10,102 matches
-
pe-)trecute într-un spațiu poetic plin de însemnele unei temporalități tiranice. Dialectica unei nostalgii mai vechi a autorului produce acum reprezentări articulate pe schema revelației obscure, de cele mai multe ori escatologice. E un fel de a spune că palimpsestul poetic reface, trudit, aceeași obsesie fecundă: geneza alterată, convertită uneori pe loc în apocalipsă. Referentul este, și aici, mai degrabă livresc decât biografic: textul prelucrează nu atât senzații proprii, cât resurse livrești dintre cele mai diverse, de la Noul și Vechiul Testament la cărțile
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
poetul însuși. Investitura lui este, și în Faldurile nopții, cea consacrată de tradiția marii poezii europene: posesor al științei de a descifra sensurile ascunse ale verbului cosmocrator, reprezentant al umanității ales să participe la marile revelații și apoi să le refacă pe cale po(i)etică etc. Liniile de portret ale actantului liric predilect sunt trasate cel mai bine în finalul poemului Demonul om: " Poetul scria un poem în umbra/ mai deasă decât norul de noapte,/ deasupra paginii albe/ aștepta cu mâna
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
dincolo/ de iubire" (poem din O liniște... Cuvinte). Adesea, însă, rama adesea melancolică a poemului de dragoste sau cunoaștere este voit ruptă, pentru a include în el stridențe sociopolitice sau reflecții cotidiene cu totul epurate de metaforism. Armonia suav erotică, refăcută pe cale anamnetică sau onirică, nostalgia acelui illo tempore în care cuplul devenea ori, și mai bine, era una, trăind într-un climat de fericire perpetuă, nu pot fi întreținute prea mult. Mutația de semn/ percepție a evaziunii erotice are loc
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ori confratele cu dublă vocație "Doboș, doboșian vasilisc". Pe de altă parte, prin toată această sarabandă amețitoare de note de lectură critică, glose la propriile studii de istoria artei și ficțiuni ale biografiilor celebre, Mocanorfozele I și II reușesc să refacă, pe un model textual ce datorează foarte mult tiparului mai vechilor heroica species, și epopeea creșterii și descreșterii omului, "o ființă vie printre atâtea altele", marcată însă de instinctul creației, care îl delimitează "de plantă,/ animal, Dumnezeu și/ Arhitect". Reperul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
dintre congeneri, scriitorul este cât se poate de convins de legitimitatea poeziei de a exista și, mai mult, de a-și recâștiga prestigiul pe care i-l conferă funcțiile ei esențiale. Și pentru el, poezia rămâne singura cale de a reface un sine destrămat de pierderea credinței în sine și în zei ("Sunt doar înluminare fără miez și fără înveliș, fără durere și fără patimă, fără hotar, fără altare, fără amintiri și fără speranță. Mă dor urmele cuielor din palmele crucificate
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
De aici, senzația inițială că personajul (când lugubru, când luminos) este dramatic scindat, că morbul dublei sale naturi îl infestează, cu o lentoare otrăvită. Dar în ultima secțiune a cărții, instanța auctorială își devoalează, finalmente, miza portretistică, cea de a reface traseul existențial al Poetului însuși, cel în sufletul căruia moare lumina, într-o sisifică tentativă de reiterare a splendidei istorii a prințului ce își caută nemurirea: "moare lumina/ în sufletul călăului:/ Buona Pasqua!// n-am scris nici în noaptea asta
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
André Malraux 25, oșteanul a cărui măreție misterioasă nu ține de faptul că a fost ofițer sau om politic, ci de un lucru esențial, acela de "a fi purtat Franța în el însuși, fiind un fel de profet"... El a refăcut Franța pornind de la o Credință", precizează Malraux care, în mod firesc, îl definește drept "conducătorul unui ordin religios", vede în el succesorul și continuatorul sfîntului Bernard, al "predicatorilor din Cruciade, al fondatorilor de ordine". Destinul Generalului se identifică cu acela
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Grație Salvatorului și prin el, unii oameni împărtășesc aceleași emoții, aceeași fervoare, aceeași speranță. Sînt, de asemenea, aceleași apeluri, aceleași cuvinte de ordine, aceleași referințe și aceleași certitudini. În jurul său, prin supunere, devoțiune sau entuziasm se restructurează viața colectivă, sînt refăcute fidelitățile, este restabilită comunicarea afectivă, se consolidează o nouă rețea socială. Agent al "socializării sufletelor" este formula lui Maurice Barrès și, pînă la urmă, la ea trebuie să revenim. Funcție de restructurare psihică și, în același timp, funcție de reinserție socială, aceasta
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
inversă de la angoasa personală la conturarea unei viziuni coerente a destinului colectiv? Pare a fi dificil să garantăm că rigoarea răspunsurilor ce se dau în general este exact pe măsura complexității problemei. Pentru că, din nou, efortul interpretării psihologice trebuie să refacă și să completeze încercarea unei explicații sociologice, lămurirea lucrurilor rămîne totuși decisivă. Decisivă și în măsura în care această lămurire vine încă o dată să evidențieze fluiditatea, ambiguitatea esențială a oricărei mitologii a Vîrstei de aur, călătorie neîntreruptă dinspre trecut spre prezent, de la constatarea
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
de mult timp și că trecutul ei lăsase amintiri deosebite..." De asemenea, Albert Malet prezintă astfel elevilor din clasele secundare ceea ce au făcut primii Capucini: "La venirea lor, Franța era fărîmițată în state independente, fiecare avea guvernul său. Regii au refăcut unitatea politică a Franței ocupînd unul după altul marile fiefuri"77. Remanenta terminologică este cu atît mai curioasă cu cît atît unii, cît și ceilalți sînt mereu nehotărîți în ceea ce privește ipoteza nașterii cu adevărat a națiunii franceze. Pentru ultimii carolingieni se
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
este cu atît mai curioasă cu cît atît unii, cît și ceilalți sînt mereu nehotărîți în ceea ce privește ipoteza nașterii cu adevărat a națiunii franceze. Pentru ultimii carolingieni se pune problema de "a nu lăsa" Franța să piară, pentru Capețieni de "a reface" unitatea politică a țării. Întotdeauna, începînd cu vremurile istorice îndepărtate, s-a considerat că obiectivul artizanilor unității a constat, de fapt, în a face ca o Franța potențială să ocupe locul care i-a fost hărăzit de la început pe harta
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
evenimentelor se supune unei ordini imanente. Într-un univers social care a explodat, necunoscutul amenințător poate fi din nou ținut sub control și stăpînit. Pe ruinele unor credințe moarte se construiesc certitudini noi. În inimi, în conștiințe, echilibrul rupt se reface. Furnizînd date noi pentru înțelegere și acceptare, imaginarul mitic permite celui care i se consacră să ancoreze într-un prezent recucerit, să se refacă într-o lume care și-a recîștigat coerența, redevenită, într-adevăr, pe deplin "lizibilă". Dincolo de ceea ce
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Pe ruinele unor credințe moarte se construiesc certitudini noi. În inimi, în conștiințe, echilibrul rupt se reface. Furnizînd date noi pentru înțelegere și acceptare, imaginarul mitic permite celui care i se consacră să ancoreze într-un prezent recucerit, să se refacă într-o lume care și-a recîștigat coerența, redevenită, într-adevăr, pe deplin "lizibilă". Dincolo de ceea ce explică, nu trebuie să uităm că mitul are și o capacitate mobilizatoare. Funcției de restructurare mentală a imaginarului politic îi corespunde deci funcția de
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
de date - utilizator special, cu rol ho tărâtor în funcționarea optimă a întregului sistem. • funcția de administrare - administratorul este cel care realizează schema conceptuală a bazei de date, iar în perioada de exploatare a BD autorizează accesul la da te, reface baza în caz de incident. • funcția de protecție a bazei de date - ansamblul de măsuri necesare pentru asigurarea integrității (se mantică, acces concurent, salvare/restaurare) și secu rității datelor (autorizare acces, utilizare viziuni, crip tare). •2. Etapele de realizare a
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
că mulțumirea eroului nu mai e aceeași, loturile, în parte refăcute, nu îi mai dau siguranța dinainte. Rolul lui de stăpân absolut în familie îi fusese retras, feciorii plecați la București nu se mai întorc, iar când tatăl, decis să refacă unitatea pierdută a familiei, îi cheamă cu o nefirească duioșie, refuzul lor ia forme neașteptate. Moromete încearcă, atunci, să-și recâștige fiul ce îi mai rămăsese (Niculae), și el nedreptățit. Față de actualul activist de partid, bătrânul țăran avea conștiința încărcată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Constrâns de „fonciere”, de cotele împovărătoare, Moromete îi solicită, acum, bani, speriat că într-o zi și aceștia îi vor fi refuzați. Este evident că autoritatea lui nu mai are asupra cui se exercita, și în iluzia că mai poate reface ceva, că mai poate trăi ocolit de evenimente, stă măreția tragică a acestui bătrân țăran idealist. Nici un copil nu îl mai ascultă și observațiile lui spirituale se întorc împotriva sa. Ilinca îi răspunde: „vorbim duminică”, adică altă dată, când n-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Există un capitol în Intrusul în care protagonistul încearcă să-și explice această tristă înlănțuire pe deasupra voinței și înțelegerii oamenilor. E un fel de parabolă a posibilităților de existență. Ca un nou Candide (un Candide al epocii industriale), Călin Surupăceanu reface în fantezie istoria societății omenești și în această utopică derulare vrea să afle care este cea mai bună dintre existențe și în ce chip trebuie să trăiască omul pentru ca fratele să nu își omoare fratele, pentru ca ura și violența să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
e cel care schimbă registrul poetic. Cântecele „de mântuire” sunt mai degrabă tradiționaliste și nostalgice decât optzeciste. „Mântuirea” o caută acum poetul nu în mitic, ci în explorarea amintirii, a imaginii satului natal, Lăicăi. Mama și tata „coborând din tablouri” refac, dramatic, Olimpul personal, singurul far cu adevărat călăuzitor în viața omului prins în „melodrama realului”. SCRIERI: Viața în tablouri, București, 1984; Garsoniera 49, Iași, 1985; Coborârea din tablouri, Bacău, 1993; Ansamblul de manevre, Bacău, 1993; Ulise al orașului, Bacău, 1994
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287657_a_288986]
-
au în comun același obiectiv, și anume cunoașterea enciclopedică, așa cum stau mărturie afirmațiile lui Hetzel și confidențele lui Flaubert: Scopul său este într-adevăr cel de a rezuma toate cunoștințele geografice, geologice, fizice, astronomice dobîndite de știința modernă, și să refacă, într-o formă atrăgătoare, proprie lui, istoria universului [...]. Prefață la primul tom din Opere complete de J. Verne Voi începe o carte care îmi va lua mulți ani [...]. Este povestea a doi oameni care copiază un fel de enciclopedie critică
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ne amintim că pentru Hetzel, în prefața primului volum al ediției de opere complete ale lui J. Verne, contractul este clar: Scopul său este, într-adevăr, să rezume toate informațiile geografice, geologice, fizice, astronomice, culese de știința modernă, și să refacă, într-o formă atrăgătoare, proprie lui, istoria universului [...]. Nu există, printre producțiile contemporane, nici o operă care să răspundă mai bine nevoii generale ce împinge societatea modernă să cunoască în sfîrșit minunile acestui univers în care freamătă destine. Spre deosebire de această euforică
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în relație: singura diferență: într-un caz, sinecdoca apare în context metonimic (Pd. SIT), iar în altul, în context analogic (Pd. ASM). În primul caz, nu este necesară nici o interpretare (funcția referențială este suficientă), pe cînd în celălalt caz trebuie refăcut lanțul (două) operațiilor de asimilare și a enunțurilor de reformulare (saturate de evaluări). Dacă ultima frază este subordonată schemelor cele mai simple de predicație descriptivă: "Șapca era nou-nouță; îi lucea cozorocul", este cu siguranță într-un contrast absolut cu P3
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
schemei finale: cazul [6]): (57) Trandafiri din napi (...) Curățați napii de frunze și de coajă. Se vor tăia pe margini cu un cuțit fin primele petale de trandafiri. Pe linia acestor crestături tăiați și scoateți o parte din pulpa legumei. Refaceți petalele trandafirului crestînd adînc miezul legumei. Odată scoasă partea din mijloc ați format astfel trandafirul. Bocuse, Menus pour la table familiale În exemplul (57), structura secvențială este omogenă: este de tip injonctiv-instrucțional. Aceasta se traduce prin uzajul dominant la imperativ
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
B18 + B6 + B12 → C2. Observația 3: În toate cazurile, determinarea alegerii se face în funcție de ceea ce scriptorii își imaginează față de situația anterioară (relația din cuplu și statutul celor doi actori) și anticipează o urmare posibilă a acțiunii. Observația 4: Pentru a reface textul, scriptorul trebuie să recurgă la cîteva manipulări lingvistice de suprafață pentru a omogeniza extrasele (Exemplu: timpurile verbale). EXERCIȚIUL B.5. O clasă de-a III-a, după ce a făcut o excursie la Paris, trebuie să scrie un jurnal de
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
nuvelă este Ploaie curată, având ca motiv central dragostea; izbutită este și Lacătul apei, un „scurt roman”, unde personajul principal, Petre Găitan, un om dârz, puternic, dependent iremediabil de glia sa, pare un amestec de Ion și Ilie Moromete. Povestirile refac un peisaj familiar, idilic, pitoresc, dar uneori violent, dur, și conturează psihologii aparte, vizibilă fiind predispoziția autorului spre istorioare cu tâlc. Moarte măruntă (1997) este romanul dorului de casă pe care îl trăiește un personaj donquijotesc, Adam Ficioru. Înglobând într-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287918_a_289247]
-
al cărui fiu, Bogdan al III-lea, e amintit laconic drept succesor la scaunul Moldovei. Comentatorul inițial și totodată traducător în românește al cronicii a fost slavistul Ioan Bogdan, pus în contact cu sbornicul rusesc prin intermediul celor două ediții ce refac, la Petersburg (în 1793-1794 și, respectiv, 1857), colecția de povestiri istorice strânse cândva spre uzul „pravoslavnicilor” cneji. Antologia, cu vădită aplecare spre mitul întemeietor, rodoslovii și genealogii, rezerva un capitol cronicii Moldovei, probabil nu întâmplător anticipată, în versiunea consemnată astfel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286527_a_287856]