10,694 matches
-
lunii august circa 28-30 grade Celsius. Vânturile, în general, sunt reduse că intensitate, iar precipitațiile sunt relativ numeroase, sătul fiind una din zonele județului cu precipitații relativ mari. Floră și fauna satului este una specifică zonei de silvostepa, predominând salcâm, stejar, gorun, frasin, carpen etc., iar animalele frecvent întâlnite sunt iepuri, căprioara, mistreți, pisica sălbatică, bursucul, dihorul, lupul etc. Dintre păsări menționam graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura, lăstunul, coțofana etc. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Suatu se ridică la
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
general sunt reduse ca intensitate. Precipitațiile sunt relativ numeroase. Satul este traversat de șoseaua de legătură Turda-Câmpia Turzii-Frata-Bercheșu, care se intersectează cu drumul național Cluj-Napoca-Reghin în apropiere de Mociu. Flora și fauna satului este specifică zonei de silvostepă, predominând salcâmul, stejarul, gorunul, frasinul, carpenul etc., iar din faună iepurii, căprioara, mistreții, lupul, pisica sălbatică, viezurele, dihorul etc. Dintre păsări, graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura, lăstunul, coțofana etc. Economia este preponderent agrară, principala ocupație fiind cultura vegetală și creșterea animalelor. În sat
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
existența omului aici încă din cele mai vechi timpuri, astfel, în pasul Oituz s-a descoperit un vârf de lance de bronz, iar în albia pârâului Brețcu un topor de piatră aparținând culturii "Coțofeni". Pe o terasă de la poalele dealului Stejar în nord-vestul satului, în locul numit "Cetate", se găsește castrul roman Angustia, construit în anul 102, de pământ cu palisadă, apoi reclădit în piatră, cu porțile pe cele patru laturi flancate de turnuri patrulatere și turnuri rotunde de luptă la colțuri
Brețcu, Covasna () [Corola-website/Science/300373_a_301702]
-
a județului Mureș, la nord-vest de orașul Târnăveni, căruia îi aparține din punct de vedere administrativ din anul 1968. Spre nord și nord-vest se întind dealurile Cucerzii și ale Bordului, spre vest cele ale Chinciusului. În partea de sud-est, pădurea Stejarul desparte Bobohalma de Târnăveni, iar spre sud pădurea Clonțului desparte satul de Dambau. Formă de relief, specifică de altfel întregului ținut, influențează asupra florei și fertilității solului. Singură apă curgătoare, dar și aceasta cu un debit mic, este valea Bobohalmei
Bobohalma, Mureș () [Corola-website/Science/300364_a_301693]
-
iar în zonele joase, cu o vegetație caracteristică șesurilor aluvionare (milaștini, stufărișuri). O caracteristică aparte este faptul că deasupra luncii lipsește etajul dealurilor piemontane. Locul lor este ocupat direct de etajul natural al pădurilor foioase spontane (fag, carpen, gorun, cer, stejar). Pe partea de nord a albiei, pe dealul Tirco se găsește un pinet artificial conținând speciile Pinus silvestris și Pinus nigra. În pădurea de la poalele Dealului Cetății trăiește o specie ocrotită: "Lilium martagon" din familia "Liliaceae". Vegetația prezentă are un
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
una din zonele județului cu mari precipitații și cu mare rezervă de apă potabilă, poate datorită și celor două păduri care înconjoară satul (la est și la vest). Floră și fauna satului este una specifică zonei de silvostepa, predominând salcâm, stejar, gorun, frasin, carpen etc., iar animalele frecvent întâlnite sunt iepurele, căprioara, mistrețul, pisica sălbatică, bursucul, dihorul și lupul. Printre păsările ce trăiesc în zona se numără graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura,lăstunul și coțofana. În primăvara anului 2011 (perioadă mai
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
cu graefin Anna Korniș de Goncz - Ruszka în 8 februarie 1695 și decedat în anul 1731 iar castelul are forma pătrată cu patru porți de intrare, cîte una pentru fiecare punct cardinal, porțile fiind din piatră sculptata cu bolta din stejar. Din analiza Hârtii Josefine, întocmită la scară, rezultă că fiecare latura a castelului are o lungime de 40 m., iar suprafață construită de 160 mp. Deoarece castelul are subsol și etaj rezultă că suprafață desfășurată era de circa 500 mp
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
circa 128 metri nord față de singurul pod existent la acea vreme în sat, conform Hârtii Josefine ". La nordul castelului se află un zid de piatră de circa 170 metri lungime și un bastion ce continuă cu o mică pădure de stejar, " pentru prescripții medicale " (practic un parc pentru plimbare și relaxare). Tot în partea nordică întîlnim o grădină cu plante medicinale și legume pentru sucuri. În partea de vest,în afară castelului, se află o casă de piatră pentru soldați și
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
local sunt dovezi ale viețuirii oamenilor pe aceste meleaguri din vremuri antice. Silvostepa ce a dominat aceste întinderi în secolul al XVI-lea a fost defrișată și cultivată. Au mai rămas 226 ha de padure în care întâlnim specii de stejar, ulm, frasin, cer, pin, brad, salcâm și altele. Suprafețele de teren arabil s-au extins în fiecare secol ajungând în anul 1910 la 5891 ha, iar în anul 2002 la 4076 ha, din care 2995 ha teren arabil, 313 ha
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
Urzicuța Verde. După ciuma din anul 1785, o parte din supraviețuitori au întemeiat o așezare lângă pârâul Baboia la marginea vestitei păduri a Brobintarilor (acum desfințată), un locuitor pe nume Ionel a construit câteva bordeie la sud de pădurea de stejari a satului Bârca în local numit “Crângul cu ulmi”. Ultimul sat component al așezării actuale este înființat in anul 1924 de un băjenar pe nume Orman, în zona de vest a localității, zona denumita “Deal”. http://urzicuța.senap.ro/ Conform
Comuna Urzicuța, Dolj () [Corola-website/Science/300421_a_301750]
-
nu a fost reconstruit. Pe teritoriul comunei se găsește Parcul Natural Comana, care este formată din trei păduri: "Călugăreni- Fântânele", "Oloaga - Grădinari", "Padina Tătarului", ce acoperă aproximativ 500 de hectare. Pădurea este dominată de tei, alături de care cresc arțarul, jugastrul, stejarul și frasinul. Speciile protejate din această rezervație sunt lăcrămioarele, ghimpele și bujorul de pădure. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Comana se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea
Comuna Comana, Giurgiu () [Corola-website/Science/300427_a_301756]
-
luat naștere în era cuaternală, prin scufundare, fapt care explică lipsa de legătură vizibilă dintre zona muntoasă și zona dealurilor. Cea mai mare parte a teritoriului satului Brădiceni este acoperită cu păduri. Se întâlnesc în majoritate copaci de esență tare: stejar, fag, carpen. Terenul arabil ocupă o suprafață de 1302 ha., în majoritate cultivat cu porumb. Prin existența să în Depresiunea Subcarpatica, climatul satului are un caracter pronunțat mediteranean. În această zonă cresc castanul și nucul. Datorită apropierii de munte și
Brădiceni, Gorj () [Corola-website/Science/300455_a_301784]
-
învățătura de carte la biserică, când nu erau școli, domnitorul Cuza a dat dispoziții să se construiască școli în toate comunele. Atunci s-a construit o școală din lemn pe terenul din fața localului fostei primării. Aceasta era din bârne de stejar cu doua săli de clasă fiecare mai mare de 4x4 m despărțite între ele prin scânduri. Pe jos era cu pământ. În partea din afara erau lemnele brute necioplite și fără var printre ele. În interior erau văruite. În fiecare sală
Curpen, Gorj () [Corola-website/Science/300459_a_301788]
-
ani înainte dar acum nu mai sunt întreținute și ca urmare sunt parțial nefuncționale. Neexistând sisteme de pompare, funcționarea lor era absolut ingenioasă prin panțele care le aveau. Pădure/ Floră: Există o zonă mare de pădure alcătuită în special din stejar cu spetele lui. Cresc și carpenul, alunul, arțarul, teiul, părul și mărul sălbatic iar în zona de lunca sălcia și plopul (spre dispariție). Din 1911 a fost introdus și salcâmul pt. perdele de protective și cu utilizare că lemn de
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
Gospodăriile budienilor cuprindeau case mari și încăpătoare în marea lor majoritate cu o înălțime de pește 7m și poziționate în părțile mai înalte ale proprietăților. Temeliile erau din piatră de rău potrivită și zidita. Restul casei era din lemn de stejar cioplit manual. Vitele erau adăpostite în grajduri care aveau la al doilea nivel fâneața. Pe timpul iernii fânul era transferat în iesle prin trape de lemn poziționate în dreptul acestora. O asemenea gospodărie este expusă la Muzeul Satului. Este vorba de casă
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
pe Nipru. A urmat retragerea generală spre vest, în timpul careia a asigurat litoralul, iar în primavară a trecut în Basarabia, linia frontului fiind stabilizata pe Nistru. Atunci a primit clasa a II-a a Ordinului Mihai Viteazul, precum si Frunzele de Stejar la Crucea de Cavaler. Ofensiva Frontului 3 Ucrainean a început pe 20 august, iar trupele sale au trebuit să se retragă. După anunțarea armistițiului a încercat să-și ducă armata cât mai departe posibil de sovietici și să evite pe cât
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
Piscoiu este un sat în comuna Stejari din județul Gorj, Oltenia, România. Piscoiu este un sat în comuna Stejari, situat pe valea râului Amărăzuia, care se varsă în râul Amaradia. Este situat în regiunea de deal subcarpatică, la o altitudine de circa 240 m, în județul Gorj
Piscoiu, Gorj () [Corola-website/Science/300464_a_301793]
-
Piscoiu este un sat în comuna Stejari din județul Gorj, Oltenia, România. Piscoiu este un sat în comuna Stejari, situat pe valea râului Amărăzuia, care se varsă în râul Amaradia. Este situat în regiunea de deal subcarpatică, la o altitudine de circa 240 m, în județul Gorj, aproape de granița cu județele Vâlcea și Dolj, la o distanță de 80
Piscoiu, Gorj () [Corola-website/Science/300464_a_301793]
-
culturile de vii ereau pe deal, în prezent culturile de vii de pe deal au fost părăsite. Peste Dealul Viilor se află valea Horga, care separă Dealul Viilor de Dealul Logreștilor. În Valea Horga se găsesc zăvoaie și păduri bătrâne de stejar și fag. La est de Piscoiu, peste două dealuri, se află Dealul Muierii, care face legătura cu Peștera Muierii. Locuitorii satului se ocupă cu agricultura (cultivă grâu, porumb, fasole, cartofi, legume) și cu creșterea animalelor (bovine, ovine, porcine) și păsărilor
Piscoiu, Gorj () [Corola-website/Science/300464_a_301793]
-
cu Peștera Muierii. Locuitorii satului se ocupă cu agricultura (cultivă grâu, porumb, fasole, cartofi, legume) și cu creșterea animalelor (bovine, ovine, porcine) și păsărilor. Clima este temperat-continentală specifică zonei de deal. Pădurile sunt formate în cea mai mare parte din stejar, fag și salcâm. De-alungul pârâului Amărăzuia se găsesc sălcii și arini și plopi. Printre animalele sălbatice din zonă se găsesc iepuri, porci mistreți, vulpi, căprioare, iar printre păsările sălbatice se găsesc cucul, rândunele, turtureaua, vrăbiuțe, ciori. Așa cum se arată în
Piscoiu, Gorj () [Corola-website/Science/300464_a_301793]
-
regiunile și a fost reintrodus sistemul administrativ bazat pe județe și comuna Piscoiu a trecut în județul Gorj, din care face parte și în prezent. După câțiva ani, comuna Piscoiu, împreună cu comunele Cordești și Baloșani formează o singură comună, comuna Stejari, ce se întinde de-alungul văii râului Amărăzuia, de la izvoare în Pădurea Mermelegea, până la vărsare în râul Amaradia, la Brătești. Familia Golumbeanu, stabilită în satul Piscoiu în jumătatea a doua a secolului XIX prin venirea învățătorului Costache Golumbeanu din Comuna Hurezani
Piscoiu, Gorj () [Corola-website/Science/300464_a_301793]
-
Familia Budulan, Budulan Dumitru a fost profesor de geografie, Budulan Elena a fost profesor de științele naturii, Budulan Cristian, fost brigadier silvic, actualmente unul dintre cei mai de seamă oameni ai satului, Budulan Viorica, fostă învățătoare, actualmente educatoare la grădinița Stejari. Alți foști învățători și profesori la școala din sat: Hurezeanu Vasilică, Sanda Ion, Andrei Lucia. Popa Andrei a fost un om respectat în sat și a slujit parohia cu credință. A făcut școala teologică la Sibiu în aceași perioadă cu
Piscoiu, Gorj () [Corola-website/Science/300464_a_301793]
-
în sat și a slujit parohia cu credință. A făcut școala teologică la Sibiu în aceași perioadă cu Golumbeanu Constantin, care a studiat la școala normală. Foști primari în comună: Dădulescu Dan, Dădulescu Constantin, Călinoaia Janina, În prezent, primarul comunei Stejari este Lupu Mircea. Preotul satului este Frunză Dumitru, numit de săteni "Popa Frunzoiu".
Piscoiu, Gorj () [Corola-website/Science/300464_a_301793]
-
a refăcut totuși din rădăcinile rămase. Până în 1960, când s-a înființat CAP-ul din Covei, la nord de sat a existat un loc numit Braniște, termen care în slavonă înseamnă loc oprit, adică rezervație, unde era o pădurice de stejari, rămășiță a codrilor de odinioară, dar CAP-ul, sub conducerea înțeleaptă a partidului, a ras pădurea, pentru a reda pământul agriculturii, după sintagma stupidă, la modă în anii socialismului. Aceeași soartă au avut-o și lacurile, înșirate ca o salbă
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
ar fi fost aici de când lumea. Prin sat se mai întâlnește oțetarul fals sau puturos, denumit, tot impropriu castan, un arbore cu creștere rapidă și lemn bun mai ales pentru foc, cu un frunziș ce amintește palmierii.Sălciile, ca și stejarii, au cam dispărut. Au mai rămas ceva plopi, ulmi și arțari, crescuți prin curți drept lemn de foc sau pentru eventuale construcții. Pomii fructiferi obișnuiți, corcodușul, mărul, părul, vișinul, gutuiul, prunul, cireșul și caisul sau zarzărul, cât și dudul, se
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]