10,085 matches
-
similară raportată la încălcarea acelorași dispoziții constituționale, a reținut că aspectele ce țin de aplicarea legii de către organismele abilitate, precum și cele referitoare la pretinsa încălcare de către prevederile de lege criticate a unor alte acte normative decât Legea fundamentală nu constituie veritabile critici de neconstituționalitate, în sensul dispozițiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit cărora "Sunt neconstituționale prevederile actelor prevăzute la alin. (1), care încalcă dispozițiile sau principiile Constituției". De asemenea, Curtea
DECIZIE nr. 29 din 21 ianuarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260508_a_261837]
-
în vederea distribuirii eficiente a resurselor umane și materiale Progresele în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare - prioritate esențială pentru parcursul european al justiției române ● Realizarea cu prioritate a obiectivelor asumate în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) Transformarea MCV într-un veritabil instrument de colaborare cu Comisia Europeană ● Urmărirea aplicării obiectivelor și principiilor fundamentale ale Strategiei Naționale Anticorupție ● Sprijinirea instituțiilor competente pentru îndeplinirea obligațiilor asumate de România în vederea intrării în Spațiul Schengen ● Promovarea în continuare a unei prezențe active a României în cadrul
PROGRAMUL din 11 martie 2014 asupra căruia Guvernul şi-a angajat răspunderea în temeiul art. 114 alin. (1) din Constituţia României în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259854_a_261183]
-
vorba despre întinderea competenței Curții Constituționale în exercitarea atribuțiilor sale, asupra căreia numai Curtea poate să hotărască, astfel cum prevăd dispozițiile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 . În această privință, cauzele de inadmisibilitate se constituie într-un veritabil instrument de autolimitare, menit să mențină Curtea Constituțională în granițele rolului său constituțional și să o ferească de orice implicare în dispute străine de realizarea acestuia. Dezvoltarea controlului de constituționalitate și remarcabila nuanțare a deciziilor pe care Curtea Constituțională le
DECIZIE nr. 548 din 15 iulie 2015 asupra sesizării de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile art. 157 alin. (7) din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi ale Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 53 din 9 iunie 2015 privind cererea de urmărire penală a domnului Victor-Viorel Ponta, prim-ministru al Guvernului României şi actual membru al Camerei Deputaţilor, în Dosarul nr. 122/P/2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264949_a_266278]
-
numai în sensul lipsei stabilirii, cu exactitate, a conținutului/modului de redactare a hotărârii privind cererea de urmărire penală a membrilor Guvernului, ci și a procedurii de urmat în situația ipotetică prezentată de autorii sesizării. Astfel de susțineri nu constituie veritabile critici de neconstituționalitate, întrucât nu relevă, în concret, în ce constă încălcarea, prin textul regulamentar ce face obiectul sesizării, a dispozițiilor constituționale invocate sau care este relevanța constituțională a pretinsei lacune legislative. Nu este vorba despre o ambiguitate în sensul
DECIZIE nr. 548 din 15 iulie 2015 asupra sesizării de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile art. 157 alin. (7) din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi ale Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 53 din 9 iunie 2015 privind cererea de urmărire penală a domnului Victor-Viorel Ponta, prim-ministru al Guvernului României şi actual membru al Camerei Deputaţilor, în Dosarul nr. 122/P/2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264949_a_266278]
-
constată că dispozițiile art. 1 alin. (3) din Legea nr. 238/2004 , reluate practic, aproape identic, prin art. 100 pct. 48 din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 , cu modificările și completările ulterioare, nu au o veritabilă existență de sine stătătoare, acestea trebuind privite și analizate prin corelație cu prevederile art. 1 alin. (2) din lege, care stabilesc domeniul de reglementare al actului normativ, respectiv petrolul, care reprezintă "substanțele minerale combustibile constituite din amestecuri de hidrocarburi naturale
DECIZIE nr. 25 din 29 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin Încheierea din 26 februarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 3.903/89/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264202_a_265531]
-
cursul celor 20 de zile, fie după expirarea acestui termen, fie nu soluționează plângerea. Fiind vorba de exercitarea dreptului de acces la un tribunal în vederea declanșării unui control al judecătorului asupra soluției de netrimitere în judecată dispuse de procuror - o veritabilă cale de atac (a se vedea Decizia Curții Constituționale nr. 508/2004 ) -, ar fi fost de dorit ca dispozițiile de lege să fie simple și să promoveze o soluție conformă dreptului comun în materia căilor de atac, iar nu o
DECIZIE nr. 454 din 7 noiembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258123_a_259452]
-
rezoluției de clasare, în temeiul art. 47 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 , persoanele interesate au posibilitatea să formuleze o nouă sesizare, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege. Mai mult, observăm că, în realitate, autorul excepției nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci solicită modificarea sau completarea prevederilor de lege invocate, în sensul de a da posibilitatea persoanelor interesate să atace în justiție rezoluția de clasare dispusă de inspectorul judiciar. Or, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea
DECIZIE nr. 356 din 24 septembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 alin. (5) raportate la cele ale art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257135_a_258464]
-
se realizează "cu respectarea prezentului alineat", care exclude din sfera de incidență a noțiunii de "funcționar public"/"funcționar" persoanele amintite mai sus, în concret, trimiterea la dispozițiile Codului penal rămâne fără obiect. Cu alte cuvinte, noile dispoziții se constituie în veritabile cauze de impunitate a Președintelui României, a deputaților și senatorilor, în ceea ce privește anumite infracțiuni din actualul Cod penal, cum ar fi: art. 215^1 (Delapidarea), art. 246 (Abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor), art. 247 (Abuzul în serviciu prin îngrădirea unor
DECIZIE nr. 2 din 15 ianuarie 2014 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 5 şi art. II pct. 3 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi a articolului unic din Legea pentru modificarea art. 253^1 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258358_a_259687]
-
patrimonială, care să prejudicieze interesul public și să afecteze încrederea cetățenilor în instituțiile statului, restrângerea sferei de incidență a normei de incriminare a conflictului de interese generează importante probleme de neconstituționalitate. Curtea constată că noua dispoziție se constituie într-o veritabilă cauză de impunitate a persoanelor care dețin funcții alese sau numite în ceea ce privește infracțiunea prevăzută în art. 253^1 din Codul penal, fiind excluși, printre alții, Președintele României, deputații și senatorii, miniștrii, judecătorii, procurorii, funcționarii publici, primarii, președinții consiliilor județene, consilierii
DECIZIE nr. 2 din 15 ianuarie 2014 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 5 şi art. II pct. 3 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi a articolului unic din Legea pentru modificarea art. 253^1 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258358_a_259687]
-
afaceri aferentă întregii activități comerciale desfășurate de către contravenient, iar nu cifra de afaceri aferentă activității comerciale desfășurate pe piața relevantă a produselor ce au făcut obiectul activității contravenționale, restrânge în mod excesiv dreptul de proprietate al persoanei sancționate, reprezentând o veritabilă măsură confiscatorie pentru partea reprezentând amenda aplicată averii licit dobândite. Cuantumul amenzii ar trebui calculat prin raportare la piața produselor sau serviciilor ce fac obiectul comportamentului anticoncurențial, și nu prin raportare la toate piețele în care contravenientul desfășoară activități și
DECIZIE nr. 490 din 21 noiembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 51 alin. (1) lit. a) din Legea concurenţei nr. 21/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258763_a_260092]
-
referitoare la discriminarea societăților comerciale pe criteriul cifrei de afaceri prin grilele stabilite pentru plata impozitului minim garantat. În ceea ce privește celelalte critici de neconstituționalitate, instanța apreciază că acestea sunt întemeiate. Prin art. 1 alin. (5) din Constituție s-a instituit un veritabil principiu general al întregii reglementări constituționale: caracterul normativ, obligatoriu, al Constituției și legilor adoptate în baza sa, precum și supremația Constituției ca valoare fundamentală a oricărui stat de drept. Legiuitorul are libertate de a da formă veniturilor și cheltuielilor statului, însă
DECIZIE nr. 540 din 17 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 alin. (1)-(4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258817_a_260146]
-
în condițiile în care, pe de o parte, nu este satisfăcută cerința existenței unei situații extraordinare, iar, pe de altă parte, nu este respectată cerința de nu fi afectate drepturile și libertățile fundamentale. În cazul de față, se produce o veritabilă expropriere. Autorul excepției de neconstituționalitate mai arată că este vădit neconstituțională eșalonarea tranșelor pe o perioadă de 10 ani, în condițiile în care, până în prezent, plățile s-au făcut în două tranșe, pe o perioadă de doi ani. Măsura adoptată
DECIZIE nr. 532 din 12 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013 pentru plata eşalonată a despăgubirilor stabilite potrivit dispoziţiilor Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, ale Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, precum şi ale Legii nr. 393/2006 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea fostului Regat al Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, în urma aplicării Protocolului privitor la câteva insule de pe Dunăre şi la un schimb de comune între România şi Iugoslavia, încheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923, şi a Convenţiei dintre România şi Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, relativă la regimul proprietăţilor situate în zona de frontieră, semnată la Belgrad la 5 iulie 1924, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 9/1998 , Legii nr. 290/2003 şi Legii nr. 393/2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259015_a_260344]
-
adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale și nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică". Așadar, condițiile impuse constituie veritabile limitări ale competenței atribuite Guvernului, ordonanța de urgență neputând fi emisă în domeniile menționate la art. 115 alin. (6) din Constituție, din moment ce Guvernul nu are legitimare constituțională în acest sens. 3.4. În jurisprudența sa, Curtea a stabilit că "sunt
DECIZIE nr. 55 din 5 februarie 2014 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2013 pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcţionalităţii administraţiei publice locale, a numărului de posturi şi reducerea cheltuielilor la instituţiile şi autorităţile publice din subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Guvernului ori a ministerelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259174_a_260503]
-
din Constituție, aceste texte constituindu-se în dreptul comun în materie. Pe lângă procedura de drept comun/obișnuită de adoptare a legilor (organice/ordinare), legiuitorul constituant a reglementat la art. 114 din Constituție instituția angajării răspunderii Guvernului, care se constituie într-o veritabilă procedură specială de adoptare a legilor, derogatorie de la dreptul comun. 5. Angajarea răspunderii Guvernului este o procedură complexă ce implică raporturi de natură mixtă, deoarece, pe de o parte, prin conținutul său este un act ce emană de la executiv și
DECIZIE nr. 1 din 10 ianuarie 2014 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului apreciază, în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, nefiind contrare dispozițiilor art. 16 alin. (1), art. 20, art. 44 alin. (2) și art. 47 din Constituție. Totodată, arată că autorii excepției nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate, ci sunt nemulțumiți, în realitate, de modul de interpretare și aplicare a prevederilor de lege criticate de către autoritățile competente. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de
DECIZIE nr. 6 din 16 ianuarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259266_a_260595]
-
parte, să se încurajeze încrederea consumatorilor; în acest sens, existența unei piețe unice europene a plăților efectuate cu cardul, pe internet și de pe telefonul mobil, neutră și sigură, care să faciliteze libera concurență și inovarea, este esențială pentru realizarea unei veritabile piețe unice digitale și ar putea aduce o contribuție majoră la creșterea încrederii consumatorilor. 4. Camera Deputaților constată că se perpetuează practici de excludere a cetățenilor europeni de la accesul la anumite sectoare ale pieței interne și că opoziția dintre libertatea
HOTĂRÂRE nr. 6 din 25 februarie 2014 privind aprobarea opiniei referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind comisioanele interbancare pentru operaţiunile de plată pe bază de card - COM (2013) 550. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259272_a_260601]
-
mod rezonabil vreo critică de neconstituționalitate, fie datorită generalității sale, fie datorită lipsei rezonabile de legătură cu textul criticat". În acest sens, Curtea Constituțională a arătat că "simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din
DECIZIE nr. 544 din 17 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii bugetului de stat pe anul 2011 nr. 286/2010 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2011 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea în limita alocată cheltuielilor de personal din Ministerul Administraţiei şi Internelor pentru anul 2011, în ansamblul său, precum şi, în special, ale art. 1 alin. (1) şi art. 3 alin. (3) şi (5) din ordonanţa de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258896_a_260225]
-
în condițiile în care, pe de o parte, nu este satisfăcută cerința existenței unei situații extraordinare, iar pe de altă parte nu este respectată cerința de nu fi afectate drepturile și libertățile fundamentale. În cazul de față, se produce o veritabilă expropriere. Autorii excepției de neconstituționalitate mai arată că este vădit neconstituțională eșalonarea tranșelor pe o perioadă de 10 ani, în condițiile în care, până în prezent, plățile s-au făcut în două tranșe pe o perioadă de 2 ani. M��sura
DECIZIE nr. 531 din 12 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013 pentru plata eşalonată a despăgubirilor stabilite potrivit dispoziţiilor Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, ale Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, precum şi ale Legii nr. 393/2006 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea fostului Regat al Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, în urma aplicării Protocolului privitor la câteva insule de pe Dunăre şi la un schimb de comune între România şi Iugoslavia, încheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923, ��i a Convenţiei dintre România şi Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, relativă la regimul proprietăţilor situate în zona de frontieră, semnată la Belgrad la 5 iulie 1924, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 9/1998 , Legii nr. 290/2003 şi Legii nr. 393/2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258899_a_260228]
-
Constituționale nr. 983 din 8 iulie 2010 și nr. 1.447 din 3 noiembrie 2011. 10. Se susține că, în privința prevederilor art. 68^1 și art. 143 alin. 1 din Codul de procedură penală din 1968, autorii excepției nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate, fiind nemulțumiți de felul în care instanțele interpretează și aplică legea procesual penală. 11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de
DECIZIE nr. 196 din 3 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68^1, art. 143 alin. 1 şi art. 148 alin. 1 lit. f) din Codul de procedură penală din 1968. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262937_a_264266]
-
2010 , sub aspectul infracțiunilor continuate, dar textul de lege menționat nu are incidență în cauză, obiectul acesteia fiind contestarea unui raport de evaluare. În ce privește art. 8 și art. 10 din Legea nr. 176/2010 arată că autorul excepției nu formulează veritabile critici de constituționalitate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 6. Prin Încheierea din 12 noiembrie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 677/46/2014, Curtea de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, contencios administrativ și fiscal
DECIZIE nr. 449 din 16 iunie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) pct. 30, art. 8, art. 10, art. 11, art. 25 şi art. 26 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264093_a_265422]
-
2014, și Decizia nr. 638 din 11 noiembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 19 ianuarie 2015). 34. În ceea ce privește celelalte critici formulate, Curtea observă că acestea reprezintă, în realitate, nemulțumiri de fapt, iar nu veritabile critici de constituționalitate. De asemenea, pretinsa neconstituționalitate este dedusă de autorul excepției din paralela pe care o face cu alte legi, din evidențierea diferențelor de reglementare față de Codul penal, de legile nr. 215/2001 și nr. 393/2004 . Or, controlul
DECIZIE nr. 449 din 16 iunie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) pct. 30, art. 8, art. 10, art. 11, art. 25 şi art. 26 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264093_a_265422]
-
formularea unei cereri de revizuire, având ca motiv tocmai pronunțarea de către Curtea Constituțională a unei decizii prin care textul conform căruia partea în cauză nu a fost citată a fost declarat neconstituțional. Se conchide că prezenta excepție nu conține o veritabilă critică de neconstituționalitate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 6 ianuarie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 5.563/109/2014, Tribunalul Argeș - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a
DECIZIE nr. 515 din 7 iulie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 426 lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263894_a_265223]
-
dreptului procedural de recuzare, în deplin acord cu dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege. 17. Pe de altă parte, textele de lege criticate realizau o veritabilă protecție a justițiabilului împotriva încercărilor nejustificate de tergiversare a soluționării cauzei, restr��ngând posibilitățile părților de a solicita suspendarea judecării cauzei doar la acele situații care se justifică rațional. 18. De altfel, liberul acces la justiție semnifică faptul că orice
DECIZIE nr. 519 din 7 iulie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 alin. (4), art. 264, art. 304-307, art. 413 alin. (1), art. 478 alin. (2), art. 479 alin. (2), art. 480 alin. (3) din Codul de procedură civilă şi ale art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263937_a_265266]
-
Curții Constituționale, prin decizia menționată Curtea a constatat că aceasta nu poate fi reținută. De asemenea a reținut că, în logica argumentelor autorului excepției, s-ar ajunge la convertirea controlului de constituționalitate realizat pe calea excepției de neconstituționalitate într-o veritabilă actio popularis, instrument al controlului de constituționalitate nereglementat de Constituție. Astfel, Curtea a observat că prevederile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 sunt norme de procedură pe care instanța care a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate este
DECIZIE nr. 519 din 7 iulie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 alin. (4), art. 264, art. 304-307, art. 413 alin. (1), art. 478 alin. (2), art. 479 alin. (2), art. 480 alin. (3) din Codul de procedură civilă şi ale art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263937_a_265266]
-
subliniază faptul că textul criticat nu prevede asigurarea unor condiții minime pentru depozitarea și conservarea alimentelor, ceea ce duce la deteriorarea acestora. Se susține încălcarea, pentru aceste motive, a prevederilor constituționale enumerate. 20. Argumentele aduse în susținerea excepției nu reprezintă însă veritabile critici de neconstituționalitate, ci vizează mai degrabă modificarea și completarea textului criticat, precum și modalitatea de interpretare și aplicare a acestuia la nivelul penitenciarelor. Or, conform prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții
DECIZIE nr. 460 din 16 iunie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 69 alin. (1) lit. a), c)-f) şi alin. (2)-(6) şi art. 70 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264048_a_265377]