demența). Ultimul în această serie este Ph. Pinel, „medicul-filosof” care, medicalizând pasiunile și incluzând definitiv „nebunia” în sfera medicinei ca „boală psihică”, recunoaște următoarele forme de tulburări: melancolia, mania, demența, idioția, ipohondria, somnambulismul și hidrofobia. Nosologia medico-psihiatrică Nosologia psihiatrică înregistrează progrese importante în cea de a doua jumătate a secolul al XIX-lea, în special în
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
înregistrează progrese importante în cea de a doua jumătate a secolul al XIX-lea, în special în sfera clinicii, odată cu acumularea unui enorm material de observație psihiatrică. Aceasta a fost posibilă numai în urma operei lui Ph. Pinel de „medicalizare” a nebuniei și înființarea de azile pentru alienații mintali, instituții unde au fost posibile desfășurarea unor observații medicale îndelungate pe un mare număr de cazuri clinice. Cele mai importante contribuții în sensul acesta sunt aduse de Școala Franceză și cea Germană de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
existența a șase grupe de boli psihice: 1) melancolia sau frenalgia care este o stare de tristețe patologică; 2) extazul sau frenoplexia care constă în suspendarea actelor intelectuale; 3) mania sau hiperfrenia, care este o stare de exaltare pasionată; 4) nebunia sau parafrenia, o boală impulsivă cu anomalia voinței; 5) delirul sau ideofrenia, constând într-o anomalie a ideilor; 6) demența sau afrenia care constă în slăbirea actelor morale și intelectuale ale bolnavilor. Se constată faptul că apar și se impun
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vom reveni ulterior. Pe baza acesteia el propune o clasificare a bolilor psihice, pentru prima dată după criterii etiologice, în șase grupe și anume: 1) alienația ereditară, în care intră următoarele: a) alienația rezultată dintr-un temperament nervos congenital; b) nebunia morală caracterizată prin tulburări de inteligență, c) persoanele „slabe de spirit” cu tendință, la impulsiuni morbide antisociale și periculoase. 2) alienația toxică ce cuprinde: a) tulburările datorate ingestiei unor substanțe toxice (alcool, opiu etc.); b) tulburări psihice de cauză alimentară
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
necunoscută în epocă, reprezentata prin PGP; 5) alienația simptomatică, consecutivă unor alte afecțiuni, 6) Demența. În aceeași perioadă, Baillarger, plecând de la clasificarea bolilor psihice propusă de Marcé (1862) va distinge și descrie următoarele tipuri de tulburări mintale: 1) Vesaniile sau nebunia propriu-zisă (mania, melancolia, monomania, demența). 2) Nebuniile asociate între ele (mania cu melancolia, monomania cu demența, melancolia cu demența, mania cu demența), 3) Vesanii asociate cu tulburări motorii (epilepsia, isteria, coreea, alcoolismul, pelagra). 4) Stări patologice congenitale (idioția, imbecilitatea, cretinismul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
alienația simptomatică, consecutivă unor alte afecțiuni, 6) Demența. În aceeași perioadă, Baillarger, plecând de la clasificarea bolilor psihice propusă de Marcé (1862) va distinge și descrie următoarele tipuri de tulburări mintale: 1) Vesaniile sau nebunia propriu-zisă (mania, melancolia, monomania, demența). 2) Nebuniile asociate între ele (mania cu melancolia, monomania cu demența, melancolia cu demența, mania cu demența), 3) Vesanii asociate cu tulburări motorii (epilepsia, isteria, coreea, alcoolismul, pelagra). 4) Stări patologice congenitale (idioția, imbecilitatea, cretinismul). Se poate remarca în cazul nosologiei lui
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
bolilor psihice ne este oferit de H. Dagonet, care sistematizează bolile psihice după etiologia și tipul lor de manifestare clinică. În sensul acesta H. Dagonet (1862) ne oferă următoarea clasificare a tulburărilor psihice în șapte grupe principale: 1) Vesaniile sau nebunia propriu-zisă în care include: mania, melancolia, stupiditatea, delirurile sistematizate cronice, tulburările psihice cu evoluție periodică. 2) Degenerescența mintală care cuprinde: debilitatea mintală, debilitatea morală și psihozele degenerative. 3) Nebunia morală sau nebunia impulsivă, cu două sub-grupe: a) nebunia morală: mania
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
clasificare a tulburărilor psihice în șapte grupe principale: 1) Vesaniile sau nebunia propriu-zisă în care include: mania, melancolia, stupiditatea, delirurile sistematizate cronice, tulburările psihice cu evoluție periodică. 2) Degenerescența mintală care cuprinde: debilitatea mintală, debilitatea morală și psihozele degenerative. 3) Nebunia morală sau nebunia impulsivă, cu două sub-grupe: a) nebunia morală: mania și melancolia, b) nebunia impulsivă: suicidul, homicidul, dipsomania, cleptomania, piromania. 4) Nebunii secundare în care sunt incluse următoarele forme clinice: nebunii nevrozice (epilepsia și isteria), nebunii infecțioase (puerperale și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihice în șapte grupe principale: 1) Vesaniile sau nebunia propriu-zisă în care include: mania, melancolia, stupiditatea, delirurile sistematizate cronice, tulburările psihice cu evoluție periodică. 2) Degenerescența mintală care cuprinde: debilitatea mintală, debilitatea morală și psihozele degenerative. 3) Nebunia morală sau nebunia impulsivă, cu două sub-grupe: a) nebunia morală: mania și melancolia, b) nebunia impulsivă: suicidul, homicidul, dipsomania, cleptomania, piromania. 4) Nebunii secundare în care sunt incluse următoarele forme clinice: nebunii nevrozice (epilepsia și isteria), nebunii infecțioase (puerperale și sifilisul), nebunii toxice
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Vesaniile sau nebunia propriu-zisă în care include: mania, melancolia, stupiditatea, delirurile sistematizate cronice, tulburările psihice cu evoluție periodică. 2) Degenerescența mintală care cuprinde: debilitatea mintală, debilitatea morală și psihozele degenerative. 3) Nebunia morală sau nebunia impulsivă, cu două sub-grupe: a) nebunia morală: mania și melancolia, b) nebunia impulsivă: suicidul, homicidul, dipsomania, cleptomania, piromania. 4) Nebunii secundare în care sunt incluse următoarele forme clinice: nebunii nevrozice (epilepsia și isteria), nebunii infecțioase (puerperale și sifilisul), nebunii toxice (pelagra, saturnismul, alcoolismul, morfinomania). 5) Paralizia
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
include: mania, melancolia, stupiditatea, delirurile sistematizate cronice, tulburările psihice cu evoluție periodică. 2) Degenerescența mintală care cuprinde: debilitatea mintală, debilitatea morală și psihozele degenerative. 3) Nebunia morală sau nebunia impulsivă, cu două sub-grupe: a) nebunia morală: mania și melancolia, b) nebunia impulsivă: suicidul, homicidul, dipsomania, cleptomania, piromania. 4) Nebunii secundare în care sunt incluse următoarele forme clinice: nebunii nevrozice (epilepsia și isteria), nebunii infecțioase (puerperale și sifilisul), nebunii toxice (pelagra, saturnismul, alcoolismul, morfinomania). 5) Paralizia generală progresivă, sau neurosifilisul. 6) Demența
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
debilitatea mintală, debilitatea morală și psihozele degenerative. 3) Nebunia morală sau nebunia impulsivă, cu două sub-grupe: a) nebunia morală: mania și melancolia, b) nebunia impulsivă: suicidul, homicidul, dipsomania, cleptomania, piromania. 4) Nebunii secundare în care sunt incluse următoarele forme clinice: nebunii nevrozice (epilepsia și isteria), nebunii infecțioase (puerperale și sifilisul), nebunii toxice (pelagra, saturnismul, alcoolismul, morfinomania). 5) Paralizia generală progresivă, sau neurosifilisul. 6) Demența primitivă, secundară și senilă. 7) Stările morbide congenitale reprezentate prin imbecilitate, idioție și cretinism. Dincolo de aspectele „modelelor
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihozele degenerative. 3) Nebunia morală sau nebunia impulsivă, cu două sub-grupe: a) nebunia morală: mania și melancolia, b) nebunia impulsivă: suicidul, homicidul, dipsomania, cleptomania, piromania. 4) Nebunii secundare în care sunt incluse următoarele forme clinice: nebunii nevrozice (epilepsia și isteria), nebunii infecțioase (puerperale și sifilisul), nebunii toxice (pelagra, saturnismul, alcoolismul, morfinomania). 5) Paralizia generală progresivă, sau neurosifilisul. 6) Demența primitivă, secundară și senilă. 7) Stările morbide congenitale reprezentate prin imbecilitate, idioție și cretinism. Dincolo de aspectele „modelelor clinico-nosologice” mai sus prezentate și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sau nebunia impulsivă, cu două sub-grupe: a) nebunia morală: mania și melancolia, b) nebunia impulsivă: suicidul, homicidul, dipsomania, cleptomania, piromania. 4) Nebunii secundare în care sunt incluse următoarele forme clinice: nebunii nevrozice (epilepsia și isteria), nebunii infecțioase (puerperale și sifilisul), nebunii toxice (pelagra, saturnismul, alcoolismul, morfinomania). 5) Paralizia generală progresivă, sau neurosifilisul. 6) Demența primitivă, secundară și senilă. 7) Stările morbide congenitale reprezentate prin imbecilitate, idioție și cretinism. Dincolo de aspectele „modelelor clinico-nosologice” mai sus prezentate și discutate, teoria care marchează profund
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
forma deteriorării care este corespondentul degradării; aspecte de care, de altfel, am amintit deja în capitolele anterioare. Ceea ce se poate desprinde deocamdată este faptul că teoriile nosologice ale secolul al XIX-lea reprezintă o importantă contribuție la dezvoltarea cunoștințelor despre nebunie și bolnavul psihic, care vor contribui în mod deosebit la dezvoltarea unei nosologii clinice, bază teoretică din care se va constitui ulterior psihopatologia și teoriile modeme de clasificare ale bolilor psihice. Nosologia clinică A doua jumătate a secolul al XIX
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ordine și simetrie, - teme de precizie și completudine (perfecționism), - teme legate de scurgerea timpului. Din punct de vedere psihopatologic, această tematică bogată poate fi sintetizată în următoarele forme de tulburări clinice: - fobia de contact, de atingere, sau délire de toucher, - nebunia îndoielii (folie du doute) sau remușcarea intelectuală, - obsesii religioase, - obsesii cu conținut agresiv cu autoacuzare sau conduite reparatorii, - onomatomanie și aritmomanie. e) Personalitatea obsesională În general, autorii sunt de acord în a accepta existența a trei tipuri de personalitate obsesională
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
social, o castă extrem de polimorfă. C. Olivenstein care s-a ocupat de personalitatea tinerilor toxicomani, notează că aceștia trebuie considerați ca fiind mai apropiați de „adolescentul psihotic” sau „pre-psihotic” decât de „adolescentul suicidar”, întrucât relația lor se situează undeva între „nebunie” și „moarte”. Acești indivizi caută, prin utilizarea drogului, să confere existenței lor o „putere absolută” și, prin desființarea barierelor dintre real și imaginar, să acceadă la imortalitate. Studiind, la rândul său, personalitatea toxicomanilor, P. Vengos distinge următoarele trăsături caracteristice pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ireflexive. Suportă greu situațiile frustrante, proiectând asupra celorlalți propriile lor situații conflictuale și, prin aceasta, sunt permanent în conflict cu societatea. 6) Personalitățile limită (borderline) Acestea au fost izolate și descrise de Hugues (1884) ca situându-se la „frontierele (borderline) nebuniei”. Conceptul are trei surse: în orientarea psihiatrică noțiunea de „stare limită” corespunde grupării situate la frontiera dintre psihozele schizofrenice, starea de dezechilibru mintal și nevroze. în sens psihanalitic, diferitele stări de aparență nevrotică sau caracterială sunt susceptibile de a avea
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]