15,855 matches
-
de față. Cu privire la modificările aduse art. 18 din Legea nr. 146/1997 prin Legea nr. 195/2004 , arată că acordarea competenței de a exercita controlul asupra modului de stabilire a taxelor judiciare de timbru instanțelor de judecată este consecința celor statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 127 din 27 martie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 275 din 18 aprilie 2003. De altfel, materia taxelor de timbru se referă la un aspect subsidiar al procesului, care
DECIZIE nr. 164 din 22 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. m) şi ale art. 18 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168539_a_169868]
-
de timbru se referă la un aspect subsidiar al procesului, care nu se înscrie în sfera protecției asigurate de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, în cauzele Schouten și Meldrum contra Olandei și Ferrazzini contra Italiei, că "sunt excluse din câmpul de aplicare al art. 6 obligațiile ce rezultă din legislația fiscală sau care fac parte din obligațiile civice normale într-o societate democratică". Procedura
DECIZIE nr. 164 din 22 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. m) şi ale art. 18 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168539_a_169868]
-
Legea nr. 146/1997 stabilesc obligativitatea plății taxei judiciare de timbru, precum și cuantumul acesteia, în materia cererilor în contencios administrativ. În condițiile în care atât în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, cât și în jurisprudența Curții Constituționale s-a statuat că accesul liber la justiție nu presupune gratuitatea, textul de lege criticat nu contravine acestui principiu și, cu atât mai puțin, celorlalte principii constituționale considerate încălcate, respectiv celor privind dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare și dreptul de
DECIZIE nr. 164 din 22 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. m) şi ale art. 18 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168539_a_169868]
-
aceasta derogatorie de la dreptul comun. Nu se poate reține deci că reglementarea legală dedusă controlului ar contraveni principiilor constituționale invocate de autorul excepției. În ceea ce privește așa-zisul "drept la două grade de jurisdicție", acesta nu este reglementat în Constituție, Curtea Constituțională statuând în repetate rânduri că accesul liber la justiție nu comportă în mod necesar accesul la toate gradele de jurisdicție și căile de atac prevăzute de lege. Referitor la dreptul la un proces public, Curtea constată că procedura reexaminării modului de
DECIZIE nr. 164 din 22 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. m) şi ale art. 18 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168539_a_169868]
-
din partea angajatorilor, în considerarea specificului raporturilor juridice de muncă, caracterizate, în mod esențial, prin subordonarea salariaților față de angajatori, în folosul cărora prestează munca". În acest sens invocă și jurisprudența Curții Constituționale, prin Decizia nr. 494/2004 , în care s-a statuat că măsurile de protecție a salariaților, prevăzute de dispozițiile legale criticate, sunt de natură "să asigure exercițiul neîngrădit al drepturilor și al intereselor legitime ce li se cuvin în cadrul raporturilor de muncă, pentru a-i feri de eventualele abuzuri sau
DECIZIE nr. 322 din 14 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169640_a_170969]
-
supus controlului de constituționalitate prin invocarea unor critici și argumente asemănătoare celor din prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 494 din 11 noiembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 18 ianuarie 2005, Curtea a statuat că interdicția de a renunța, în tot sau în parte, la drepturile prevăzute de lege în favoarea salariaților este o măsură de protecție a acestora din urmă, menită să asigure exercițiul neîngrădit al drepturilor și al intereselor legitime ce li se
DECIZIE nr. 322 din 14 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169640_a_170969]
-
nelegale. Această atribuție a prefectului se exercită în baza tutelei administrative, care "presupune dreptul de control al Guvernului sau al altei autorități a administrației statului asupra actelor autorităților locale alese, ce funcționează în virtutea principiului autonomiei locale". În acest sens a statuat Curtea Constituțională prin Decizia nr. 137 din 7 decembrie 1994 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 2 februarie 1995, cu prilejul soluționării excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 101 alin. 2 din Legea administrației publice
DECIZIE nr. 314 din 14 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) din Legea nr. 340/2004 privind instituţia prefectului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169652_a_170981]
-
în raport cu cele existente în momentul soluționării excepției de neconstituționalitate". Așadar, constituționalitatea extrinsecă a ordonanței de urgență criticate trebuie analizată numai prin raportare la prevederile constituționale ale art. 114, în vigoare la momentul adoptării sale. "în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat în mod constant că Guvernul poate reglementa prin ordonanțe de urgență în domenii care fac obiectul legii organice", reținând că "interdicția abilitării Guvernului pentru a emite ordonanțe în domeniul legilor organice privește, în mod nemijlocit, pe legiuitor, întrucât alin. (1
DECIZIE nr. 370 din 5 iulie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 79 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169658_a_170987]
-
urgență, domeniile de reglementare ale acestora, precum și condițiile necesare pentru intrarea lor în vigoare. În ceea ce privește susținerile privind examinarea constituționalității unui act normativ prin raportare la normele Legii fundamentale în vigoare la momentul sesizării Curții Constituționale, Curtea, în jurisprudența sa, a statuat că "examinarea constituționalității unui act normativ sub aspectul competenței, al condițiilor și al formei de adoptare se poate face numai prin raportare la prevederile constituționale în vigoare la momentul adoptării respectivului act normativ, iar nu în raport cu cele existente în momentul
DECIZIE nr. 370 din 5 iulie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 79 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169658_a_170987]
-
ce fac obiectul legilor organice doar în ceea ce privește ordonanțele simple ale Guvernului, fără ca această interdicție să se aplice, prin analogie, și ordonanței de urgență, care își găsește reglementarea distinctă în cadrul alin. (4) al art. 114. În acest sens Curtea Constituțională a statuat în mod constant, de exemplu prin Decizia nr. 34 din 17 februarie 1998 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 25 februarie 1998. În consecință, critica de neconstituționalitate este neîntemeiată. Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
DECIZIE nr. 370 din 5 iulie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 79 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169658_a_170987]
-
de natură a încălca dispozițiile constituționale referitoare la garantarea și ocrotirea dreptului de proprietate. Curtea constată că, prin Decizia nr. 19 din 8 aprilie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 24 mai 1993, a statuat, de principiu, că, în conformitate cu art. 44 alin. (1) din Constituție, prin lege pot fi stabilite "anumite limite, îngrădiri, fie în privința obiectului dreptului [de proprietate], fie în privința unor atribute ale dreptului [de proprietate] pentru apărarea intereselor sociale și economice generale sau
DECIZIE nr. 409 din 14 iulie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1, art. 2, art. 3, art. 6, art. 7, art. 8, art. 24, art. 25, art. 26, art. 27 şi art. 28 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169699_a_171028]
-
unor construcții necorespunzătoare, sancțiunea nerespectării acestei obligații - desființarea construcției - nefiind contrară prevederilor constituționale menționate". De asemenea, prin Decizia nr. 77 din 14 martie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 22 aprilie 2002, Curtea a statuat că "îndeplinirea acestei obligații [a obținerii autorizației de construcție] are în vedere prevenirea consecințelor unor sinistre în cazul executării unor construcții necorespunzătoare". Curtea reține că prevederile legale criticate nu operează nicidecum un transfer de proprietate, astfel încât nici dispozițiile art. 44
DECIZIE nr. 409 din 14 iulie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1, art. 2, art. 3, art. 6, art. 7, art. 8, art. 24, art. 25, art. 26, art. 27 şi art. 28 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169699_a_171028]
-
din Constituție nu sunt încălcate, în cauză nepunându-se problema unei exproprieri. Cu privire la constituționalitatea dispozițiilor art. 28 alin. (1) și ale art. 32 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991 în raport cu textul constituțional al art. 44, Curtea a statuat că "regimul legal al construcțiilor nu are legătură cu ocrotirea dreptului de proprietate. În măsura în care, însă, dobândirea dreptului de proprietate are loc fără respectarea condițiilor prevăzute de lege, ca și în cazul în care exercitarea dreptului de proprietate se abate de la
DECIZIE nr. 409 din 14 iulie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1, art. 2, art. 3, art. 6, art. 7, art. 8, art. 24, art. 25, art. 26, art. 27 şi art. 28 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169699_a_171028]
-
care prevăd că statele semnatare ale Convenției pot "adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosința bunurilor conform interesului general [...]". În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza Mellacher și alții împotriva Austriei, 1989, a statuat că astfel de legi sunt "necesare și obișnuite în domeniul construcțiilor, care, în societățile moderne, sunt o preocupare centrală a politicilor economice și sociale. Pentru a implementa astfel de politici, legislativul trebuie să aibă o largă marjă de apreciere atât
DECIZIE nr. 409 din 14 iulie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1, art. 2, art. 3, art. 6, art. 7, art. 8, art. 24, art. 25, art. 26, art. 27 şi art. 28 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169699_a_171028]
-
de decădere pentru exercitarea drepturilor procesuale nu este de natură să împiedice liberul acces la justiție. Prin Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, s-a statuat că liberul acces la justiție presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește actul de justiție, iar legiuitorul are competența exclusivă de a stabili regulile de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești. De altfel, asupra constituționalității dispozițiilor art. 24
DECIZIE nr. 309 din 14 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 alin. (3) şi (7) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169389_a_170718]
-
judecătorești. De altfel, asupra constituționalității dispozițiilor art. 24 din Legea nr. 10/2001 , Curtea Constituțională s-a pronunțat prin Decizia nr. 43 din 7 februarie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 14 februarie 2001, statuând că aceste dispoziții legale nu conțin nici o prevedere expresă care să vină în contradicție cu art. 135 din Constituție. În aceeași decizie, Curtea a mai arătat că aceste texte din lege nu vor putea fi aplicate decât în concordanță cu
DECIZIE nr. 309 din 14 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 alin. (3) şi (7) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169389_a_170718]
-
actelor împotriva cărora partea poate face plângere în temeiul art. 278^1 din Codul de procedură penală nu sunt prevăzute, în mod expres, și alte acte ale procurorului nu reprezintă o problemă de constituționalitate, de competența Curții Constituționale. Curtea a statuat în acest sens în mod constant în jurisprudența sa că "nu se poate substitui legiuitorului pentru adăugarea unor noi prevederi celor instituite" ( Decizia nr. 45 din 2 mai 1995 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din
DECIZIE nr. 293 din 9 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169053_a_170382]
-
ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra soluției ce urmează să fie dată în procedura administrativă. Prin Decizia nr. 72 din 28 mai 1996 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 174 din 2 august 1996, Curtea Constituțională a statuat, cu prilejul soluționării excepției de neconstituționalitate a art. 244 pct. 2 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia instanța poate suspenda judecata când s-a început urmărirea penală pentru o infracțiune care ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce
DECIZIE nr. 298 din 9 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 183 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură fiscală ( Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169059_a_170388]
-
alin. 1 din Codul de procedură penală, potrivit cărora hotărârea definitivă a instanței penale are autoritate de lucru judecat, în fața instanței civile, cu privire la existența faptei, a persoanei care a săvârșit-o și a vinovăției acesteia. Pentru identitate de rațiune, cele statuate în materie civilă își găsesc justificarea și în ceea ce privește acțiunile în contencios administrativ. Ca atare, Curtea constată că dispozițiile legale criticate nu restrâng accesul liber la justiție și nici nu contravin principiului ocrotirii și garantării proprietății private, întrucât soluționarea contestației administrative
DECIZIE nr. 298 din 9 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 183 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură fiscală ( Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169059_a_170388]
-
de proprietate prevăzut de art. 44 din Constituție. Cu privire la dispozițiile legale criticate, Curtea s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 449 din 26 octombrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.144 din 3 decembrie 2004, statuând că acestea sunt constituționale. Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să justifice schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția și considerentele deciziei sus-menționate își mențin valabilitatea și în prezenta cauză. Referitor la susținerile autorilor excepției de neconstituționalitate potrivit cărora, în
DECIZIE nr. 298 din 9 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 183 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură fiscală ( Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169059_a_170388]
-
și întreaga procedură de executare silită, deci și prevederile legale criticate, se întemeiază pe dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție, care prevăd în mod expres că reglementarea procedurii de judecată se face "prin lege", dând astfel libertate legiuitorului să statueze în aceste domenii. Așa fiind, prevederile criticate contribuie la determinarea cadrului legal de exercitare a drepturilor legitime ale creditorilor și debitorilor în cadrul executării silite, instituție procedurală al cărei scop este reprezentat de realizarea definitivă și practică a unor drepturi recunoscute
DECIZIE nr. 246 din 10 mai 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1718 din Codul civil, ale art. 376, ale art. 488 şi ale art. 494 din Codul de procedură civilă, precum şi ale art. 79 alin. 2 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169156_a_170485]
-
din 3 iulie 2001 , publicat�� în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 552 din 4 septembrie 2001, și Decizia nr. 333 din 16 septembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 930 din 12 octombrie 2004, statuând că aceste dispoziții de lege sunt constituționale. Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în aceste decizii își păstrează valabilitatea și în cauza de față. Pentru considerentele
DECIZIE nr. 246 din 10 mai 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1718 din Codul civil, ale art. 376, ale art. 488 şi ale art. 494 din Codul de procedură civilă, precum şi ale art. 79 alin. 2 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169156_a_170485]
-
asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, arată că incriminarea deținerii de droguri pentru consumul propriu are ca scop protejarea sănătății persoanelor, subsumându-se astfel scopului apărării ordinii publice și a bunelor moravuri, statuat în art. 26 alin. (2) din Constituție. Dreptul de a dispune de propria persoană nu este un drept absolut potrivit dispozițiilor art. 8 pct. 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, ingerința autorității publice în
DECIZIE nr. 334 din 28 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169197_a_170526]
-
adoptată în mod constant în deciziile anterioare a fost aceea a respingerii excepției de neconstituționalitate. Astfel, prin Decizia nr. 281 din 29 octombrie 2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 13 decembrie 2002, Curtea a statuat că "Dispozițiile art. 581 din Codul de procedură civilă instituie o procedură specială, potrivit căreia instanța de judecată poate dispune, prin ordonanță președințială, luarea unor măsuri cu caracter vremelnic, a căror urgență este justificată de necesitatea evitării prejudicierii unor drepturi
DECIZIE nr. 153 din 17 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 581 alin. 3 şi 4 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168340_a_169669]
-
din Constituție. În ceea ce privește raportarea criticii de neconstituționalitate la dispozițiile art. 22 din Constituție referitoare la dreptul la viață, Curtea constată că accepțiunea constituțională a acestui drept fundamental se referă la dreptul personal nepatrimonial la viață, iar textul de lege criticat statuează asupra restituirii în natură către foștii proprietari a imobilelor preluate în mod abuziv de stat, de organizațiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum și a celor preluate de stat în baza
DECIZIE nr. 239 din 10 mai 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168377_a_169706]