9,313 matches
-
Garda de Fier, se pare că el condusese revolta antisemită de la București, din 21-24 ianuarie 1941. În 1941 a fost judecat în absență de către un tribunal român și condamnat la închisoare pe viață. Conform documentelor Departamentului de Stat, Trifa a negat că ar fi participat la revoltă și nu s-a găsit nici o probă a participării lui. În 1955, controversa legată de trecutul lui se potolise îndeajuns ca Trifa să susțină rugăciunea de deschidere la sesiunea din luna mai a acelui
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Libertății Religioase și a Conștiinței. Această organizație fusese înființată în aprilie 1978, în România, apoi fusese desființată forțat și reorganizată de către Niculescu, în America, în mai 1981. Mărturia lui s-a concentrat, în principal, asupra anumitor persoane cărora li se negase dreptul religios sau cel de a emigra 2125. Pastorul Galdău a venit în sprijinul lui Niculescu, insistînd asupra cazului părintelui Gheorghe Calciu-Dumitreasa. Pe 10 martie 1979, acesta fusese arestat de către guvernul român și condamnat la zece ani de muncă forțată
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Române și le-a adus la cunoștință cîteva motive de îngrijorare pentru Congresul american, ca de pildă distribuirea bibliilor și libertatea religioasă 2197. A ridicat, de asemenea, problema drepturilor minorităților în fața reprezentanților români, insistînd mai ales asupra ungurilor. Bucureștiul a negat, însă, existența oricăror probleme religioase sau etnice în România 2198. La întoarcerea de la București, Abrams a acordat un interviu postului Radio Europa Liberă, în care a descris aceste convorbiri ca fiind "constructive". El a calificat, însă, regimul românesc ca fiind
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
această conversație avea să marcheze un punct de cotitură pe calea desprinderii României de Moscova; unii români au afirmat, de fapt, în mod fals, că ar fi "fost acolo". De pildă, Summerscale îl plasează pe Bodnăraș la Moscova, în vreme ce Pacepa neagă versiunea lui Ceaușescu conform căreia el, și nu Gheorghiu-Dej ar fi fost patriotul care a ridicat problema retragerii trupelor lui Hrușciov; Peter Summerscale, The East European Predicament: Changing Patterns in Poland. Czechoslovakia and Romania, Gower for Royal Institute of International
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
spui că are efect și la animale, sunt nevoiți să-și schimbe părerea. Cu siguranță, animalele nu știu ce încercăm să facem atunci când apăsăm anumite puncte reflexe pentru a le anestezia anumite părți suferinde ale corpului. Mintea poate influența trupul. Nu putem nega faptul că puterea minții afectează starea organismului, dar o boală indusă de gândirea negativă nu este imaginară, ci reală. Auzim mereu despre tot felul de boli groaznice prin intermediul televiziunii, al ziarelor și chiar al reclamelor de pe internet. Suntem, prin urmare
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
-ului în crearea realității. Lumea nu este reductibilă la text, iar corolarul pe care îl desprindem din această credință de ordin zero este că realitatea națională, cu tot ce cuprinde ea, este, la rându-i, ireductibilă la textualitate. Fără a nega ori minimaliza importanța factorilor materiali care s-au conjugat pentru înfăptuirea statului-națiune românesc, lucrarea își închide intenționat perspectiva analitică pentru a cuprinde doar aspectele discursive ale procesului de instituționalizare a identității naționale prin cultivarea memoriei istorice. Volumul tratează memoria istorică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu geografia, pentru datoriile către aproapele. Învățământul religios conduce la "formarea omuluĭ crescin adecă a omuluĭ de bine și de adevĕr", în timp ce istoria cu geografia "este neapărată pentru formarea omuluĭ social patriot și cetățian" (Melidon, 1874, pp. 78-79). Fără a nega ori minimaliza importanța educației religioase, centrul de greutate trebuie mutat pe educația naționalistă, realizată prin intermediul studiului istoriei: "Să facețĭ dar, din studiul istorieĭ naționale, partea cea maĭ principale a misuneĭ vóstre" (Melidon, 1874, p. 121). Aceeași năzuință secularizantă, de recentrare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ar întemeia dinadins pe neadevăr (Michailescu, 1888, p. 77). Pe de altă parte, tributar unui Realpolitik educațional și luând cunoștiință de egoismul național tot mai accentuat al țărilor vecine, Michailescu insistă asupra rostului patriotic al instrucției istorice: "nimenĭ nu póte nega că istoria patrieĭ [...] trebuie să serve institutoruluĭ inteligent ca mijloc de stimul al simțirilor mărețe, [...] ca hrană de întărire a iubiriĭ de țară, mai presus de orĭ-ce" (ibidem, pp. 77-78). Nu fără temei circumstanțial, inspectorul denunță vitriolant propunerile de a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Spiritualitatea creștină, sădită atât de adânc încă de timpuriu în ființa românească, este și motivul pentru care românii nu au avut campanii de cucerire ale popoarelor dimprejur. Îmbrățișarea legii creștinești, care propaga înfrățirea tuturor popoarelor și iubirea aproapelui, le-a negat românilor aspirații imperialiste: "pentru a se ține cu tótă inima de legea creștinéscă, [Românii] s-aŭ lepădat de orĭ ce gând de cucerire asupra altor némuri și aŭ întrebuințat tăriea lor de suflet pentru a-și tine țéra numaĭ cu sapa
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
între activități, procese, programe, etc. atât în plan social cât și în plan pedagogic și drept urmare, se diferențiază două categorii de funcții ale evaluării. Noi vom aborda doar categoria funcțiilor pedagogice ale evaluării fără să le excludem sau să le negăm ca importanță pe cele sociale. Funcțiile pedagogice se referă la calitatea și eficiența acțiunilor concrete ale procesului didactic. Foarte multe din funcțiile evaluării se manifestă în sensul definirii acestora și în activitățile de educație fizică și sport: * funcție de informare (S.
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
cu prepozițiile (îl știe de viclean); verb la gerunziu (îl vede venind), la supin (Sahara se consideră de nestrăbătut) sau la infinitiv (vedea ideea de unitate a se arăta); adverb (îl consideră altfel); propoziții (îl vede că suferă). Fără a nega importanța terminologiei de specialitate, credem, totuși, că termenul cu care este denumită o anumită realitate într-o știință oarecare are importanță secundară, datorită faptului că în general terminologia de specialitate are caracter convențional. Plecând de la faptul că la terminologia de
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Ești integrat noii grupări „Ateneu“, fiind primul dintre tinerii lansați de revistă care își vede numele pe o carte. Cărei generații crezi că aparții, de fapt? Nu am încredere în termenul de generație, de acum aproape compromis. Nu pot însă nega o afinitate cu oameni de vârste diferite. Cum trăiește și scrie un poet la Buhuși? Ce are el pe masa de lucru? „Același soare răsare pentru toți“, spunea Dante. Dacă ai răbdare și crezi în steaua ta, nu se poate
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
devenite mai apoi răzeșești, sunt puțin și destul de târziu menționate în actele scrise. Mai ținem seama și de faptul că foarte multe documente scrise au dispărut. Dacă ne-am limita, deci, să consemnăm doar astfel de situații, ar însemna să negăm prin ignoranță istoria de început a satelor noastre, căci a tăgădui existența românilor pe aceste locuri în perioada pentru care lipsesc documentele scrise, sau pentru că informațiile sunt puține și sărace, ar echivala cu negarea însăși a formei de organizare incipientă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]