15,863 matches
-
el, ci al lui Zeus. Se înțelege ce mulțumit a plecat de acolo Alexandru. El a hotărât fondarea unei cetăți care să-i poarte numele pe pământul sacru al Egiptului, lângă marea care-i scaldă țărmurile și se întinde până la patria lui scumpă. Cetatea să păstreze și să continue înțelepciunea mileniilor trecute, în fața căreia el a îngenuncheat în Chaldeea și la Amon. Alexandria va realiza cu prisosință dorința celui mai mare și mai credul împărat al lumii. EVREII De la ambele mame
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
și Asia Mică. Indeosebi la Sardes a învățat știința cerului după concepția babiloniană. Incă de pe când se afla în Egipt, a ajuns celebru prin măsurarea înălțimii piramidelor doar cu ajutoriul unui baston, fără să se cațere pe monument. Reîntors în patrie, a răspândit cunoștiințele de geometrie și astronomie căpătate peste mare, fondând școala ioniană (un triunghi înscris într-un semicerc este drept; teorema triunghiurilor asemenea, ca și adevărata cauză a eclipselor). Influența eclipselor în istorie merită un studiu aparte. Lupte intermitente
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
pentru a lumina întunericul sau pentru a le arunca în capul cuiva prefăcîndu-l în scrum. Cînd a scăpat din surghiun, Pitagora avea părul alb, iar vorba venea rar ca de la un bătrân înțelept ce era. S-a întors în insulă- patria Samos, de unde plecase în tinerețe, plin de vise și înflăcărare. Acum se întorcea tăcut, închizînd în sine înțelepciunea lui Bel și a lui Toth. Mama sa, buna Parthenis îl aștepta singură, căci tatăl său plecase pe drumul cunoscut sufletelor pământești
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
om dintr-un popor și cu acest instrument din întreaga lume nu ne pot spune pe deplin nici Alexandru Macedon, nici Napoleon Corsicanul, căci atât grecii cât și francezii nu au așteptat venirea acestor cezari pentru a cunoaște ce este patria și gloria nemuritoare. Ceea ce a făcut Ghengis Khan din cetele răzlețe de văcari inculți ale mongolilor răspândiți pe mii de kilometri, primitivi, fără conștiința unui trecut și fără un ideal comun, nu are asemănare pe tot întinsul globului. Astăzi, în
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
astrologiei în Franța l-a reprezentat epoca în care a trăit Catherina de Medicis. Această fiică de rege, soție de rege, mamă a trei regi și regentă ea însăși, a hrănit flacăra superstițiilor franceze cu zgură proaspăt adusă din Italia, patria tuturor practicilor oculte. In zestrea cu care a venit la nunta lui Henric al II-lea, se găsea Cossimo Ruggieri, cel care a știut să insufle dragostea pentru astrologie tinerei prințese. La început, regina l-a făcut stareț peste o
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
astrolog. Peste 30.000 de oameni își câștigau pâinea și vinul făcând horoscoape, preparând filtre de dragoste, legând vrăji, fierbând ierburi otrăvitoare. Mai presus de orice imaginație se ridica însă înflăcărarea Catherinei în magia neagră. Rețetele ei otrăvitoare, aduse din patrie, erau mai teribile decât cele folosite la Paris (o lume întreagă a crezut că regina i-a cerut lui Gondi - creatura ei, să-l otrăvească la o cină pe propriul ei fiu - Carol al IX-lea, după o ceartă aprinsă
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
22 iunie 1877 remarca pe bună dreptate că „ ... patriotismul ocupă un mai mare loc În inimile poporului de jos decât În ale boierilor mari, că tot cei de jos plătesc mai mult și cu mai mare abnegație datoria lor către patrie decât cei avuți...Un nenorocit de țăran oferă statului doi boi... pe când un mare proprietar face multă gălăgie când comisia de rechiziții vine să-i ceară două vite...“ Dar la efortul pentru susținerea războiului pentru independența de stat a participat
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Florin FÎnaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93539]
-
au izvorât de pretutindeni, din orașe și din sate, din văi și dealuri, din cele mai Îndepărtate și uitate cătune (...) au răsărit din pământ și au răspuns la glasul țării ca un singur om, cu sufletul Întărit de iubirea de Patrie “ ( Ghe. Umbră - Cum a plecat oștirea În «Viitorul» din 1916 ), documentele menționează prezența unui mare număr de Învățători și profesori, elevi și studenți care și-au adus o contribuție În-semnată la lupta pentru desăvârșirea unității naționale a românilor. Intrarea României
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Florin FÎnaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93539]
-
În rostul cunoașterii faptelor omenirii, Învățătura va fi temeinică și rodnică, dacă afli Într-o faptă strălucită o pildă luminoasă și un Îndemn puternic, ca să-ți zidești o viată nouă, adevărată, pentru binele și propășirea ta, dar mai ales a patriei tale, și să te ferești de ceea ce a fost rușinos și urât la Începutul ei dintâi, și dăunător și meritând osânda, prin sfârșitul josnic al faptelor”. Mihail Kogălniceanu vedea cunoașterea istoriei naționale ca pe un element fundamental pentru dezvoltarea spiritului
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Geta Pricopi () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93560]
-
dușmanul să treacă pe pământul ce ne-a mai rămas...Dimpreună cu voi depun pe mormântul eroilor ce au căzut În acestă năpraznică luptă florile recunoștinței unui popor...Să trăiți, ostași ai mei viteji, mândria și scutul fără seamăn al patriei.” Momentul 23 August 1944 a fost prezentat și comentat pe larg. După prezentarea unui fragment din „Proclamația către țară” a regelui Mihai I prin care anunța arestarea mareșalului Antonescu și reinstaurarea regimului democratic În țară, elevii află că armata română
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Eliza-Carolina Vieru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93558]
-
liderului Rusiei Sovietice, V. I . Lenin , n- o va lăsa indiferentă, publicând în ”Socialismul” articolul cu un titlu scurt si simbolic: ”Lenin”. În același an, 1924, Ecaterina Arbore era membru de bază al Comitetului Executival Federației Comuniste Balcanice. Revenirea în patrie, după mai multe misiuni în străinătate, cu sarcini precise din partea Cominternului, nu-i va fi prielnică, fiind victtimă a mașinațiunilor de culise puse la cale de dictatorul I. V. Stalin. Moartea tragică a Ecaterinei Arbore se va produce în decembrie
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
ocazia acestui măreț eveniment istoric și politic, în fruntea celor 150 de reprezentanți ai socialiștilor români, Iosif Jumanca a spus: ”Social democrația sprijină unirea, nu-i identifică pe reprezentanții săi cu lipsa simțului național. Noi nu zicem ubi bene / ibi patria, dimpotrivă, zicem că, acolo unde țiepatria, acolo trebuie să-ți cauți de ea.” În cadrul Parlamentului României Mari, Iosif Jumanca a deținut resortul industriei, în timp ce un al social democrat , Ioan Flueraș pe cel social. În același timp, a susținut programul de
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
recunoaștem că unirea tuturor oamenilor care grăiesc aceeași limbă este un drept și o necesitate istorică” Să fie aceste declarații o mostră de fariseism politic, dorind să ascundă adevăratele păreri ale lui Cristian Rakovski despre unirea tuturor teritoriilor românești cu patria mamă? Până la proba contrarie, va trebui să luăm în considerație aceste cuvinte. Izbucnirea primului război mondial a fost un prilej de strângere a rândurilor socialiștilor din toată Europa. Primul care a atras atenția opiniei publice internaționale cu privire la pericolul reprezentat de
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
paza și apărarea cazărmii, dar cum și cu ce? S.B.: Cu ce oameni? I.T.: Cu locașele înapoia gardului? S.B.: De la Regiment se trăgeau rachete de semnalizare. Era o lumină... Atunci am fost urcați cu mitraliera pe Divizion să apărăm... ce? Patria, probabil. Și de la dumneavoastră, dinspre remizele de tancuri, se trăgeau rachetele și pe cer era o feerie, era atât de frumos, ca la focurile de artificii. Noi stăteam pe spate și ne uitam cum se lumina deodată ba în roșu
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
caz, care era în Minister. Șeful de serviciu a venit la mine și mi-a dat un plic și apoi încă unul și m-a felicitat. Eu am spus mulțumesc, iar el din nou "Felicitări". "A!", am făcut eu, "servesc patria!" S.B.: Ați utilizat formula consacrată. G.Ș.: Când m-am uitat, să leșin, nu alta: erau 10 000 de lei. S.B.: Oo, sumă frumoasă! G.Ș.: M-am dus la șeful meu, colonelul Dobrinescu, care era și antrenorul echipei de
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
explicitarea unor valori morale, ci, în egală măsură în formarea bunul gust: "Pe de o parte artistul dezvăluie aici trăsăturile specifice moralei noastre comuniste: împreună cu scriitorul el povestește copiilor despre prietenie, despre curaj, despre eroism, despre dragostea de oameni, de patrie, despre dragostea de muncă. Pe de altă parte, după cum s-a mai spus, este de neprețuit rolul pe care îl joacă o ilustrație de bună calitate în formarea bunului gust"8. Sigur, exemplul paletei morale la care recurge profesorul de
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Ory, Pascal, L'histoire culturelle, Paris, PUF, 2011. Pareto, Vilfredo, The Rise and the fall of the elites, The Bedminster Press, 1968. Prochasson, Christophe, Les intellectuels, le socialisme et la guerre 1900-1938, Paris, Seuil, 1993. Prochasson, Christophe, Au nom de la patrie. Les intellectuels et la première guerre mondiale, Paris, La Découverte, 1996. Putnam, Robert D., The Comparative Study of Political Elites, Englewood Cliffs, 1976. Racine, Nicole, Trebitsch, Michel, Sociabilités intellectuelles. Lieux, milieux, réseaux, Paris, IHTP, 1992. Racine, Nicole, Trebitsch, Michel, Intellectuels
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
o declarație din decembrie 835, prezentată lui Mihail Sturdza în numele clerului, boierilor și comercianților din Iași, se blamează instigațiile unora dintre boieri:”... ne simțim datori să exprimăm regretele noastre pentru unele instigații care au avut loc, sub pretextul dragostei de patrie, și care au umbrit gloria și reputația țării. Unele persoane, mânate de interese particulare, s-au dedat la manifestări împotriva liniștii publice, dând naștere la discuții inutile. Acționând împotriva clauzelor principale ale Regulamentului, aceștia au îndrăznit să se declare ca
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
de activitate se face cu mare înțelepciune’. Erau apreciate activitatea comercială și înfrumusețarea orașului, precum și „îmbunătățirea rețelei pentru adunarea apei în oraș” . De asemenea, boierii subliniau eforturile depuse de domnul Moldovei în ceea ce privește răspândirea culturii, prin înființarea de școli, pentru ca „fiii patriei să aibă o educație aleasă’. în privința activității îndreptate în direcția organizării învățământului, și Gheorghe Asachi a făcut, în mai multe rânduri, o paralelă între Mihail Sturdza și Vasile Lupu. Apelul la argumente de ordin istoric era admis de autorități până la
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
martie 848. Rusia țaristă, care contribuise la slăbirea suzeranității otomane, era considerată acum cel mai înverșunat adversar al autonomiei românești. Se preciza faptul că ascensiunea în consolidarea politică a Principatelor este rezultatul unei dezvoltări interne: „Orbilor, nu străinii regenerară aceste patrii. Știți voi cine le dete îndărăt principii naționali și instituții pe atâta pe cât le au? Tudor Vladimirescu este acel nume glorios, care cu armele în mână a alungat abuzurile și a înduplecat pe Poartă a pune în lucrare juruelile pe
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
care cu armele în mână a alungat abuzurile și a înduplecat pe Poartă a pune în lucrare juruelile pe care ei demințesc de atâtea ori”. Se aminteau proclamațiile lui Tudor Vladimirescu, în care se văd „bărbăția, vitejia și iubirea de patrie”. Regenerarea unui popor se produce cu adevărat atunci când „vine din chiar sânul său, prin ai săi, iar nu din mână străină, fie aceea oricare, pururi egoistică, interesată, subjugătoare” . Este clară referirea la protectoratul rusesc. Sunt evidențiate „urmările mângâioase” pe care
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
Câmpineanu”. în contextul înființării Societății pentru învățătura poporului român, la 3/5 aprilie 839, Nicolae Crețulescu relata fraților Radu și Al. C. Golescu despre legăturile intense stabilite între tineretul moldo-muntean de la Paris, care era gata ..a împlini dorințele pentru binele patriei” . Societatea pentru învățătura poporului român a fost prima societate culturală care depășea limitele teritoriale ale unei singure provincii românești. Legăturile dintre studenții munteni și cei moldoveni aflați la Paris au devenit mai strânse după sosirea lui Ion Câmpineanu la Paris
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
a prefațat revoluția din 848, cunoscută sub numele de „Conjurația confederativă”. Această mișcare a fost considerată o continuare a acțiunii cărvunărești. Conjurația „s-a sistisit din toate stările: adică boieri, neguțitori, trepte, lăcuitori...”. în luptă intrau și boierii pentru „binele patriei”, împotriva politicii lui Mihail Sturdza și împotriva protectoratului rusesc. Astfel, o cauză a nemulțumirilor era „ocârmuirea locală, cari pentru lacome și particulare interese, nebăgând în samă noul Așezământ și pravilele, au îmbrățoșat sistemă tirană, din care se naște: nedreptatea, vroința
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
cu mișcarea națională, în momentul în care a fost descoperită „conjurația confederativă”. Semnatarii programului conjurației consemnează că, încă din timpul administrației ruse, „s¬au îndemnat a gândi la mijloacele care ar putea preface sau măcar astâmpăra nenorocirea supt care zace patria” . In perioada aplicării Regulamentului, „o samă au început a simți ticăloasa poziție a Moldovei și am început a sfătui și a deștepta duhurile moldovenilor; am sporit numărul binecugetătorilor patrioți sistisind conjurație pentru a putea ajunge la țăl, a vedea în
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
științific literar” (842). După un timp, a apărut „Propășirea” (844), care avea preocupări și mai profunde pentru istorie. Prin conținutul său, își propunea „a deștepta un interes mai viu pentru știință și nație 7', urmând să includă „priviri asupra analelor patriei, biografia celor mai însemnați români, deci nu numai a principilor - înfățișarea întâmplărilor celor mai slăvite, obiceiurile, prejudețele, ceremoniile, instituțiile vechilor noștri strămoși”. De la primul număr, revista a fost silită să renunțe la titlul „Propășirea”. Comitetul de redacție compus din Ion
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]