10,187 matches
-
de Externe sovietic, n.n.] a răspuns, introducând doctrina Sinatra (oare spontan?): «Sinatra avea un cântec: I did it my way... tot așa, fiecare țară hotărăște în felul ei calea pe care o va urma.»”. Istorioara, povestită de Ralf Dahrendorf în Reflecții asupra revoluției din Europa, are tâlc: în sfârșit, URSS exprima clar faptul că nu mai insista asupra monopolului partidului comunist din țările est-europene și nu avea să intervină pentru a înăbuși mișcările de opoziție din aceste țări. în acest context
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
secret din august care țintea numai Basarabia, alături de revendicări și mai îndrăznețe: Finlanda, pentru care URSS avea să înceapă imediat războiul, dar și Bulgaria, ba chiar Suedia! Pe de altă parte, găsim în cartea doamnei Brătianu încă un prilej de reflecție: în 1942 Roosevelt propunea împărțirea Iugoslaviei în cel puțin trei state independente - Croația, Slovenia și Serbia! Cel mai interesant e însă un pasaj din memoriile lui Cordell Hull, publicate în 1948 și, pare-se, nefolosite de istoricii români. Fostul secretar
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
prima oară când publicul află dintr-o sursă credibilă că, în condițiile în care majoritatea istoricilor nu prea sunt atrași de exercițiul scrisului (p. 39), „clarificările critice din interiorul disciplinei istorice au întârziat” nepermis de mult (p. 38). Lipsește o reflecție teoretică sistematică (p. 40) care favorizează arhaismul conceptual și metodologic (p. 44). Nu este de mirare că istoria se află într-o „izolare cvasi-deplină față de celelalte discipline socio-umane” (p. 42), iar „istoricul nu este îndeobște obișnuit și pregătit să facă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
sesizează un fapt contradictoriu: acela că școala ideală ar trebui modernizată înaintea societății, care, totuși, o condiționează. în același timp, școala trebuie să producă integrarea profesională, deci adaptarea tinerilor absolvenți la societatea dată, generând totuși schimbarea, modernizarea. Acest deficit de reflecție contribuie în bună măsură și la schițarea sumară a soluțiilor propuse, făcând ca importanța demersului să se limiteze la nivelul diagnozei anunțate. Studiul are, de altfel, meritul de a fi, probabil, cel mai consistent și mai categoric de acest gen
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
New York, 1967, pp. 103-127, și istoria liberalismului scrisă de F.A. Hayek `n cartea sa New Studies in Philosophy, Politics, Economics and the History of Ideas, University of Chicago Press, Chicago, 1978, pp. 119-151, mai ales pp. 119-121. Pentru c`teva reflecții asupra situației românești, vezi Cristian Preda, Tranziție, liberalism și națiune, Editura Nemira, București, 2001. Adam Smith, Avuția națiunilor. Cercetare asupra naturii și cauzelor ei, Editura Academiei, București, 1962, vol. I, p. 305. O lucrare deschizătoare de drumuri (deosebit de folositoare pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
revendicare - valori de strictă aderare la standardele profesionale, de exemplu, sau valori ale patriotismului, ca prioritar față de criteriile pur estetice” (p. 85). R.G. Collingwood, The Idea of History, Oxford University Press, Oxford, 1994, p. 1 („Filozofia este un act de reflecție. Niciodată g`ndirea filozofică nu reflectează pur și simplu asupra unui obiect, ci ea, `ntotdeauna, medit`nd asupra oricărui obiect, reflectează asupra propriei sale maniere de a reflecta asupra acelui obiect. Astfel, filozofia poate fi numită g`ndire de gradul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
reflectează asupra propriei sale maniere de a reflecta asupra acelui obiect. Astfel, filozofia poate fi numită g`ndire de gradul al doilea, g`ndire despre g`ndire”). `ncadrez această perioadă `ntre aceste repere cronologice pentru a arăta că o minimă reflecție liberă de constr`ngerile ideologice ale ceaușismului cultural nu a fost posibilă, mai ales `n `ntunecatul deceniu al nouălea. Prin urmare, prăbușirea dictaturii lui Nicolae Ceaușescu a `nsemnat, cel puțin din punctul de vedere al specialistului preocupat cu introspecția privind
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
pentru carențele lor conceptuale și pentru imprecizia terminologică `n „`nțelegerea” anumitor subiecte din istoria socială a României, nu se poate vorbi despre un demers reflexiv general, independent și protejat de abuzurile aparatului. Pe de altă parte, persistența sensurilor date de reflecția privind istoria practicată `nainte de 1989 de activiștii politic-culturali `n bagajul teoretic al multor istorici se explică prin lipsa voinței de a-și revizui aparatul teoretic și conceptual - măcar, prin (re)lectura teoriilor vehiculate -, prin fixarea clișeelor `n ceea ce se
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
îi împrumută trăsături; hermeneutica este obligată la conștientizarea faptului că experiența lumii înseamnă împrumutarea trăsăturilor eului obiectului sau celuilalt. Hermeneutica trebuie deci să fie autocritică, trebuie să-și cunoască mereu limitele și orizonturile înțelegerii, căci altfel cade în păcatul iluziei. Reflecția hermeneuticii operează astfel o autocritică a conștiinței care transpune toate abstracțiile ei, chiar și cunoștințele științifice în experiența umană referitoare la lume ca întreg. Filosofia e o astfel de prelucrare hermeneutică ce topește totalitățile structurale elaborate de 79 analiza semantică
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
obiect, științele spiritului se ocupă cu studierea trăirilor unor stări sufletești, care s-au exprimat în manifestări de viață și pot fi astfel înțelese. Formula hermeneuticii istorice are la baza tripleta: trăire, expresie, înțelegere. Viața e o experiență imediată, anterioară reflecției și gîndirii: "accesul la lume este dat numai pornind de la viață"; "nu ajungem la nici un sens în viață pornind de la lume". Dar viața este istorie, iar istoria e vie: "sensul și semnificația se nasc abia în om și în istoria
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Cum poate fi optimizată comunicarea? Sunt numai câteva dintre multiplele întrebări care ne frământă și la care sperăm că am și reușit să conturăm răspunsuri flexibile și adaptate erei comunicaționale în care trăim. La acestea se adaugă o serie de reflecții destinate să alcătuiască un continuum de la ineficiența comunicării spre eficiență. De multe ori, când suntem într-o situație de comunicare, ne aflăm în postura mai mult sau mai puțin inconfortabilă din cauza unor blocaje care ne împiedică să comunicăm eficient. Conceptul
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
realului, prin intervenția creatoare a imaginației. 1.2. Formularea subiectului este o operație fundamentală care indică liniile directoare ale tratării lui. În contextul activităților școlare, formularea subiectului trebuie să fie cât se poate de simplă, încât să solicite observații și reflecții pătrunzătoare, de finețe, în analiza și prezentarea faptelor, evenimentelor . Trebuie evitate formulările prea generale, formulările șocante, știind că nu originalitatea cu orice preț în formulare face subiectul interesant și atractiv, ci natura sa, implicațiile lui existențiale. 1.3. Analiza subiectului
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
pe un continuum de la experimentare activă la observație reflexivă: Elevii de tip I - inovativii sunt în mod fundamental brainstormeri cu nevoia de a deveni personal implicați în desfășurarea orei; ei percep informația într o manieră concretă și o procesează prin reflecție; au nevoie de temeiuri pentru a învăța, temeiuri care să facă legătura între noile informații și experiența personală și să stabilească utilitatea informației în practică; întrebarea favorită a acestor elevi este de ce? Din punctul de vedere al profesorului de științe
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
medicină a condus la o consistentă îmbunătățire a performanțelor diagnostice și terapeutice. Proprietățile lor fizice ondulatorii le conferă o bună capacitate de a investiga mediile în care se pot propaga. În cazul mediilor gazoase transmiterea ondulatorie este însă blocată prin reflecție, îngreunând utilizarea lor în investigarea pneumologică. În ultimii ani însă, practica medicală a poziționat evaluarea ecografică pneumologică ca urmând imediat investigației radiologice. Această utilitate a ultrasonografiei în managementul afecțiunilor pneumologice se datorează disponibilității aparaturii necesare (ecografe „obișnuite” cu sondă de
ECOGRAFIA PNEUMOLOGICA. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Ovidiu Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1112]
-
sau din "breaking news"!, trăim din ceea ce informația poate duce rapid dintr-un colț în altul al lumii, din gură în gură. Pe scurt, trăim într-un moment în care informația devine enterteinment, în care nu ne mai bucurăm de reflecția asupra unei știri sau asupra unei întâmplări, ci ne bucurăm de suprafața ei, de gustul ei imediat. Care, totdeauna, e înșelător. A.V. Atunci, să încheiem și noi cu un breaking talk-show: ați dat examen la teatru, secția actorie, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
manual pentru a obține efectul erodat de piatră de râu. Zile horror pozitive sau teribil de negative Pe fiecare document-zi-sculptură e scrisă câte o frază: o distilare a evenimentelor zilei cu pricina și o esențializare a calității acelui timp în urma reflecției retrospective. Despre aceste fraze și despre întreg demersul ei zilnic de arhivare, lumea spune că ar fi ficțiune, că nu se poate altfel. E cel mult o ficțiune în urma distilării memoriei. Expoziția Time Exposure spune o poveste (nouă) alcătuită din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
raționamentul celui care se știe onest, în primul rând față de sine însuși, dacă aduce argumente. Cu afecțiunea proprie scriitorilor care știu că, ales și împărtășit, cuvântul mai are poate o șansă de a opri lumea în loc pentru o clipă de reflecție. Cu o stăpânire de sine neverosimilă în preajma unor subiecte explozive. În cărțile sale, Abdelwahab Meddeb a ales să se dărâme odată cu turnurile din Manhattan pentru a înțelege cum să se rezidească pe sine, copil al culturii islamice, adult al culturii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
Islam care au culminat cu 9/11. Am resimțit un șoc imens și de aceea am început să reflectez asupra a ceea ce am ajuns să numesc „boala islamului“. Cărțile pe care le-am consacrat acestui „rău“ sunt, înainte de toate, o reflecție „pro domo“, a scriitorului care sunt, o reflecție de la mine către mine, deloc politică. Cum se face că această origine care mă constituie, prima scenă care m-a format și la care țin dincolo de orice formă de credință, produce o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
resimțit un șoc imens și de aceea am început să reflectez asupra a ceea ce am ajuns să numesc „boala islamului“. Cărțile pe care le-am consacrat acestui „rău“ sunt, înainte de toate, o reflecție „pro domo“, a scriitorului care sunt, o reflecție de la mine către mine, deloc politică. Cum se face că această origine care mă constituie, prima scenă care m-a format și la care țin dincolo de orice formă de credință, produce o asemenea monstruozitate? Trebuia să înțeleg eu însumi și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
în contact cu publicul, atunci începe materializarea lor, de fapt un proces continuu la care publicul este nu doar părtaș dar și, într-un fel, coautor. Publicul este cel care preia lucrările invizibile, formându-le, alcătuindu-le prin conversații, texte, reflecții; publicul este cel căruia i se adresează invitațiile de pe care numele lui Daniel Knorr a fost tăiat, artistul însuși asumându-și o invizibilitate temporară, ca un mijloc de a crea posibilitatea unei ferestre în sistemul artei; tot publicul este cel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
la limita capacităților reale“ ale artistului. „Tensiunea concertului este, într-o măsură, mai destinsă, percepi încă o anumită libertate, chiar dacă inima bate foarte tare... În studio așa ceva nu există. Ideea eșecului este de negândit.“ Nu sunt multe cvartetele ale căror reflecții publice pot face obiect de studiu, de școală, ca în cazul Alban Berg și, cred, faptul le va da un plus de perenitate. Disoluția cvartetului, cu certitudine, nu înseamnă și dispariția sa. Ascultați-i... VOI N-AȚI ÎNTREBAT fără zahăr
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
noastre și ca factor de diferențiere între indivizi. Toți posedăm aceste inteligențe, dar profilul individual variază (Idem, 1999, p. 276). 6. Modelul succesului global - Carmen Crețu Conceptul cheie al modelului introdus de Carmen Crețu (1997, pp. 54-66) este succesul global, „reflecție a reușitei perso nale, a culmilor ontologice la scară individual-umană, a ceea ce are mai valoros individul ca entitate hipercomplexă și unică, la un moment dat al parcursului său ontogenetic”. Modelul, prin finali tățile sale pedagogice, pledează pentru o concepție integrativă
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
a idealurilor; • Dezvoltarea creativității; • Dezvoltarea autonomiei, a integrității și a responsabilității; • Determinarea contribuției acestor elevi, viitori adulți, la pro gresul societății; • Formarea unui comportament civic; • Formarea unui nivel înalt de dezvoltare morală, a altruismu lui, a compasiunii; • Încurajarea judecăților de reflecție, a curajului moral; • Încurajarea simțului puternic al eficacității de sine; • Dezvoltarea capacității de conștientizare globală a realității interne și externe. Nevoile speciale de consiliere a elevilor cu abilități înalte Pentru a înțelege importanța, relevanța și necesitatea consili erii elevilor cu
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
este centrul culturii. Orașul este un spațiu în care efectele bunei vecinătăți și solidarități sunt imediat vizibile. Oamenii învață să trăiască alături și observă că numai așa viața le este mai ușoară. În oraș, omul începe să aibă timp pentru reflecție și educație. Orașul modelează elementul fundamental, cultural. Capitalismul este, după părerea lui Anthony Giddens, ,,un sistem economic incomparabil mai dinamic decât oricare dintre cele precedente. Capitaliștii se află în concurență unii cu ceilalți pentru a-și vinde bunurile către consumatori
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
timpului sau din alte timpuri. Este vorba despre 65: caracterul profund uman al societății; subsumarea și gândirea existenței umane ca pe un fapt politic; subsumarea gândirii și acțiunii umane ideii unice de bine; considerarea ca valoare supremă a gândirii și reflecției; bogăția nu era un scop în sine, ci un mijloc pus în slujba binelui comun și individual; organizarea, pentru prima dată în istoria umană, ca o structură socială democratică. Grecii și-au depășit nivelul de ființe dependente de traiul zilnic
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]