64,222 matches
-
de o „aură” retorică ce Îi specifică importanța și Îi conturează valoarea. Important este fenomenul ca atare (rugăciunea, participarea la ritualurile sacre), dar și discursivitatea născută pe marginea acestuia. Desigur, actul sacru nu poate fi substituit de „povestirea” acestuia, de teoria despre religie În general. Dar trebuie să recunoaștem că resurecția și demnitatea unui fenomen sunt sporite și de calitatea discursivității inevitabile. De pildă, creșterea religiozității unei comunități și a conștiinței identității confesionale sunt explicabile și prin extensiunea comentariilor despre religie
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
televiziune, precum și prin studiul religiei În școli). De aceea, nu putem neglija În nici un caz amploarea și calitatea acestui cumul perireligios, ce se va repercuta pozitiv - direct sau indirect, imediat sau În timp - la nivelul practicii religioase ca atare. În conformitate cu teoriile generale ale limbajului, putem sesiza mai multe funcții ale discursivității religioase: funcția de comunicare (de transmitere a unor informații specifice), funcția de apel (ce-l vizează pe destinatar), funcția expresivă (centrată pe receptivitatea locutorului), funcția metalingvistică (orientată spre cod), funcția
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
politică. De la profesori deschiși, dubitativi, cooperativi până la dascăli limitați, Închistați și distanți. Depindea de noi către ce să ne-ndreptăm și cu cine să ne aliem. Aveam totuși o anumită libertate de a alege. Personal, am ales topici precum estetica, teoria artei, semiotica și logica, direcții de investigare prin care am sondat În disertația de licență semiotica limbajului artistic. Pentru cei care nu agreau linia ideologică, erau multiple posibilități de „trișare” a marilor comandamente (cred că numai doi-trei colegi au lăudat
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
vecină cu Moldova. Dar mergând înapoi pe firul istoriei, constatăm că strămoșii noștri trăiau pe aceste meleaguri, aproximativ de la anii 65005500, înainte de Hristos, putând socoti că reprezintă leagănul civilizator al Europei. Cercetătoarea americană, de origine lituaniană, Marija GIMBUTAS, a răsturnat teoria priorității Mesopotamiei în civilizația lumii, apreciind că "România este vatra a ceea ce am numit vechea Europă". Tăblițele de la TĂRTĂRIA stabilesc, fără tăgadă, că inscripționarea comunicării umane a apărut pe meleagurile noastre; nu întâmplător strămoșii traci au fost menționați de HOMER
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
problemele ce confruntă în prezent societățile din acest spațiu, membre și nemembre ale UE. După trecerea în revistă a unor aspecte importante ale tranziției românești îndelungate, când țara noastră a fost tratată de ultraliberali ca un cobai de testare a teoriilor neoliberale, fără a ține seama de realitățile ei specifice, și când a avut loc hiperpolitizarea administrației publice, sunt prezentate în sinteză contribuțiile stângii românești la înnoirea social-democrației și la formularea conceptului de model social românesc, precum și la demararea transpunerii lui
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
abține, acum și în viitor, de la orice atentat împotriva acestei frontiere", îi este opozabilă următoarea dispoziție a Actului Final de la Helsinki : "Statele participante consideră că frontierele lor pot fi modificate, conform dreptului internațional, prin mijloace pașnice și pe cale de acord." Teoria și practica internațională admit că, acționând pe baza dialogului și a conlucrării mutuale, se poate ajunge la "soluții politice care să conducă la eliminarea actelor de injustiție și abuz comise prin recurgerea la forță, dictat și anexiuni." Curtea Internațională de
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
prin televiziune al liderului libian către poporul român la cererea RTVL. Înainte de acest ultim interviu, cineva din staff-ul colonelului Al-Kadhafi mi-a cerut să identific, în traducerea românească, efectuată de partea libiană, un paragraf din "Cartea verde a treia teorie internațională" în care se cere popoarelor să se ridice pentru impunerea sistemului jamahirian republică autocondusă, pentru a fi atârnat pe fundalul din biroul în care se va găsi liderul libian în timpul acordării interviului destinat poporului român. M-am opus propunerii
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
alt savant român, neurologul Gheorghe Marinescu, avea să ducă, în călătoriile efectuate în Argentina și Brazilia în 1928 și 1930, mesajul oamenilor de știință români. Se cuvine menționat, în acest context, și renumitul economist Mihail Manoilescu, autor al cunoscutului studiu "Teoria protecției și comerțul internațional", publicat în 1929, cu larg ecou în Spania, Portugalia, Argentina, Brazilia, Chile și Mexic. Lucrarea a fost tradusă în limba portugheză și publicată la Sao Paulo, Brazilia, în 1930, fiind "biblia" economiștilor brazilieni din acea perioadă
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de condițiile și scopul urmărit prin investiție, încadrarea activității societății mixte în legislatia specifică a țării-gazdă. Pe un plan mai larg, sunt mai mult decât evidente condițiile istorice din lume total diferite astăzi față de epoca lui Marx, când a elaborat teoria capitalului. Printre profesorii universitari care au contribuit la adoptarea concluziei finale, menționez pe Edwin Hutira și Constantin Mecu. În Revista Economică, din aprilie-mai 1969, au fost publicate dezbaterile sesiunii și concluzia finală privind participarea României la formarea de societăți mixte
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
În contactele neoficiale, ele erau, însă, în floare, iar cele ce se distingeau prin discreția și seriozitatea lor erau cele sovieto-americane. Nu erau doar conversațiile unor funcționari sus-puși și influenți, ci un dialog cu baze teoretice, susținut între specialiști ai teoriei riscului, teoriei jocurilor, ai modelelor matematice pentru decizii și strategii. Cartea lui Schelling, apărută în 1960, Strategia conflictului, figura în bibliografia de referință. Acesta este autorul care a spus că, în condiții de descurajare reciprocă, ceea ce contează nu este raportul
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
neoficiale, ele erau, însă, în floare, iar cele ce se distingeau prin discreția și seriozitatea lor erau cele sovieto-americane. Nu erau doar conversațiile unor funcționari sus-puși și influenți, ci un dialog cu baze teoretice, susținut între specialiști ai teoriei riscului, teoriei jocurilor, ai modelelor matematice pentru decizii și strategii. Cartea lui Schelling, apărută în 1960, Strategia conflictului, figura în bibliografia de referință. Acesta este autorul care a spus că, în condiții de descurajare reciprocă, ceea ce contează nu este raportul numeric, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
pașnică. Teoreticienii însă și-au dat seama ce caz plin de învățăminte au la îndemână și au început să studieze ceea ce spărtura momentană permisese să se vadă în subsolurile sistemului internațional. Dar cum să prinzi într-un model teoretic de teoria deciziei faptul că președintele Kennedy fusese impresionat cu puțin timp înainte de criză de lectura cărții Barbarei Tuchman : Tunurile din August, în care autoarea descrie împrejurările de confuzie, eroare și prostie care au dus la începerea primului război mondial? Nu voi
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
putere decât avusese Cezar în culmea gloriei sale. Din fericire, spre deosebire de Cezar, care trecuse Rubiconul, zicând "zarurile sunt aruncate", cei doi s-au oprit la timp din jocul de hazard și au trecut la mișcări raționale de șah. Din nou, teoria jocurilor, managementul crizelor, teoria deciziei, bipolarismul, neangajații care voiau să așeze sistemul internațional pe trei picioare, toate temele au fost reluate cu energie. Până azi, criza a rămas un caz revelator, un punct de referință. Bilanțul ei nu e de
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
în culmea gloriei sale. Din fericire, spre deosebire de Cezar, care trecuse Rubiconul, zicând "zarurile sunt aruncate", cei doi s-au oprit la timp din jocul de hazard și au trecut la mișcări raționale de șah. Din nou, teoria jocurilor, managementul crizelor, teoria deciziei, bipolarismul, neangajații care voiau să așeze sistemul internațional pe trei picioare, toate temele au fost reluate cu energie. Până azi, criza a rămas un caz revelator, un punct de referință. Bilanțul ei nu e de neglijat. Pentru americani, victoria
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
semnate de Ștefan Avădanei, Petru Ursache, Constantin Pavel, Petruța Pușcașu (Spânu), Mariana Ionescu. Colaborează cu studii de lingvistică G. Ivănescu, Iorgu Iordan, G. Gafițeanu, M. Zdrenghea, Leon Levițchi, Al. Andriescu, G. Istrate, V. Arvinte; cu articole de istorie, critică și teorie literară - Al. Dima, Const. Ciopraga, Th. Simensky, Dan Hăulică, Valeriu Stoleriu, Elvira Sorohan, Antoaneta Macovei, Maria Platon, I. D. Lăudat, Maria Frunză, Ion Tiba, I. Sârbu, V. Adăscăliței; cu studii de poetică și semiotică - Al. Husar, Adrian Poruciuc, Noemi Bomher, Silvia
ANALELE STIINŢIFICE ALE UNIVERSITAŢII „AL. I. CUZA” DIN IASI. Lingvistică. Literatură. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285340_a_286669]
-
sunt, pe rând, Victor Iancu (1969-1973), Ștefan Munteanu (1974-1977), Vasile Șerban, Simion Mioc, G. Ivănescu. Secretar de redacție: G.I. Tohăneanu (1963-1969). Din 1965 redactor responsabil adjunct este Eugen Todoran. Publicația cuprinde secțiuni privitoare la istoria limbii și literaturii, gramatică și teoria limbii, la care se adaugă dialectologia, stilistica, folclorul și, după 1995, semiotica. Mai apar rubricile de „note și discuții”, referate, recenzii, interviuri. Sumarul este însoțit de traduceri în limbile rusă, franceza, apoi, în germană și engleză. Între colaboratorii la secțiunea
ANALELE UNIVERSITAŢII DIN TIMISOARA. Seria ştiinţe filologice. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285343_a_286672]
-
editarea corespondenței lui V. Alecsandri. A publicat numeroase documente inedite privind literatura română din secolul al XIX-lea, colaborând cu articole de istorie, bibliologie și istorie literară la revistele de specialitate („Studii și cercetări de bibliologie”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Manuscriptum”), dar și la „Luceafărul”, „Secolul 20”, „Buletinul UNESCO”. Prin realizarea unor ediții critice de referință ale operelor lui V. Alecsandri și A. I. Odobescu, a adus o contribuție însemnată la valorificarea patrimoniului istoriei literare românești. SCRIERI: Repertoriul documentelor Țării
ANINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285376_a_286705]
-
Catedra de limbi moderne a Universității Politehnica din București. Și-a luat doctoratul în științe filologice în 1984, cu o teză despre publicațiile conduse de G. Călinescu. A colaborat cu studii, articole, cronici și recenzii la „Revista de istorie și teorie literară”, „Forum”, „Limbă și literatură”, „Orizont”, „Caiete critice”, „Luceafărul”, fiind preocupat îndeosebi să comunice informații noi și texte inedite sau mai puțin cunoscute despre G. Călinescu, Tudor Arghezi, C. Noica și să recenzeze cărțile unor critici și istorici literari de
ANGHEL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285369_a_286698]
-
Piru, Silvian Iosifescu, Valeria Guțu Romalo, D. Macrea, Ov. S. Crohmălniceanu, George Munteanu, Mircea Martin, Valentin Lipatti, Leon Levițchi, Victor Hanea, Ana Cartianu, G. Ivașcu, Al. Dima. Revista conține studii, articole, recenzii, cronici în domeniul lingvisticii, folcloristicii, al istoriei, criticii, teoriei literare și literaturii comparate. Are rubricile „Literatură română”, „Lingvistică”, „Teorie literară”, „Folclor”, „Istoria literaturii române”, „Studii și documente”, „Limbă și literatură română”, „Limbi și literaturi străine”, „Literatură universală”, „Recenzii”, „Cronică”. La numărul 1-2 din 1972, conținând comunicările susținute la sesiunea
ANALELE UNIVERSITAŢII BUCURESTI. Seria Limba şi literatura română. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285341_a_286670]
-
Crohmălniceanu, George Munteanu, Mircea Martin, Valentin Lipatti, Leon Levițchi, Victor Hanea, Ana Cartianu, G. Ivașcu, Al. Dima. Revista conține studii, articole, recenzii, cronici în domeniul lingvisticii, folcloristicii, al istoriei, criticii, teoriei literare și literaturii comparate. Are rubricile „Literatură română”, „Lingvistică”, „Teorie literară”, „Folclor”, „Istoria literaturii române”, „Studii și documente”, „Limbă și literatură română”, „Limbi și literaturi străine”, „Literatură universală”, „Recenzii”, „Cronică”. La numărul 1-2 din 1972, conținând comunicările susținute la sesiunea științifică cu tema Metodologia cercetării limbii și literaturii, colaborează Al.
ANALELE UNIVERSITAŢII BUCURESTI. Seria Limba şi literatura română. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285341_a_286670]
-
și literaturi străine”, „Literatură universală”, „Recenzii”, „Cronică”. La numărul 1-2 din 1972, conținând comunicările susținute la sesiunea științifică cu tema Metodologia cercetării limbii și literaturii, colaborează Al. Dima (Problematica și metodologia modernă a literaturii comparate), Paul Cornea (Contribuții la o teorie sociologică a „succesului” literar), Liviu Onu (Despre oportunitatea unor metode riguroase în editarea textelor românești vechi), Mihai Zamfir (Metodologia monografiilor privind literatura română modernă - secolul al XIX-lea), Boris Cazacu, Dan Simonescu, I. Coteanu. Volumul din 1978 este consacrat lucrărilor
ANALELE UNIVERSITAŢII BUCURESTI. Seria Limba şi literatura română. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285341_a_286670]
-
avangardism Al. Piru, Pompiliu Marcea, G. Ivașcu, I. Rotaru ș.a. (1968), iar despre personalități ale istoriei și criticii literare (E. Lovinescu, G. Călinescu, D. Popovici), Eugen Simion, Romul Munteanu și Ov. S. Crohmălniceanu (1969). Mai contribuie cu articole de istorie, teorie și critică literară D. Micu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Mihai Novicov, I. C. Chițimia, Virgil Nemoianu, Șt. Cazimir, Al. Tudorică, Mihai Apostolescu, Aurel Petrescu, M. I. Dragomirescu, Al. Sincu, Mircea Martin, Silvian Iosifescu, Octav Păun, Jean Livescu, Mircea Anghelescu, Gh. Bulgăr, N. Constantinescu
ANALELE UNIVERSITAŢII BUCURESTI. Seria Limba şi literatura română. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285341_a_286670]
-
cultural românesc, atât prin traduceri, transpunând, bunăoară, nuvele în Cele mai ieftine nopți (1971), cât și prin studii de lingvistică. Două dintre volumele sale interesează o sferă culturală mai largă. În Limbaj și cultură în civilizația arabă (1986), autoarea aplică teoria generală a intercondiționării limbă-cultură, evidențiind modul în care limba arabă contribuie la conturarea unui model cultural. Pornind de la ideea că nu atât limba în sine, cât atitudinea vorbitorilor ei poate arunca o lumină semnificativă asupra mentalității și culturii arabe, A
ANGHELESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285372_a_286701]
-
Revista poporului”, „Revista idealistă”, „România ilustrată”. Va recurge și la numeroase pseudonime (Alan, Damian, Demeter, Elvira Santorino, Emir, Hialmar și Hyalmar, Lys, Lysandro, Pollux, Seraficus, Ulys, Vindex, Zara, Zaratustra). Adept al lui F. Brunetière, A. își făcuse un crez din teoria „falimentului științei” și a „noului idealism”. După el, arta trebuie să se situeze în afara realității sociale, în zona „eternităților absolute și transcendente”, artistul având datoria de a cultiva „frumosul absolut”, de a urmări un „ideal”. Viitorul ar aparține romantismului idealist
ANTEMIREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285380_a_286709]
-
mare producătoare de date despre societatea românească actuală. O asemenea activitate reprezintă o contribuție extrem de importantă pentru articularea unei imagini a realității sociale. Cumularea datelor reprezintă instrumentul constituirii unei imagini empirice a societății/problemelor. Nu există însă numai „comunicarea” între teorii, dar și între date. Studiile publicate sunt caracterizate printr-o cumulare scăzută a datelor. Datele nu se confruntă și nu se verifică reciproc. Se prefigurează un stil facil de a produce lucrări: prezentarea propriilor date, fără referire la alte date
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]