9,487 matches
-
Când fata împlinește 17 ani, se duce la o petrecere în vecini, unde o pețește feciorul unui zmeu; "fata moare." [Bârlea, I]. Tot despre încălcarea unei interdicții este vorba și în basmul Frumoasa din Pădurea adormită [Charles Perrault]. La botezul prințesei, părinții fetei au uitat să invite o zână bătrână, care-i prezice prințesei că-și va înțepa mâna într-un fus și va muri. Blestemul a fost îndulcit de o zână bună, care-i menește că nu va muri, doar
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
o pețește feciorul unui zmeu; "fata moare." [Bârlea, I]. Tot despre încălcarea unei interdicții este vorba și în basmul Frumoasa din Pădurea adormită [Charles Perrault]. La botezul prințesei, părinții fetei au uitat să invite o zână bătrână, care-i prezice prințesei că-și va înțepa mâna într-un fus și va muri. Blestemul a fost îndulcit de o zână bună, care-i menește că nu va muri, doar va dormi un somn greu de o sută de ani, din care o
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
rac mare o conduce la un palat minunat, cele șase zâne din palat îi dăruiesc câte o floare din pietre prețioase (un trandafir, o lalea, o anemonă, o căldărușă, o garoafă și o rodie) și anunță că va naște o prințesă, numită "Mult Dorita". O zână îi dăruiește cumințenia și cinstea, alta, istețimea, a treia, o frumusețe neobișnuită, a patra, o soartă fericită, a cincea îi urează să fie sănătoasă, iar ultima, să izbândească în tot ceea ce își va pune în
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
o soartă fericită, a cincea îi urează să fie sănătoasă, iar ultima, să izbândească în tot ceea ce își va pune în gând. Zâna Isvorului, care-i apăruse împărătesei sub forma unui rac, supărată pentru că n-a fost invitată, îi prezice prințesei: "dacă Mult Dorita va vedea lumina zilei înainte de a împlini cincisprezece ani, acest lucru o va costa, poate, viața." Pentru a zădărnici ursirea nefastă, celelalte zâne au înălțat un palat fără ferestre și uși, cu o intrare subterană. Portretul prințesei
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
prințesei: "dacă Mult Dorita va vedea lumina zilei înainte de a împlini cincisprezece ani, acest lucru o va costa, poate, viața." Pentru a zădărnici ursirea nefastă, celelalte zâne au înălțat un palat fără ferestre și uși, cu o intrare subterană. Portretul prințesei a ajuns la cele mai vestite curți. Un prinț a-ndrăgit atât de mult chipul prințesei, încât nu s-a mai putut despărți de el. A trimis un sol cu portretul său vorbitor ca s-o pețească. "Dacă sorții ți l-
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
o va costa, poate, viața." Pentru a zădărnici ursirea nefastă, celelalte zâne au înălțat un palat fără ferestre și uși, cu o intrare subterană. Portretul prințesei a ajuns la cele mai vestite curți. Un prinț a-ndrăgit atât de mult chipul prințesei, încât nu s-a mai putut despărți de el. A trimis un sol cu portretul său vorbitor ca s-o pețească. "Dacă sorții ți l-ar hărăzi, nu crezi că ai fi fericită?" Prințul Războinic se îmbolnăvește în așteptarea Mult
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
nu s-a mai putut despărți de el. A trimis un sol cu portretul său vorbitor ca s-o pețească. "Dacă sorții ți l-ar hărăzi, nu crezi că ai fi fericită?" Prințul Războinic se îmbolnăvește în așteptarea Mult Doritei; prințesa călătorește spre ținutul prințului într-un rădvan acoperit, în așa fel încât să nu poată vedea lumina zilei. Doamna de companie străpunge cu un cuțit peretele caleștii, iar prințesa, transformată într-o căprioară albă, fuge în pădure. Doamna de companie
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ai fi fericită?" Prințul Războinic se îmbolnăvește în așteptarea Mult Doritei; prințesa călătorește spre ținutul prințului într-un rădvan acoperit, în așa fel încât să nu poată vedea lumina zilei. Doamna de companie străpunge cu un cuțit peretele caleștii, iar prințesa, transformată într-o căprioară albă, fuge în pădure. Doamna de companie îi ia locul prințesei. Căprioara se transformă noaptea în prințesă; Prințul Războinic se oprește lângă un măr, mănâncă un fruct și cade într-un somn adânc. Căprioara se apropie
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
prințului într-un rădvan acoperit, în așa fel încât să nu poată vedea lumina zilei. Doamna de companie străpunge cu un cuțit peretele caleștii, iar prințesa, transformată într-o căprioară albă, fuge în pădure. Doamna de companie îi ia locul prințesei. Căprioara se transformă noaptea în prințesă; Prințul Războinic se oprește lângă un măr, mănâncă un fruct și cade într-un somn adânc. Căprioara se apropie de prințul adormit; el se trezește, o mângâie și o ia cu el. În momentul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
așa fel încât să nu poată vedea lumina zilei. Doamna de companie străpunge cu un cuțit peretele caleștii, iar prințesa, transformată într-o căprioară albă, fuge în pădure. Doamna de companie îi ia locul prințesei. Căprioara se transformă noaptea în prințesă; Prințul Războinic se oprește lângă un măr, mănâncă un fruct și cade într-un somn adânc. Căprioara se apropie de prințul adormit; el se trezește, o mângâie și o ia cu el. În momentul când prințesa își deplângea soarta rea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
se transformă noaptea în prințesă; Prințul Războinic se oprește lângă un măr, mănâncă un fruct și cade într-un somn adânc. Căprioara se apropie de prințul adormit; el se trezește, o mângâie și o ia cu el. În momentul când prințesa își deplângea soarta rea, prințul și credinciosul său o aud, iar șiretlicul plănuit de Spin Lung împreună cu mama sa iese la iveală. În toate aceste narațiuni, ursitoarele (dar și îngerii) capătă identitatea unor voci ale destinului, pentru că ele prezic ceea ce
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
neînsuflețite ale nou-născuților uciși. Eroul înfăptuiește apoi o serie de fapte Vitejești: salvează o fecioară neprihănită din ghearele balaurului, o alta de la un uriaș puternic supus lui Mahomet, smulge sabia. minunată vrăjită din grădina fermecată a lui Osmadine. Împreună cu Sâbia, prințesa pe care o salvase de regele negru al Marocului, merge în Grecia, unde participă la un turnir, unde se întâlnesc ceilalți șase apărători ai creștinătății. Sfântul Gheorghe a domnit nemijlocit în Persia, iar ceilalți șase cavaleri ai creștinătății au guvernat
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
zile s-o port, de nu m-ai prinde la cumnata mare și la cea mijlocie nu mă mai vezi." Fata cea frumoasă de la bal devine din nou broască și flăcăul reușește "să-și prindă" nevasta la cumnata cea mare. Prințesa Roasca-Broasca, o poveste rusească prezintă aceeași situație. Părintele, care-și îndeamnă fiii să tragă cu arcul și să meargă în pețit "unde îi va cădea săgeata", are surpriza ca cea mai mică dintre nurori să fie extrasă dintr-o baltă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
fi zis și el. Împăratul îi pune pe amândoi într-o cameră; ciobanul ce ronțăie flori cele, îi răspunde celuilalt că-și ronțăie nasul, așa că boierul, făcând la fel, se prezintă desfigurat în fața împăratului și iese din competiție. În basmul Prințesa și porcarul [Schott], o fată de împărat vrea să se mărite doar cu acela care e în stare să se ascundă de trei ori atât de bine, încât ea să nu-l poată descoperi cu oglinda ei fermecată: cel care
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
porcarul. Forțele naturii îi sunt apropiate, un vultur îl ascunde în nori în prima zi, a doua zi un pește în adâncul mării. A treia oară un duh al pădurii îl preface într-un trandafir și-l fixează în spatele coroanei prințesei, care nu-l poate vedea, și astfel porcarul câștigă. În aceeași colecție (basmul Dracul din canea), o fată de împărat vrea să-l ia de bărbat doar pe acela care e în stare să reziste la joc mai mult decât
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
să te grăbești să-i dai fii care să-ți urmeze la tron. Dar vreau să-ți cer acum, în numele iubiri pe care-ai avut-o pentru mine, să nu te supui dorințelor neamurilor tale decât atunci când vei găsi o prințesă mai bună și mai frumoasă decât mine". Regele descoperă că fiica își depășește mama. "Tinerețea și prospețimea obrazului ei înflăcărară inima regelui atât de tare, încât acesta nu mai putu să se stăpânească și, într-o bună zi, îi spuse
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
vrăjiți de claritatea și frumusețea discursului, aveau impresia că „participă, alături de iluștri creatori, la marile descoperiri și progrese matematice” (Florica T. Câmpan). 21. Anna de Noailles (1876, Paris - 1933, Paris) A fost prima femeie comandor al Legiunii de Onoare. Născută prințesa Brâncoveanu, a fost o scriitoare și o poetă franceză de origine română. Vedetă a saloanelor mondene din Paris la începutul secolului al XX-lea, Anna de Noailles s-a născut în familia Brâncoveanu, dintr-o mamă grecoaică, Raluca Musuruș, și
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
Chirițele, postfața edit., București, 1978; Romulus Cioflec, Vârtejul, pref. edit, Cluj-Napoca, 1979, Pe urmele destinului, pref. edit., Cluj-Napoca, 1985, Boierul, introd. Perpessicius, Cluj-Napoca, 1988; Mihail Sadoveanu, Nopțile de Sânziene, pref. edit., București, 1980; Jean Bart, Jurnal de bord. Datorii uitate. Prințesa Bibița. În Deltă. Schițe marine din lumea porturilor, postfața edit., București, 1981; Octavian Goga, Teatru, postfața edit., București, 1984; Pavel Dan, Schițe și nuvele, pref. edit., București, 1985; A. E. Baconsky, Fluxul memoriei, pref. edit., București, 1987. Repere bibliografice: Mircea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285854_a_287183]
-
LAITMOTIV. Un motiv n-ar trebui să se confunde cu o TEMĂ, care constituie o unitate mai abstractă și mai generală din punct de vedere semantic, manifestată sau reconstruită de un set de motive: dacă ochelarii sînt un motiv în Prințesa Brambilla, vederea e o temă în aceeași lucrare. Motivul ar trebui deosebit și de TOPOS, care este un complex specific de motive ce apare frecvent în texte (literare): nebunul înțelept, copilul bătrîncios, locus amoenus etc.. 2. O unitate narativă, minimală
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ambiției sau a cruzimii altora. Verbul «a vâna» are și o semnificație de renunțare la gândurile negre, de eliberare a energiilor negative și a emoțiilor înăbușite. Castel, palat În vis, ca și în basme, în castel se află comoara sau prințesa, simbol al sufletului ori al adevărului. A ajunge la castel înseamnă să asimilezi cunoaștere și înțelepciune. De asemenea, semnifică și dobândirea puterii, deoarece castelul este reședința regelui. Este vorba, în general, de o viziune pozitivă și liniștitoare asupra evoluției și
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
faisait une autre grace à un scandale. On en faisait une troisième hélas! avec du mauvais goût" [Juin, p.6]. Vom prelungi această listă adăugând că prestigiul Parizienelor poate avea legătură cu intimitatea persoanelor regale (cum ar fi cea a prințesei în cazul lui Michèle de Burne sau a imperatorului în cazul doamnei de Jeumont)55, cu citarea lor în revistele de modă că subiecte de cronică mondenă: "Să femme, la jolie Mme Dambreuse, que citaient leș journaux de modes" [Flaubert
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
unei societăți, creând serii de personaje, înrudite în primul rând prin apartenența la acelasi mediu social: există în La Comédie humaine seria duceselor și marchizelor Diane de Maufrigneuse, Antoinette de Langeais, Léontine de Sérizy, marchiza d'Espard, contesa de Restaud, prințesa de Blamont-Cahuvry, baronesa de Nucingen, vicontesa de Beauséant ș.a. Femeia plictisita de viață casnica și care caută refugiu într-o altă dragoste, formează un registru important în La Comédie humaine. Eugène de Rastignac, care începe să cunoască față adevărată a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
este tot ce a rămas după recepția în cinstea acestui eveniment: "Leș dames patronnesses avaient recueilli plus de trois mille francs. Îl resta, tous frais payés, deux cent vingt francs pour leș orphelins du sixième arrondissement" [Maupassant, Bel-Ami, p.207]. Prințesa Oriviedo este singura figură de excepție în această filiație, implicându-se cu toată sinceritatea în slujba celor săraci, asemănându-se cu un contabil, o bursă, o bancă în care ei și-au investit milioanele. Ea desfășoară o filosofie filantropica activă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
asemănându-se cu un contabil, o bursă, o bancă în care ei și-au investit milioanele. Ea desfășoară o filosofie filantropica activă. Visul și perseverența să iau amploarea activității unei instituții moderne cu fondare de creșe, orfelinate, spitaluri, aziluri 276. Prințesa Oriviedo refuză chiar să se căsătorească cu Saccard, de sfaturile căruia are nevoie în gestionarea afacerilor, pentru a nu fi împiedicată să facă filantropie: "Puis, ayant remis să réponse au lendemain, elle finit par refuser: sans doute elle avait réfléchi
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
remis să réponse au lendemain, elle finit par refuser: sans doute elle avait réfléchi qu'elle ne serait plus seule maîtresse de șes aumônes, et elle entendait en disposer en souveraine absolue, même follement" [Zola, L'Argent, p.55]. Figură prințesei Oriviedo rămâne unică și neînțeleasa, dar întredeschide o dimensiune nouă a parizienei, capabilă de generozitate. Constatăm că Pariziana găsește în "mondenitate" sensul vieții. Pentru ea, rutină socială nu este un ritual plictisitor, deoarece știe să-i adauge elemente inedite și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]