11,011 matches
-
de obște din ritualul creștin, acesta din urmă având alt itinerar istoric. Binecuvântarea care se dădea asupra cupei cu vin, în ambianța căruia avea loc consacrarea religioasă era următoarea: „Binecuvântat fii Tu Iahve, Regele nostru, care ai creat totul intru slavă Ta, care i-ai făcut pe oameni după chipul Tău, care ai zidit femeie din bărbat pentru veșnicie, covârșește cu bucurie acest cuplu mult iubit așa cum ai făcut-o odinioară în grădina raiului, Tu care ești bucuria mirelui și a
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
mare prestigiu, profesor universitar doctor, autor; OLĂREANU, Costache (1929-2000), scriitor de prestigiu din generația Școlii de la Târgoviște; ONOFRAȘ, Eugen (n. 1932), profesor de matematică, autor de culegeri de probleme; ONOFREI, Mihai (n. 1896-1980), sculptor și pictor. Îi aparține Grupul statuar „Slavă eroilor români” din Primul Război Mondial, dezvelit la Huși în 1928; OSMAN, Maria (n. 1930), profesor doctor filolog, doctor; OTPARLIC, Eugen. Membru P.N.Ț., a luat parte activă la campania electorală din 1946. După arestarea conducerii partidului a pus bazele
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
întoarce spre mine, își strînge mai bine șuba la piept și mă privește lung, cu tristețe. Dom' Vlădeanu, zice, clătinînd din cap cu amărăciune, partea rea este că eu am făcut deja toate astea pentru Marinescu. L-am ridicat în slăvi ca pe cel mai mare inginer, ca pe cel mai bun organizator, l-am trecut ca autor principal al studiului întocmit de mine recent cred că știi despre ce e vorba: aflarea drumului critic în lucrările de revizie -, doar-doar voi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
ce e vorba: aflarea drumului critic în lucrările de revizie -, doar-doar voi scăpa de el. Oricum, director nu ajunge; sînt alții cu dosar mai bun... Tac și-mi văd de drum alături de Don Șef. Zice că l-a ridicat în slăvi pe Marinescu și asta nu e bine. Nu e bine deloc. Dar, de ce să nu fiu sincer cu mine însumi?!, poate că profesional Marinescu e într-adevăr foarte bun. Cine, mai bine decît șeful lui poate ști asta?! În Zona
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Cum naiba se face că dintre toți colegii tu ai salariul cel mai mic? mă întreabă el, privind în continuare cadranele. Eu am călcat strîmb cînd am venit aici din cauza accidentului de la picior, dar tu, de ce naiba, că ești zdravăn, slavă cerului! Vlad întoarce fața spre mine și surîde. Ar merita să știi cum a decurs instaurarea lui Iordache în funcția de șef al instalației. A venit el și mi-a spus, cu un fel de jenă: "Știi, m-au numit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
covoarele bogatei moștenitoare. Iar după cină, o lecție de o oră și ceva cu Chirana, mai proastă și mai încuiată ca oricând. [...] Scrie-mi dacă ai primit cele șapte scrisori ale mele sau trebuie să le socotesc definitiv pierdute. Acuma, slavă Domnului, văd că scrisorile trimise prin poștăajung la timp - și simt că renasc. Fii curajoasă, fata mea, curajoasă și puternică. Străduiește-te pentru viitorul tău; eu am să-ți simt oricum bucuriile, succesele. Eu, una, mi-am îndeplinit bine misiunea
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
excesivă în familie. A trebuit, draga mea, ca în pragul tragic al bătrâneții mele să învăț să silabisesc ura, să calc cu pas profanator pe mormintele strămoșilor mei, să învăț să uit și să silabisesc alfabetul urii, să ridic în slăvi ceea ce urăsc. Luni, 26 iulie [1948] Nu mai avem statui: bunicul lui Șaga (cum de știi că [Șaga] se află în oraș?), frumoasa statuie a regilor, a amândurora... și tot ce reprezenta un trecut acum odios, hulit... [...] M. 67/1948
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
s-au smintit. Mama celor doi veri ai lui Șaga care învățau la Pitar Moș se duce la botezuri și la nunți împreună cu servitorii și îi îndeamnă: „Spuneți-mi Jeanne“. Alta repetă întruna: „Bărbatul meu, bijuteriile mele, banii mei“. Eu, slavă Domnului, sunt sănă toasă, nu mi-am pierdut mințile, îți scriu scrisori din care poți vedea că mi-am păstrat judecata întreagă și întreaga bravură. Ți-aduci aminte de prânzul nostru din cârciumioara aceea și de lecția de gramatică pe
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
să fie acolo, undeva în mulțime. Și, dacă n-ar fi fost fotografia aia idioată de grup, nimeni n-ar fi știut niciodată că nu venise. — Doamnă Bloomwood! Bună ziua! Iată-l pe Luke, apropiindu-se cu pași mari de ușă. Slavă Cerului. — Luke! Mami scoate un tril ușurat de râsete în cascadă. Ai venit și tu! Graham, a venit și Luke! — Normal că a venit și el! zice tata, dându-și ochii peste cap. Unde să fie, dacă nu aici? Pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
pe Luke și pe Elinor nicăieri. Mă uit în jur, cuprinsă de o speranță subită. Poate n-au ajuns încă. Poate Elinor n-a reușit să ajungă! Putem să ne așezăm și să bem liniștiți câte o ceașcă de ceai! Slavă Cerului că... — Becky? Mă răsucesc pe călcâie... și-mi stă inima. Uite-i, pe o canapea din colț. Luke are expresia aia radioasă pe care o are ori de câte ori o vede pe maică-sa, iar Elinor stă pe marginea canapelei, îmbrăcată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Știi cum sunt ei, spun o groază de prostii. Deci, ia zi... mergem mâine să-mi iau rochie de mireasă? — Categoric! spune Suze, și cutele de pe frunte îi dispar instantaneu. Unde mergem? La Barneys aveți raion de rochii de mireasă? Slavă Domnului că Suze e atât de drăguță și nu e deloc o fire suspicioasă. Da, avem, spun. Am aruncat deja o privire, dar încă n-am încercat nimic. Singura problemă e că nu am programare făcută, și mâine e sâmbătă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
de mireasă! Luke se uită la mine surprins. — Parcă era vorba să te îmbraci cu rochia mamei tale. — Da. Ei. Fac o față lungă. Chestia e că a avut loc un incident total nefericit și... Tot ce pot spune e slavă Cerului. Slavă Cerului pentru Suze și ceașca ei de cafea, atât de bine țintită. În timp ce ne apropiem de vitrina de la Dream Dress, de pe Madison Avenue, îmi dau brusc seama ce a putut să-mi ceară mami. Cum o fi putut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Luke se uită la mine surprins. — Parcă era vorba să te îmbraci cu rochia mamei tale. — Da. Ei. Fac o față lungă. Chestia e că a avut loc un incident total nefericit și... Tot ce pot spune e slavă Cerului. Slavă Cerului pentru Suze și ceașca ei de cafea, atât de bine țintită. În timp ce ne apropiem de vitrina de la Dream Dress, de pe Madison Avenue, îmi dau brusc seama ce a putut să-mi ceară mami. Cum o fi putut să-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
E doar o nuntă, la urma urmei, adaugă tati. După părerea mea, oamenii se ambalează mult prea tare cu chestiile astea. Se poate foarte bine face totul atunci, cu puțin timp înainte. — Categoric! spun ușurată. Sunt perfect de acord. Ei, slavă Cerului. Mă așez mai confortabil în scaun și simt că toată îngrijorarea începe să-mi dispară. Atunci totul o să fie mult mai simplu. Dacă n-au apucat să facă mare lucru până în clipa asta, o să fie floare la ureche să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
și îmi povestești tot când vin săptămâna viitoare. — Nici o problemă. Înțeleg. Ai nevoie de o pauză. Becky, îți promit, dacă nu e o urgență, te las în pace. Hai, vacanță plăcută! — Mersi. Pa, Robyn. Pun receptorul jos, tremurând de ușurare. Slavă Domnului că am scăpat de ea. Dar nu mă simt deloc în siguranță. Acum Robyn are numărul de aici. Și ar putea să mă sune la orice oră. Zău, ce înseamnă urgență la organizarea unei nunți? Probabil că orice. Cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
de unde... Mă uit în jur pierdută, apoi, cu un val de ușurare, zăresc firma de la Peter Jones. — OK, zic și o apuc de braț. Hai. În clipa în care intrăm vijelios la Peter Jones, caut din priviri o vânzătoare. Și, slavă Cerului, uite că apare una, o femeie drăguță între două vârste, cu ruj roșu și ochelari cu ramă aurie, cu lănțișor. — Prietena mea are nevoie de o ambulanță, spun cu respirația întretăiată. Cred că e bun și un taxi, spune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
acasă? — Îmi cer scuze că vă sun atât de devreme, îmi spune. — Nu, nici o problemă! spun, înviorându-mă subit și dând repede una în ușă cu piciorul să se închidă, ca să nu mă audă Luke. Vă mulțumesc că mă sunați. Slavă Domnului. Probabil că a găsit o chichiță de care se poate lega. Cred că vrea să mă ajute s-o fac pe Robyn să-și bage mințile în cap. Și probabil că vom crea un precedent pentru o situație de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
n-am cum le cheamă. Sunt fetele unor prieteni de-ai lui Elinor. După ziua de azi, probabil că n-am să le mai văd niciodată. — Filarmonica. Fiți pe recepție, ne apropiem, spune Robyn în cască. — Becky! Ridic privirea și, slavă Cerului, îl văd pe Danny, îmbrăcat în frac de brocart și pantaloni de piele. În mână are un Program al Ceremoniei, tipărit în culoarea bronzului și bej. Arăți senzațional. — Pe bune? Sunt OK? Ești un vis, spune Danny ferm. Îmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
ține pe picioare. În clipa în care Luke vine lângă mine, îi iau mâna și el mi-o strânge pe a mea ușor. Acum nu-mi doresc decât să plec. Să scap de aici. Lumea începe să discute animat și, slavă Cerului, cuvintele pe care le aud se învârt în jurul ideii de „nebună de legat“ și „probabil din gelozie“. O femeie înveșmântată în Prada din cap până-n picioare spune chiar „Să știți că și la nunta mea s-a întâmplat exact
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
mai adăugat unul : ca să scape de putoarea pe care, chipurile, o emană, nu ar fi suficient ca evreul să se spele pe corp cu apă, fie ea și baptismală („Firea evreului n-o schimbă botezul”, zice un proverb din lumea slavă) ; el ar trebui, zice-se, să se spele cu sânge de copil creștin. Deicidul provoacă deci foetor iudaicus, iar acesta impune infanticidul. Încă din 1523, În perioada sa neantisemită, Martin Luther taxa drept „baliverne” legendele conform cărora evreii „utilizează sângele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ce li s-a dat de Domni” <endnote id="(416, II, p. 41)"/>. Unul dintre ei, Pilat - „staroste de evrei” -, Își vindea În 1759 povarna din mahalaua Brezoianului <endnote id="(576, p. 185)"/>. Imigrând mai ales din zonele cu populație slavă din nord și est (Polonia, Ucraina, Rusia), evreii au introdus În spațiul românesc fabricarea și consumarea rachiului făcut din grâne (porumb, grâu, secară). Astfel, În secolul al XVIII-lea și la Începutul celui următor, s-a impus rachiul din cereale
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ale boierilor români. Un act din 1756 vorbește de „velnițile jidovești” de lângă târgul Soroca (nordul Basarabiei), unde se „fierbea” horilcă, al cărei import era oprit <endnote id="(479, p. 173)"/>. Nu Întâmplător, mulți termeni din acest domeniu sunt de origine slavă : „cârciumă” („crâșmă”), „podgorie”, „povarnă”, „horilcă”, „butelcă”, „ploscă”, „vadră”, „velniță”, „votcă” etc. În acea epocă, Țările Române nu numai că erau „grânarul Constantinopolului” (cum remarca, pe la 1785, consulul austriac Ignatius Stefan Raicevich ; <endnote id="cf. 378, p. 113"/>), dar - fiind vasale
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id=" (682, p. 227)"/>. Nici măcar convertirea lui la creștinism (suprema schim bare !) nu este percepută ca o modificare esențială : „Fie chiar botezat, evreul tot zaraf” (Vasile Alecsandri, piesa Agachi Flutur) ; sau : „Firea evreului n-o schimbă botezul” (proverb din lumea slavă) <endnote id="(3, p. 75 ; 542, p. 261)"/>. Este un mod de a gândi și de a vorbi care a devenit uzual la toate palierele societății, „de la vlădică până la opincă”, de la șeful statului până la ultimul rândaș. Pentru surugiul din canțonetele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
orice ar face]” <endnote id=" (300)"/>. Zicala germană este cea mai explicită și cea mai Înfricoșătoare : Macht nichts, der Jude wird verbrannt (= „N-are a face, evreul trebuie ars”) <endnote id="(3, p. 25)"/>. Într-un vechi text de origine slavă, Proorocirea Sibilei, care a circulat În spațiul românesc Începând cu secolul al XVI-lea și, În versiunea română, Începând cu secolul al XVII-lea, Înțeleapta Împărăteasă Sibila (În text - fiica regelui iudeu David) interpretează profetic visul comun avut de „o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se va Întâmpla o nenorocire” <endnote id="(232, p. 193)"/>. În fine, rolul augural jucat de evreu - acela de prevestitor al destinului favorabil (lat. omen fati), de aducător de succes și de prosperitate - reiese cu mare pregnanță din datina specific slavă a „primului oaspete” (pol. polaznic) din dimineața de Anul Nou (de Sfântul Vasile) sau, prin extensie, de Crăciun ori, mai rar, de alte mari sărbători creștine, inclusiv de Paște <endnote id="(233)"/>. Se considera că prima ființă (de regulă om
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]